Cartoful romanesc, o specie pe cale de disparitie. Ce a mai ramas din institutul care trebuie sa produca soiuri noi
Categoria:
romania-te-iubesc
2
Cartoful romanesc, o specie pe cale de disparitie. Ce a mai ramas din institutul care trebuie sa produca soiuri noi
Ce s-a pierdut si ce mai poate fi salvat? Cat din economia sustenabila a Romaniei moare in umbra nepasarii si din lipsa unei strategii coerente?
Agricultura este unul dintre pilonii de dezvoltare ai unei economii. Intr-un context international dificil, sustenabilitatea, siguranta si securitatea alimentara sunt mai mult decat necesare – sunt fundamentale.
Cartoful este, dupa paine, al doilea cel mai consumat aliment in bucataria romaneasca. Fiert, copt, prajit, piure, in ciorbe sau salate, este mancare de baza in dieta noastra. Romanii sunt printre cei mai mari consumatori din Europa, cu o medie care se apropie de 100 de kilograme de cartofi pe an de persoana.
Cosmin Savu: Acesti tuberculi sunt produsele cercetarii, aici, la Institutul Cartofului din Brasov. Totul produs si gandit aici. De catre cercetatori pasionati, care, in ciuda presiunilor financiare, reusesc sa mai experimenteze cresterea cartofului in Romania.
Suntem o tara de mancatori de cartofi, dar totusi semintele de aici nu se regasesc si in terenurile lucrate de fermierii romani. Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar din Brasov era candva un simbol al cercetarii agricole, cu sute de angajati si mii de hectare. Astazi mai functioneaza cu doar 33 de oameni, dintre care doar 10 cercetatori, si o infrastructura invechita.
Manuela Hermeziu, directoarea Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar: Am vandut cred 40 de tone, deci putin. Marii fermieri, in general, lucreaza cu samanta din import. Sunt uneori preferati si pentru ca vin la un pret, sa-i spunem, de dumping.
La Ministerul Agriculturii, randamentul cercetarii romanesti ridica semne de intrebare.
Emil Dumitru, secretar de stat: Pana la 40 de tone inseamna ca putem sa insamantam 20 de hectare de cartofi. Nu putem sa discutam ca acolo se face cu adevarat cercetare de care sa se bucure fermierul roman.
Manuela Hermeziu: Anul trecut, in Occident, a fost supraproductie si atunci au scazut preturile. Aici nu a fost productie. Intamplarea a facut ca in zona Romaniei a fost seceta, cartoful are nevoie de apa, fara irigatii nu mai faci nici la cartofi. Nu ai cum. Samanta, samanta a fost 3,50, am scazut pretul la cartoful de consum la 1 RON. Nu s-a cumparat tot. N-a venit lumea sa cumpere, nu stiu, prefera sa mearga in supermarket si sa stiti ca, in supermarket, sunt uneori niste cartofi atat de urati ca raman ingrozita eu. Pai poti sa faci un curs de fitopatologie linistit intr-un supermarket, vezi toate bolile pe coaja cartofului sau, daca l-ai taiat, cred ca si inauntru, da, de pe coaja sunt o gramada de boli.
Emil Dumitru: Cred ca avem foarte multe lucruri de facut pentru cercetarea romaneasca in zona cartofului. Daca e sa ne uitam numai la suprafetele cultivate si declarate la APIA cu cartofi de samanta, suntem nesemnificativi, cu 800 de hectare, 850 de hectare de cartofi de samanta cultivati in Romania. Practic, noi finantam cercetarea pe ce inseamna cartoful de samanta altor state membre. Si cultivam in jur de 30. 000 de hectare de cartofi. Ajungem sa importam practic aproape 300. 000 de tone de cartofi de consum. Si practic avem un deficit de balanta comerciala pe cartoful de consum de 100 de milioane de euro.
Reporter: Deci noi, la ora asta, importam cartofi de 100 de milioane de euro.
Emil Dumitru: Da, practic. In momentul de fata, Romania este dependenta de importul de cartofi, ca vorbim de Germania, ca vorbim de Franta, ca vorbim de Olanda, de statele importante care ne exporta cartof in Romania, pentru ca productivitatea lor este foarte buna si pentru ca, din pacate, cercetarea romaneasca a ramas mult in urma.
Cercetator: Toate aceste plante pe care le obtinem in laborator le transferam intr-un spatiu protejat, pentru ca ele sunt prea fragile sa le transferam direct in conditii de camp si atunci exista aceasta etapa intermediara de aclimatizare in spatiul protejat.
Si daca ar vinde, Institutul nu are capacitatea de a produce cantitati de samanta din cauza faptului ca are putini angajati si are nevoie de investitii in utilaje moderne si in irigatii. Se bazeaza pe doua solarii mai noi, pentru ca vechea infrastructura nu a mai fost intretinuta si a ramas in paragina.
Cercetator: In ambele solarii incap aproximativ 18. 000 de plante.
Au avut 2. 000 de hectare, astazi sunt vreo 800 si suprafata continua sa scada sub presiunea dezvoltarii zonei metropolitane a Brasovului.
Manuela Hermeziu, director Institutul National de Cercetare: S-au luat terenuri pentru aeroport, pentru centura orasului, pentru Centrul de Afaceri, pentru Universitatea din Brasov, Universitatea Transilvania (. . . ) Nu noi le-am cedat, le-am abandonat.
Aeroponia este o metoda avansata de cultivare a plantelor fara sol sau substrat, unde radacinile sunt suspendate in aer si pulverizate cu o ceata nutritiva. Tehnica permite o crestere rapida si eficienta, reducand consumul de apa cu pana la 95 si ingrasaminte cu pana la 60 comparativ cu agricultura clasica si ar putea suplini si suprafetele de cercetare.
Emil Dumitru: Cercetarea romaneasca, daca vrea sa mai aiba o sansa sa fie relevanta in competitia asta a Uniunii Europene, trebuie sa faca un parteneriat public-privat cu universitatile de stiinte agronomice si cu fermierii care pot sa multiplice, spre exemplu, cartoful de samanta si sa se faca cercetare si sa fie finantata cercetarea si oamenii care lucreaza in cercetare sa obtina niste venituri consistente din salarii, pentru ca altfel nimeni n-o sa faca cercetare cu burta goala.
Institutul Cartofului este sub umbrela Autoritatii Nationale pentru Cercetare, la Ministerul Educatiei si in coordonarea stiintifica a Academiei de Stiinte Agricole.
Andrei Alexandru, presedinte Autoritatea Nationala pentru Cercetare: Noi nu avem o linie directa prin care sa finantam aceste institutii. Ele vin la competitiile pe care Autoritatea pentru Cercetare le deruleaza. Daca sunt bune, castiga acele competitii si deruleaza proiecte de cercetare, deci nu avem o linie de finantare directa, avem doar un program, Programul Nucleu, care este, sa zicem, oarecum asimilat finantarii de baza a institutiilor, doar ca acest program nu acopera toate nevoile acestor institutii si nu acopera in integralitate cheltuielile de functionare ale acestor institute.
Prof. univ. dr. Florin Stanica, presedintele Academiei de Ştiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Şisesti": Aici a bagat coada politicul si a distrus. Institutele fanion nu mai sunt institutiile care au fost odata ce s-au desprins din ASAS in mod fortat in 2013.
Reporter: Pe de alta parte, Institutul de la Brasov ar fi ramas la dumneavoastra, ati fi avut rezultate mai bune decat astazi?
Prof. univ. dr. Florin Stanica: In primul rand ar fi avut salarii acolo, ei nu au salarii, da, ei lucreaza pe proiecte.
Incapacitatea de dezvoltare este oglindita si in succesul international.
Cercetator: Am incercat proiecte internationale, este foarte greu. Sa stiti, am aplicat, am aplicat, ne-am bagat, a aplicat si n-am castigat, stiti ca daca ai avea si proiecte internationale, te-ai mai dezvolta, ai mai face de bani, adica sumele sunt frumoase. Peste 10 ani se vor mai face cartofi in Tara Fagarasului. De aia ne incrancenam, deci de aia suntem aici. Sa mancam si cartofi romanesti. E foarte greu de obtinut, un soi de cartofi se obtine in 12 ani.
Institutul se bazeaza si pe autofinantare, dar fermele care produceau altadata bani au fost lasate in paragina.
Reporter: Majoritatea statiunilor de cercetare, dezvoltare agricola, dar si institutelor de cercetare aveau si ferme de animale. Aici, la Brasov, aveau ferme de bovine. Se dezvoltau chiar si rase. Se facea cercetare pe Baltata Romaneasca.
Imaginea dezastrului risca sa cuprinda tot ce a mai ramas din Institutul de Cercetare fanion de la Brasov.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cartoful romanesc, o specie pe cale de disparitie. Ce a mai ramas din institutul care trebuie sa produca soiuri noi
cartoful romanesc, specie
cartoful romanesc # o specie pe cale de disparitie # ce a mai ramas din institutul care trebuie sa produca soiuri noi