Cele 20 de solicitari ale lui Nicusor Dan de la candidatii la alegeri, pentru viitorul Bucurestiului VIDEO
Categoria:
19
Cele 20 de solicitari ale lui Nicusor Dan de la candidatii la alegeri, pentru viitorul Bucurestiului VIDEO
Primarul Capitalei Nicusor Dan a prezentat joi, 3 octombrie, 20 de solicitari pentru candidatii la alegerile prezidentiale si parlamentare, care, in opinia sa, sunt importante pentru dezvoltarea Bucurestiului. De la limitarea derogarilor si modificari legislative care afecteaza finantele si modul de organizare administrativa al Capitalei pana la dezvoltarea unor spatii publice verzi, primarul aflat la al doilea mandat a explicat detaliat solicitarile sale, inclusiv cele pentru referendumuri locale. Cele 20 de solicitari ale lui Nicusor Dan:A. Solicitari legislative cu privire la mecanisme financiare1. Modificarea Legii finantelor publice locale si a Codului Fiscal astfel incat impartirea taxelor si impozitelor in Bucuresti intre Primaria Capitalei si primariile de sector sa se faca de catre Consiliul General, nu de Parlament. Este modul in care functioneaza toate capitalele europene care au subdiviziuni administrative. Este reglementarea fireasca, in care Consiliul General si nu Parlamentul stabileste ordinea prioritatilor in finantare. 2. Posibilitatea de imprumut a UAT-urilor sa fie proportionala cu numarul de locuitoriPrin asa-numita lege a plafoanelor, posibilitatea anuala de imprumut a Bucurestiului este echivalenta cu a tuturor celorlalte municipii din Romania, desi in mod evident necesitatea de imprumut a Bucurestiului este mult mai mare. Deficitul de finantare si de imprumut al Bucurestiului din ultimii 20 de ani a dus la o intarziere de dezvoltare. B. Solicitari legislative cu privire la urbanism3. Emiterea tuturor autorizatiilor de construire din Bucuresti de catre Primarul Municipiului Bucuresti si emiterea tuturor documentatiilor de urbanism din Bucuresti de catre Consiliul General. Specialistii sunt de acord ca dezvoltarea urbana a Bucurestiului a fost incoerenta, cu consecinte asupra calitatii locuirii, a traficului, a poluarii si a potentialului de dezvoltare al orasului. Practica instantelor arata un grad mare de ilegalitate in urbanism si constructii in Bucuresti. O dezvoltare urbana coerenta presupune o unica viziune de dezvoltare, care nu poate fi decat la Primaria Capitalei. Responsabilitatea asupra traficului revine Primarului Municipiului Bucuresti; acesta trebuie sa controleze si dezvoltarea urbana care genereaza traficul. 4. Limitarea derogarilor de la indicatorii urbanistici in Codul UrbanismuluiIndicatorii urbanistici reglementati in Planul Urbanistic General reprezinta indicatori calculati stiintific, care asigura functionarea corecta a localitatii din perspectiva traficului, a calitatii locuirii, a accesului la utilitati. Posibilitatea de a majora acesti indicatori cu 20 fara o justificare la momentul emiterii autorizatiei de construire nu are niciun suport stiintific. Posibilitatea de a schimba functiunea prin autorizatia de construire permite eludarea unor legi sau reglementari locale (de exemplu, cladirea autorizata initial ca birou si reautorizata ca rezidentiala eludeaza conditia asigurarii necesarului de spatiu verde). Extinderea derogarii coeficientului de utilizare al terenului prin PUZ de la 20 la 30 incurajeaza solicitarile de derogari de la Planul Urbanistic General, cu afectarea coerentei urbane. 5. Inspectoratului de Stat in Constructii la verificarea ilegalitatilor sesizate si obligarea Prefectilor sa atace documentatiile ilegale sesizate de InspectoratEste unanim recunoscut ca institutiile de control ale statului in urbanism si constructii, Inspectoratul de Stat in Constructii si Prefectul, nu isi exercita atributiile. Este necesara instituirea obligatiei Inspectoratului de Stat in Constructii de a verifica legalitatea tuturor actelor cu care este sesizat, intr-un termen de 30 de zile, si de a obliga Prefectii sa atace in instanta actele pe care Inspectoratul le apreciaza nelegale, intr-un termen de 30 de zile, cu posibilitatea de a motiva in acelasi termen de ce nu exercita actiunea. 6. Posibilitatea organelor civile de control de a dispune suspendarea lucrarilor ilegale in zone protejate. Conform mecanismului legislativ actual, in situatia in care constata lucrari neautorizate la monumente sau in zone protejate, serviciile de disciplina in constructii si Inspectoratul de Stat in Constructii nu pot decat sa sesizeze Parchetul. In practica, in foarte putine cazuri Parchetul a dispus oprirea lucrarilor. De exemplu, la lucrarile din str. Visarion nr. 8, Parchetul nu a intervenit timp de doi ani, interval in care s-a edificat toata constructia. In practica, odata cu sesizarea Parchetului, beneficiarul sfideaza organele civile de control si continua lucrarile, convins ca nu i se va intampla nimic. Este necesar ca organul civil sa poata dispune oprirea lucrarilor, cu posibilitatea Parchetului de a revoca masura, si cu sanctiune penala pentru constructorul care ignora dispozitia organului civil. 7. Eliminarea din Legea 3502001 si din noul Cod al Urbanismului a termenului de 5 ani la atacarea in instanta a documentatiilor de urbanism. Exista mai multe decizii in care Curtea Constitutionala retine ca este neconstitutionala instituirea unui termen pentru atacarea in instanta a actelor normative. Documentatiile de urbanism produc efecte doar la momentul emiterii autorizatiilor de construire, cand vecinii si societatea civila iau cunostinta de eventualele consecinte negative ale documentatiilor de urbanism. Termenul de 5 ani ii lipseste de posibilitatea de a-si apara interesele la momentul la care afla ca sunt afectati. 8. Eliminarea conditiilor discriminatorii introduse prin Legea 1022023 pentru actiunile in instanta ale ONG-urilor. Legea 1022023 a introdus in Legile 501991 si 3502001 conditii discriminatorii pentru ONG-uri fata de toate celelalte persoane fizice si juridice in cazul atacarii in instanta a autorizatiilor de construire sau a documentatiilor de urbanism. Scopul conditiilor discriminatorii, ilegitim, a fost de a limita controlul instantelor pe legalitatea in urbanism si constructii la solicitarea ONG-urilor, in conditiile in care institutiile de control ale statului nu isi exercita atributiile. C. Solicitari legislative cu privire la spatiile verzi9. Abrogarea art. 18 alin. (9) din Legea 242007 a spatiilor verzi urbane. Articolul prevede imposibilitatea inventarierii spatiilor verzi private decat dupa exproprierea lor. Sunt multe spatii verzi care, din cauza acestui articol, nu pot fi incluse nici in planurile urbanistice generale, nici in registrele spatiilor verzi (de exemplu, partea retrocedata a Parcului IOR), generand instabilitate juridica. Articolul, introdus in ultimul moment intr-un proiect de lege vizand Legea 102001, este un cadou pentru persoanele care au cumparat terenuri spatii verzi, stiind ca sunt spatii verzi, cu interesul speculativ de a le construi. Abrogarea articolului 18 alin. (9) este o solicitare veche a societatii civile. 10. Eliminarea din noul Cod al Urbanismului a tuturor prevederilor cu privire la spatiile verzi. Legislatia cu privire la spatiile verzi este stabila, fara modificari semnificative in ultimii ani. Practica instantelor este de asemenea stabila. Introducerea unor prevederi sumare cu privire la spatiile verzi in Codul Urbanismului strica echilibrul legislativ existent. Articolele din proiectul de Cod al Urbanismului cu privire la spatiile verzi nu acopera intreaga protectie a spatiilor verzi din legislatia actuala. Eliminarea prevederilor cu privire la spatii verzi din Codul Urbanismului este o solicitare a societatii civile. A fost impartasita de cateva partide cu ocazia dezbaterilor la Cod. 11. Respingerea de catre Camera Deputatilor a proiectului de lege Plx 6682018 pentru modificarea Legii spatiilor verzi urbane 242007 inainte de dezbaterea Codului Urbanismului. Presedintele Romaniei a solicitat reexaminarea primei forme a proiectului de lege. O forma usor modificata a fost adoptata de Senat. Amendamente nocive cu privire la spatiile verzi excluse din Codul Urbanismului au fost adoptate in Comisia de Mediu a Camerei Deputatilor intr-un mod netransparent. Data fiind importanta modificarilor propuse si procedura avansata a dezbaterii parlamentare, fara posibilitatea Presedintelui de a solicita reexaminarea, solutia corecta este respingerea de catre Camera Deputatilor a acestui proiect de lege si reluarea ideilor pertinente din proiect intr-o noua initiativa legislativa. Este o solicitare a societatii civile, inclusiv a ONG-urilor care au propus varianta initiala a proiectului. D. Solicitari legislative cu privire la mecanisme administrative12. Modificarea Codului Administrativ pentru a permite in mod expres primarului sa atace in instanta hotararile consiliului. Este absurd ca primarul sa fie obligat sa execute hotarari ale consiliului local votate in urma cu 10-15 ani, pe care le considera ilegale, fara sa aiba instrumente sa le conteste. 13. Precizarea Legii contenciosului administrativ care sa dea posibilitatea subiectilor de drept public sa initieze actiuni in instanta pe zonele lor de competenta interesAmbiguitatea art. 1 alin. (8) din Legea 5542004 a condus mai multe instante de judecata la concluzia ca Primarul Municipiului Bucuresti nu poate ataca acte emise de primarii de sector, chiar daca le considera ilegale si considera ca prejudiciaza interesul public pe care are mandat sa il apere. Concluzia, pe care nu o comentam aici din punct de vedere juridic, este absurda din punct de vedere practic. E. Solicitari cu privire la obiective nationale in Bucuresti14. Transferul Serelor Ghencea de la ADS la Municipiul Bucuresti in vederea organizarii unui parc. 15. Transferul unei parti din terenul din spatele Stadionului Ghencea de la Ministerul Apararii la Municipiul Bucuresti in vederea organizarii unui parc gradini zoologice. 16. Realizarea Cartierului Justitiei pe spatiul dintre Palatul Parlamentului si cladirea Academiei Romane si transferul de la Ministerul Dezvoltarii la Municipiul Bucuresti a intregului teren “Esplanada. Bucurestiului ii lipsesc un spatiu central public de dimensiuni mari, ca loc de intalnire, ca loc pentru evenimente culturale. Singurul spatiu cu locatia si dimensiunea corespunzatoare pentru acest scop este terenul “Esplanada de langa Biblioteca Nationala. Ar fi pacat ca spatiul sa fie folosit pentru Cartierul Justitiei, care nu are valente de spatiu public. O locatie mult mai potrivita pentru Cartierul Justitiei este spatiul dintre Palatul Parlamentului si cladirea Academiei Romane. 17. Transferul de la Romsilva catre Municipiul Bucuresti a drumului de acces prin Padurea Baneasa in cartierul Greenfield pe perioada limitata si nu nelimitata. Cartierul Greenfield este un exemplu tipic de dezvoltare urbana speculativa, in care s-au construit locuintele inaintea cailor de acces. Este rezonabila o solutie pe termen scurt, 4 ani, de folosire pentru acces a drumului forestier din padure, pana cand investitorul se achita de obligatia de a construi iesirile din cartier inspre nord, inspre soseaua de centura. Nu este rezonabil ca drumul forestier din padure sa devina drum definitiv prin singura padure urbana pe care Bucurestiul o are. F. Solicitari pentru grupurile de consilieri ale partidelor in Consiliul General18. Sustinerea convocarii celor doua referendumuri locale, cu privire la impartirea taxelor si impozitelor intre Primaria Capitalei si primariile de sector si cu privire la atributia de emitere a autorizatiilor de construire in Bucuresti. Conform legii, atributia legala de convocare a referendumurilor locale in Bucuresti o are Consiliul General, la propunerea Primarului Municipiului Bucuresti. 19. Sustinerea revenirii tuturor bulevardelor Bucurestiului in administrarea Administratiei Strazilor. Pentru coerenta reglementarilor de parcare, pentru coerenta mobilierului urban, pentru coerenta peisagistica, este necesar ca toate bulevardele Bucurestiului sa revina in administrarea Administratiei Strazilor, structura a Primariei Capitalei. Asta nu exclude parteneriate cu primariile de sector care doresc sa faca diverse investitii, insa investitiile trebuie coordonate de o unica structura, pentru a asigura coerenta functionala si de imagine a orasului. 20. Sustinerea noului Plan Urbanistic General in varianta propusa de specialistiNoul Plan Urbanistic General va da o directie de dezvoltare a orasului si va reglementa coerent modul de construire. Este important ca viziunea propusa de specialisti sa fie aprobata de decidentii politici.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cele 20 de solicitari ale lui Nicusor Dan de la candidatii la alegeri, pentru viitorul Bucurestiului VIDEO cele solicitari nicusor
cele 20 de solicitari ale lui nicusor dan de la candidatii la alegeri # pentru viitorul bucurestiului video