Riscul nu mai este punctual. Numarul companiilor mari intrate in insolventa a explodat in 2026, pe fondul blocajelor de plata
Categoria:
1
Riscul nu mai este punctual. Numarul companiilor mari intrate in insolventa a explodat in 2026, pe fondul blocajelor de plata
Insolventele nu mai lovesc doar firmele mici, ci se extind rapid catre companiile mari, cu impact major in economie. Potrivit unei analize realizate de CITR, numarul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate in insolventa a crescut de aproape zece ori in primul trimestru din 2026. Intr-o declaratie pentru Digi24. ro, strategul financiar Ioana Arsenie a avertizat ca problemele de plata s-au propagat in lant in economie si au inceput sa afecteze inclusiv marile companii care sustin finantarea comerciala, intr-un context in care tot mai multe firme acumuleaza datorii si recurg la restructurare sau concordat preventiv. br
Potrivit analizei citate, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat in insolventa in primele trei luni ale anului. Prin comparatie, in aceeasi perioada din 2025 existau doar doua astfel de cazuri. br
Cele 19 firme au active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro si datorii totale care depasesc 448 milioane de euro. Aproape 900 de angajati sunt afectati direct de intrarea acestor companii in procedura. br
Per total, 66 de companii de impact, cu active de peste un milion de euro, au intrat in insolventa in T1 2026, fata de 25 in aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea este de 164 intr-un singur an. br
Vedem pentru prima data in mod foarte clar cum presiunea economica incepe sa se mute catre companiile cu greutate reala in economie. Nu mai discutam doar despre businessuri mici, vulnerabile sau slab capitalizate, unde riscul era oarecum anticipat in perioade dificile. Acum vorbim despre firme cu sute de angajati, cu rulaje de zeci de milioane de euro si cu relatii comerciale extinse, care sustin ecosisteme intregi de furnizori si creditori. In momentul in care o astfel de companie intra in dificultate, efectul nu mai ramane izolat. Problemele se propaga rapid in lant: apar intarzieri de plata, blocaje de cash-flow si presiune suplimentara asupra partenerilor comerciali. De aceea, impactul economic este mult mai mare decat in cazul insolventelor clasice din zona companiilor mici, a declarat Paul-Dieter Cirlanaru, CEO-ul CITR. br
La nivel general, in Romania au fost deschise 1. 829 de proceduri de insolventa in primul trimestru al anului, in crestere cu 14,3 fata de aceeasi perioada din 2025. br
Doar in luna martie au fost inregistrate 738 de insolvente, adica aproximativ 40 din totalul trimestrului. Potrivit CITR, aceasta accelerare din ultima luna a trimestrului arata ca presiunea financiara continua sa creasca in economie si ar putea deveni si mai vizibila in perioada urmatoare. br
Cea mai abrupta deteriorare este inregistrata in agricultura, unde rata normalizata a insolventelor aproape s-a dublat intr-un singur an. Sectorul vine dupa un cumul de probleme generate de seceta severa din 2024, costurile ridicate de finantare si blocajele persistente din lanturile de aprovizionare. br
In acelasi timp, cele mai multe insolvente din categoria companiilor mari provin din industrie si productie. Opt dintre cele 19 firme cu active de peste 4 milioane de euro activeaza in domenii precum panificatie, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau constructii metalice. br
Presiunea vine din suprapunerea mai multor factori: costuri ridicate de productie, scaderea comenzilor externe, conditii de finantare mai stricte si volatilitate tot mai mare in lanturile internationale de aprovizionare. br
In paralel, incetinirea economiei germane incepe sa afecteze direct companiile romanesti integrate in lanturile industriale europene, in special firmele din productie si componente industriale. br
Citeste si: Statul simplifica recuperarea datoriilor de la companiile in insolventa. Ce mai prevede ordonanta de urgenta adoptata de Guvernbr
Pentru Digi24. ro, Ioana Arsenie, strateg financiar FCCA, Trusted Advisor Strategy Finance, a transmis ca ceea ce se vede acum in insolvente este efectul acumulat al unor probleme de plata care au fost rostogolite ani la rand in economie. br
Rostogolirea intarzierilor si a problemelor de plata in cadrul lanturilor comerciale nu este ceva nou. Diferenta este ca acum presiunea incepe sa fie resimtita exact de actorii care au sustinut pana acum functionarea economiei: companiile mari, bancile si IFN-urile. In momentul in care intarzierile de plata se transfera in lant si ajung la finantatorii principali ai economiei, riscul nu mai este punctual, ci devine unul sistemic. Vedem deja companii mari care nu mai pot absorbi aceste intarzieri fara efecte serioase asupra propriului cash-flow, a declarat aceasta. br
Expertul a atras atentia ca una dintre cele mai mari vulnerabilitati ale economiei romanesti este dependenta foarte mare de creditul comercial: In Romania, creditul comercial s-a dublat in ultimii zece ani si este de peste trei ori mai mare decat creditul bancar, care ramane accesibil in principal companiilor bancabile. Asta inseamna ca finantarea riscului comercial a ajuns sa fie facuta chiar de catre companii, de multe ori fara instrumente reale de control al riscului. Foarte multe firme au prioritizat cresterea vanzarilor si au acordat derogari comerciale fara politici stricte de credit comercial. Practic, companiile au ajuns sa joace rolul unor finantatori fara sa aiba infrastructura si disciplina unei institutii financiare. br
In agricultura, efectele sunt deja vizibile in bilanturile companiilor. br
Sectorul agricol vine dupa o perioada in care au existat facilitati temporare privind suspendarea platilor datoriilor curente si restante, pe intreg lantul fermieri-distribuitori-producatori-furnizori. Aceste masuri au ajutat temporar piata, insa au impins in fata o parte importanta din presiunea financiara. De aceea este firesc ca acum sa vedem companii cu datorii duble sau chiar triple fata de anii anteriori. Problemele nu au disparut, ci doar au fost amanate, spune aceasta. br
Totodata, Arsenie a avertizat ca multe companii sunt deja intr-o zona de pre-insolventa, chiar daca acest lucru nu este inca vizibil oficial: Exista companii aflate in situatii de pre-insolventa sau insolventa nedeclarata in aproape toate sectoarele economiei. Din acest motiv, consider utila ideea ANAF de a introduce o analiza de risc bazata pe indicatori financiari. Problema este insa viteza cu care aceste date devin disponibile. Daca informatia apare abia dupa procesarea bilanturilor, in iulie sau august, in multe cazuri este deja prea tarziu pentru partenerii comerciali care au continuat sa acumuleze expunere. br
In opinia sa, pe fondul cresterii presiunii financiare, companiile vor apela tot mai des la cesiunea de creante catre firme specializate in recuperare: Ma astept ca cesiunea de creante catre firme specializate de recuperare sa creasca in perioada urmatoare, dar cu costuri asociate mari. br
In astfel de perioade, companiile trebuie sa fie mult mai atente la managementul portofoliului de clienti. Nu mai este suficient sa urmaresti doar cifra de afaceri sau volumul vanzarilor. Conteaza foarte mult calitatea incasarilor si capacitatea partenerilor de a-si respecta obligatiile. In functie de clasele de risc in care sunt incadrati clientii, firmele trebuie sa intervina rapid: limitarea expunerilor, solicitarea de garantii suplimentare, contracte de fiducie sau renegocierea termenelor comerciale. In perioade tensionate economic, viteza de reactie face diferenta dintre o problema controlabila si una care scapa complet de sub control, a explicat aceasta pentru Digi24. ro. br
In paralel cu cresterea numarului de insolvente, tot mai multe companii aleg procedura concordatului preventiv pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. br
Procedura permite suspendarea executarilor silite pentru o perioada care poate ajunge pana la 12 luni, precum si suspendarea dobanzilor si penalitatilor aferente creantelor afectate. br
De curand, presedintele ANAF, Adrian Nica, declara ca numarul companiilor care intra in concordat preventiv a crescut semnificativ. br
De cand am venit la ANAF, am observat ca foarte multi contribuabili aleg aceasta procedura. Este absolut uluitor sa vezi cati intra in concordat preventiv. In momentul in care contribuabilul intra in concordat, practic iese din administrarea ANAF si intra intr-o zona in care decizia apartine instantei, a declarat acesta, in cadrul conferintei anuale de fiscalitate organizate de EY Romania. br
La randul sau, CITR sustine ca interventia timpurie face diferenta intre restructurare si dificultate structurala. br
Companiile care acceseaza din timp instrumente de restructurare, concordat preventiv, restructurare extrajudiciara sau acorduri cu creditorii, au sanse mult mai mari de redresare decat cele care amana decizia pana cand dificultatea devine structurala, a transmis Paul-Dieter Cirlanaru. br
In contextul in care tot mai multe companii ajung in restructurare sau insolventa, ANAF pregateste si extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor. br
Potrivit informatiilor obtinute de Profit. ro, institutia are in plan sa introduca pe platforma de vanzare online a bunurilor sechestrate si confiscate inclusiv creante detinute de Fisc fata de firme aflate in procedura de insolventa. br
Argumentul autoritatilor este ca masura ar aduce mai multa transparenta intr-o procedura considerata in prezent opaca, in conditiile in care creante care depasesc 100 de milioane de lei ajung sa fie vandute si la jumatate din valoarea nominala. br
In prezent, aceste datorii ale firmelor aflate in insolventa sunt scoase la licitatie si pot fi vandute chiar si cu un singur ofertant, insa procedura nu se desfasoara online. br
In unele cazuri, statul a reusit sa valorifice creantele la valoarea nominala, insa au existat si situatii in care acestea au fost cedate cu discounturi semnificative. br
Potrivit datelor Profit. ro, o creanta de 124 de milioane de lei administrata de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Timisoara a fost vanduta pentru aproximativ 63 de milioane de lei, adica aproape la jumatate din valoarea nominala. Intr-un alt caz, o creanta de 1,6 milioane de lei administrata de DGRFP Cluj a fost valorificata la valoarea integrala. br
Platforma online a ANAF a fost lansata la finalul lunii martie, initial cu aproximativ 200 de oferte de bunuri sechestrate si confiscate, urmand ca numarul acestora sa creasca treptat, pe masura ce produsele sunt introduse in sistem. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Riscul nu mai este punctual. Numarul companiilor mari intrate in insolventa a explodat in 2026, pe fondul blocajelor de plata riscul este punctual.
riscul nu mai este punctual # numarul companiilor mari intrate in insolventa a explodat in 2026 # pe fondul blocajelor de plata