Cum a devenit Ciugud simbolul unei Romanii care functioneaza. Locul din Romania unde viitorul a ajuns mai devreme
Categoria:
stiri
1
Cum a devenit Ciugud simbolul unei Romanii care functioneaza. Locul din Romania unde viitorul a ajuns mai devreme
Schimbarile de aici sunt impresionante si au transformat localitatea dintr-o comuna obisnuita intr-una modernizata. Totul a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene.
Povestea comunei Ciugud este un adevarat exemplu ca lucrurile functioneaza in Romania. Totul a pornit in 2005, cand primarul comunei vizitase o comuna din Spania si a vazut cum functioneaza o administratie publica digitalizata.
Ajuns acasa, a accesat fonduri Pare, de preaderare la Uniunea. Administratia locala a reusit sa atraga aproape 50 de milioane de euro, bani care au intrat in infrastructura, educatie, cultura, turism, spor si asistenta sociala.
Ulterior, comuna Ciugud si comuna vizitata in Spania de catre primar s-au infratit. Edilul a obtinut 50. 000 de euro prin programul Phare 2001, prin care a achizitionat softuri integrate si tehnica de calcul.
Romania a aderat doi ani mai tarziu la Uniunea Europeana, in 2007, iar la nivelul primariei Ciugud s-a format o echipa care s-a ocupat doar cu atragerea de fonduri.
Primul proiect a fost cel de canalizare, alimentare cu apa si asfaltarea strazilor, care a costat 7,5 milioane de euro.
Ulterior, au fost obtinute si alte fonduri financiare si multe dintre problemele comunei s-au rezolvat.
Ciugudul a reusit cu ajutorul banilor europeni sa puna la punct intreaga infrastructura subterana si supraterana. Apoi, s-a investit in educatie, cultura, sport si recreere.
Comuna a accesat si Programul National de Dezvoltare Locala, cu o valoare de aproape 500. 000 de euro, iar impreuna cu municipiul Alba Iulia, au accesat fonduri oferite prin PNRR si comuna a reusit sa achizitioneze 21 de autobuze si microbuze electrice, dar si statii de incarcare.
Cand vine vorba despre dezvoltarea localitatilor si accesul la bani pentru proiecte, exista diferente mari intre acestea. Unele comune au reusit sa atraga fonduri europene si sa se modernizeze, in timp ce altele au ramas in urma.
Un raport realizat in 2025 arata ca distributia investitiilor nu este uniforma. Diferentele apar nu doar in functie de zona, ci si de cat de bine sunt organizate primariile si cat de pregatite sunt sa scrie si sa implementeze proiecte.
Cateva localitati au reusit sa atraga sume importante de bani si sa le foloseasca pentru dezvoltare. Printre ele se afla Bunila, Brebu Nou sau Baldovinesti, dar si comune precum Pardina, Socodor si Lelese, care au atras fonduri europene semnificative in ultimii ani.
Localitatile care se dezvolta mai bine sunt, de regula, cele care au administratii mai organizate si experienta in atragerea de fonduri.
"Tulcea, Bistrita-Nasaud si Salaj se remarca in ambele categorii (guvernamental si european), cu cele mai mari cheltuieli per locuitor, sugerand atat capacitate de atragere, cat si de implementare. In ceea ce priveste fondurile europene atrase, se adauga Bihor si Mehedinti, cu executii bugetare semnificative. La polul opus, Timis, Teleorman, Mures, Harghita, Ilfov, Bacau si Satu Mare au inregistrat valorile cele mai scazute per capita, atat la atragerea, cat si la executia fondurilor europene. In ceea ce priveste fondurile guvernamentale, Timis, Braila, Dolj, Olt si Arges au avut executii reduse in raport cu populatia", se arata in concluziile raportului.
Conceptul de smart village incepe sa fie tot mai prezent in mediul rural din Romania, mai ales in Transilvania, regiune care ocupa primul loc la nivel national in ceea ce priveste astfel de proiecte. In topul comunelor considerate inteligente se afla Ciugud, din judetul Alba, localitate care a devenit un reper pentru digitalizarea satului romanesc.
Si alte comune sau sate i-au preluat exemplul si incep sa se dezvolte din ce in ce mai mult, atragand fonduri europene si turisti romani si straini deopotriva.
Smart village inseamna, in practica, folosirea tehnologiei in administratia locala si in viata comunitatii. Asta include servicii publice digitalizate, comunicare mai rapida cu cetatenii, solutii pentru educatie moderna, proiecte pentru protectia mediului si sprijin pentru economia locala.
Un studiu realizat de o companie de consultanta arata ca in Romania au fost identificate peste 200 de proiecte de tip smart village in aproximativ 150 de comune. Cele mai multe sunt inca in implementare sau in faza de proiect, ceea ce arata ca digitalizarea mediului rural este abia la inceput, dar in crestere, conform raportului.
In clasamentul comunelor cu cele mai multe proiecte se afla Ciugud (Alba), urmata de Alunis (Mures), Boghis (Salaj) si Saschiz (Mures). Alte localitati precum Balasesti, Corunca, Manastiur, Selimbar sau Snagov au, de asemenea, mai multe proiecte de acest tip.
Ciugud este considerat exemplul principal la nivel national. Aici, administratia locala a introdus solutii digitale pentru plata taxelor si eliberarea documentelor, a dezvoltat proiecte educationale bazate pe tehnologie si a creat programe pentru reciclare si protectia mediului. Scoala din comuna este complet digitalizata si este folosita ca model pentru modernizarea educatiei in mediul rural.
La nivel general, raportul arata ca dezvoltarea acestor sate inteligente depinde in mare masura de capacitatea administratiilor locale de a atrage si implementa proiecte.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cum a devenit Ciugud simbolul unei Romanii care functioneaza. Locul din Romania unde viitorul a ajuns mai devreme
devenit ciugud simbolul
cum a devenit ciugud simbolul unei romanii care functioneaza # locul din romania unde viitorul a ajuns mai devreme