Pana la ce punct este normala uitarea? Un medic psihiatru indica semnele precoce ale declinului cognitiv si cum se evalueaza acesta
Categoria:
2
Pana la ce punct este normala uitarea? Un medic psihiatru indica semnele precoce ale declinului cognitiv si cum se evalueaza acesta
Oricui i se poate intampla sa uite de ceva important, desi initial parea imposibil sa se intample asa ceva. Si totusi, se poate intampla – cu atat mai mult intr-un mediu de viata stresant, in care multitaskingul este la ordinea zilei. Daca nu este vorba decat de ceva izolat poate fi motiv de amuzament. Insa, in unele cazuri, uitarea si lipsa de atentie pot deveni un nou mod de a fi. br
Cand ar trebui sa alerteze astfel de episoade si in ce conditii ar trebui sa determine o vizita pentru o evaluare de specialitate, ne-a spus dr. Melina Iordache, medic specialist psihiatrie-psihoterapie in cadrul Centrului de Psihiatrie si Psihoterapie MindCare Constanta. br
Sa uiti de aniversarea cuiva important din viata ta sau sa lasi cheile in broasca de la usa casei sunt accidente ale memoriei sau ale atentiei care se pot intampla oricui in anumite conditii de viata. Astfel de derapaje pot aparea atunci cand se produc perturbari ale mecanismelor neurobiologice de la nivelul creierului si nu sunt asociate neaparat unei afectari propriu-zise, definitive a functiilor cognitive. De exemplu, in unele cazuri, uitarea episodica, poate aparea in contextul unei epuizari profesionale sau dupa o perioada de deprivare de somn. Partea buna este ca uitarea poate fi considerata de moment in astfel de cazuri, pentru ca poate fi reversibila. De asemenea, o uitare temporara se poate instala in urma intoxicatiei cu alcool. Similar, in dementa alcoolica, poate fi afectata memoria. Insa daca cei in cauza opresc consumul de alcool in primele stadii ale dependentei, procesul poate deveni reversibil. br
Uitarea este un proces normal pentru creier. Se poate intampla si in conditii de stres sau de oboseala. Insa daca iti amintesti la scurt timp de programarea de care ai uitat sau daca iti cauti cheile si le gasesti, esti intr-o zona de functionare normala. Uitarea devine semnal de alarma cand nu mai stii data exacta, ziua saptamanii sau anotimpul, cand iti gasesti cheile in frigider, cand pui de mai multe ori aceeasi intrebare in aceeasi conversatie. br
Daca cineva este ingrijorat, este important sa-si poata raspunde la aceste intrebari: «Cat de des am uitat de o aniversare sau de o programare?»; «Cat de des imi pierd cheile si unde le gasesc?»; «Cat de des am uitat sa-mi platesc facturile?». , a precizat dr. Melina Iordache. br
Exista nuante fine in procesele de uitare si de lipsa a atentiei care fac diferenta intre un proces de autoaparare a unui creier suprasolicitat ori, poate, aflat pe pilot automat si un fenomen de regres patologic, progresiv al functiilor ce tin de cognitie: memorie, atentie, concentrare, rationament. De exemplu, dementa de tip Alzheimer sunt asociate, de obicei, cu un declin cognitiv care apare insidios si se dezvolta progresiv. In schimb, alte demente, precum cele frontotemporale sau vasculare, pot avea o evolutie abrupta ori ondulatorie ( n. r. – cu perioade de ameliorare a starii persoanei in cauza). br
Printre semnele subtile care indica un declin cognitiv precoce se numara dificultatile de navigare spatiala, adica pierderea capacitatii de a te raporta la mediul inconjurator si de a estima corect distante sau directii. Persoana in cauza poate fi dezorientata in locuri familiare sau pe trasee cunoscute. De asemenea, poate fi afectata atentia dual task, in sensul ca nu se pot efectua doua sarcini simultan – de exemplu, persoana se opreste din mers cand vorbeste. Se pot face erori in planificarea si in executarea sarcinilor (de exemplu, in gestionarea banilor si cumparaturilor, in planificarea meselor sau in urmarea retetelor, in punerea in aplicare a masurilor de igiena si de organizare a casei). Nu in ultimul rand, persoana are dificultati in gasirea si folosirea cuvintelor potrivite in conversatie sau in intelegerea unor mesaje complexe, a explicat medicul psihiatru. br
In cazul persoanelor in varsta, cei din familie sesizeaza, de obicei, ciudateniile de comportament ale persoanei – mai ales daca persoana in cauza nu este constienta de situatie – si solicita o consultatie de specialitate. Afectarea atentiei, memoriei si invatarii, gandirii, limbajului, functiei executive, functiei motorii si cognitiei sociale, fiecare dintre acestea poate fi asociata cu un declin cognitiv. Acestea pot aparea in cazul diferitelor tipuri de dementa. br
Evaluarea unui pacient cu declin cognitiv implica discutia cu pacientul si cu familia acestuia si clarificarea evolutiei in timp a simptomelor, a explicat medicul psihiatru. br
Destule persoane ajung in cabinetul medicului psihiatru si in urma unor simptome care, aparent, nu au legatura cu o posibila afectare din punct de vedere cognitiv. Se intampla ca pacientii sa ajunga la consultatie pentru alte motive, cum ar fi tulburarile de somn, tulburarile de comportament, poate din cauza iritabilitatii sau depresiei, si sa fie necesara evaluarea declinului cognitiv. br
Aparitia tardiva (n. r. – la varsta a treia) a unui prim episod depresiv la un pacient fara antecedente este un semnal de alarma important in ceea ce priveste declinul cognitiv. De asemenea, apatia, lipsa de energie si de interes pentru activitatile zilnice sunt semne ale unui declin cognitiv precoce, a explicat dr. Iordache. br
Intelegerea diferentei dintre schimbarile de comportament care apar in mod firesc odata cu varsta si felul cum poate impacta depresia sau dementa viata unei persoane este esentiala pentru a lua masurile adaptative in timp util. br
In tulburarea cognitiva usoara, pacientul sesizeaza ca se confrunta cu pierderi de memorie, testele cognitive obiectiveaza deficitul cognitiv, insa functionarea pacientului este aproape normala, fiindca el compenseaza prin surplus de informare, cu ajutorul listelor de sarcini sau prin rutina de lucru. br
In demente, debutul pierderilor cognitive este insidios si progresiv, fiind afectate limbajul si comportamentul, precum si capacitatea de a recunoaste obiecte sau persoane, iar pacientul isi pierde autonomia personala. Constientizarea este redusa, familia fiind cea care observa schimbarile de comportament. In functie de severitate, exista mai multe stadii ale bolii: usoara, moderata, severa, a precizat dr. Melina Iordache. br
La persoanele in varsta, exista cateva diferente importante si in felul cum se manifesta o dementa in comparatie cu o depresie. br
Exista deficite cognitive in depresie care pot semana cu dementa, insa cu cateva diferente. In depresie, putem identifica debutul simptomelor, pacientul este cel care constientizeaza deficitul – el spune frecvent nu stiu, dispozitia este depresiva si este reversibila sub tratament. In demente, in schimb, persoana in cauza, nu-si constientizeaza deficitele cognitive, iar starea de apatie nu este reversibila sub tratament. De asemenea, trebuie subliniat ca desi depresia poate fi o comorbiditate in dementa, nu exista o legatura de cauzalitate, a explicat medicul psihiatru. br
Declinul functiilor cognitive poate fi temporar si reversibil (daca sunt luate masuri pentru reducerea daunelor produse la nivelul circuitelor neuronale din creier) si definitiv si ireversibil (daca este asociat unor afectiuni precum dementele). Este important sa retinem si ca o schimbare in scurt timp a felului de a fi si de a se purta a unui parinte, de exemplu, reprezinta o suspiciune ridicata de afectiune cerebrala. br
La persoanele cu suspiciune de declin cognitiv, sunt evaluate orientarea temporala si spatiala, atentia, memoria, capacitatea de invatare, capacitatea de efectuare a calculelor mentale, fluenta verbala, functiile vizualo-spatiale, functiile executive. Este nevoie de un examen psihiatric complet pentru a decela si alte simptome si comportamente prezente in primele stadii evolutive, incluzand depresia, anxietatea, starile confuzionale, iritabilitatea, a spus dr. Melina Iordache. br
De asemenea, este analizat istoricul medical al pacientului, pentru a exclude acele conditii medicale generale care pot da simptome similare (tumori, hipotiroidism, deficit de vitamina B12 sau de acid folic, anemii severe, consum de substante). Pentru stabilirea diagnosticului este nevoie si de o examinare neurologica si de investigatii neuroimagistice (CTRMN). br
Deteriorarea functiilor cognitive odata cu trecerea anilor nu este un dat, ci, in mare masura, rezultatul unor alegeri care tin de stilul de viata care se suprapun peste vulnerabilitatea genetica. In prezent, medicina pune la dispozitie tot felul de instrumente de testare genetica. De asemenea, exista posibilitatea masurarii factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF, adica Brain-Derived Neurotrophic Factor), o analiza care se poate dovedi valoroasa in investigarea starii de sanatate a creierului. br
Asadar, nu este obligatoriu sa ne pierdem agerimea mintii odata cu varsta, daca avem grija de creierul nostru asa cum am avea grija de un muschi. br
In imbatranirea fiziologica, pot fi uitate unele lucruri minore, insa capacitatea de invatare este pastrata, desi este mai lenta, iar functionarea sociala, familiala si in viata de zi cu zi raman intacte. Declinul cognitiv nu este ceva natural. Il putem preveni si chiar avem o responsabilitate in aceasta privinta. Pentru aceasta este nevoie de masuri pentru stimularea creierului, de exercitii fizice, de managementul tensiunii arteriale, de un somn de calitate, de gestionarea stresului, de o dieta adecvata etc. , a mai spus dr. Melina Iordache, medic specialist psihiatrie-psihoterapie in cadrul Centrului de Psihiatrie si Psihoterapie MindCare Constanta. br
Nu in ultimul rand, crearea unor contexte de socializare pentru combaterea singuratatii este un mijloc important pentru prevenirea tulburarilor ce tin de sanatatea mintala si pentru cresterea calitatii vietii si longevitatii. br
. custom-div { background-color: rgb(247, 246, 246); border-top: 2px solid rgb(204, 204, 204); border-bottom: 2px solid rgb(204, 204, 204); display: block; font-size: 11px; font-style: italic; font-weight: 400; margin: 10px 0; padding: 25px; unicode-bidi: isolate; }br
Acest articol este sustinut de MedLife, cea mai mare retea de servicii medicale private din Romania si face parte dintr-un demers amplu de informare si educare, dedicat preventiei si unui stil de viata sanatos, pe termen lung. br
La MedLife, sanatatea este abordata cu atentie si responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecarui pacient. Deciziile medicale se bazeaza pe evaluari complexe, sustinute de echipe multidisciplinare de medici buni si tehnologii de ultima generatie. Prin solutii moderne de diagnostic si tratament si, mai nou, prin expertiza in genomica si posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viata, MedLife isi propune sa ajute oamenii sa aiba mai multa grija de sanatatea lor. br
Obiectivul este clar: preventia activa si interventia la timp, inainte ca problemele de sanatate sa afecteze echilibrul si calitatea vietii. Pentru ca sanatatea inseamna mai mult decat absenta bolii. Inseamna energie, mobilitate si echilibru, la orice varsta. MedLife investeste constant in solutii care sustin o stare de sanatate durabila si contribuie la o viata traita bine, nu doar astazi, ci pe termen lung. br
Mai multe informatii despre serviciile disponibile pot fi gasite pe www. medlife. ro. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Pana la ce punct este normala uitarea? Un medic psihiatru indica semnele precoce ale declinului cognitiv si cum se evalueaza acesta pana punct este
pana # punct # este