Un medicament banal ar putea avea un rol major in preventia cancerului: de ce aspirina atrage atentia
Categoria:
2
Un medicament banal ar putea avea un rol major in preventia cancerului: de ce aspirina atrage atentia
De la analgezic banal la posibil instrument de preventie oncologica, aspirina revine in atentia cercetatorilor dupa o serie de studii care sugereaza ca ar putea reduce riscul de cancer si metastaze, scrie BBC. Descoperirile recente, care au influentat deja ghiduri medicale in unele tari, schimba treptat modul in care este privit unul dintre cele mai vechi medicamente utilizate pe scara larga. br
Acest medicament vechi de 4. 000 de ani, utilizat cel mai frecvent pentru tratarea durerii, impiedica formarea si raspandirea anumitor tumori in organism – descoperiri care schimba deja politicile din domeniul sanatatii. br
Nick James, un producator britanic de mobila in varsta de aproximativ 45 de ani, a inceput sa-si faca griji pentru sanatatea sa dupa ce mama sa a murit de cancer, iar fratele sau, impreuna cu alti membri ai familiei, au dezvoltat ulterior cancer de intestin. El a optat sa se supuna unor teste genetice si s-a descoperit ca era purtator al unei gene defecte care cauzeaza sindromul Lynch, o afectiune care creste semnificativ riscul de a dezvolta acest tip de cancer. br
Ajutorul a venit insa dintr-o sursa neasteptata, cand James a devenit prima persoana care s-a inscris intr-un studiu clinic menit sa testeze daca o doza zilnica de aspirina – analgezicul fara prescriptie medicala – ar putea proteja impotriva dezvoltarii cancerului. br
In functie de tipul mutatiei genetice, 10-80 dintre persoanele cu sindromul Lynch vor dezvolta cancer intestinal in cursul vietii. Dar, pana acum, lucrurile arata bine pentru James. El ia aspirina de 10 ani, fara sa fi dezvoltat cancer pana acum, spune John Burn, profesor de genetica clinica la Universitatea Newcastle, care a condus studiul. br
Pare aproape imposibil de crezut, si totusi exista de mult timp indicii ca acest medicament ar putea reduce riscul de raspandire a cancerului colorectal sau chiar de aparitie a acestuia. In ultimul an, o serie de studii clinice si cercetari au consolidat aceste dovezi. Unele tari si-au modificat deja ghidurile medicale pentru a include pilula ca prima linie de protectie pentru persoanele cu risc ridicat (desi expertii subliniaza ca acest lucru ar trebui facut numai sub supravegherea medicului). Si incepem in sfarsit sa intelegem motivele pentru care are un efect atat de misterios. br
Citeste si: Medicamente, dieta si inteligenta artificiala: noile descoperiri revolutionare pentru combaterea afectiunilor cardiacebr
Cele mai recente descoperiri aduc o noua intorsatura remarcabila in povestea unuia dintre cele mai vechi si mai eficiente medicamente ale noastre. La sfarsitul secolului al XIX-lea, arheologii au descoperit tablite de lut vechi de 4. 400 de ani in vechiul oras mesopotamian Nippur – situat pe teritoriul actual al Irakului – care contineau liste cu o serie de medicamente obtinute din compusi vegetali, animali si minerali. Printre acestea se aflau instructiuni pentru o substanta derivata din salcie. Acum stim ca aceasta contine o substanta chimica numita salicina, pe care organismul o poate transforma in acid salicilic, care ajuta la calmarea durerii. Are o structura foarte similara cu cea a aspirinei moderne – acidul acetilsalicilic – dar este mai iritanta pentru stomac. Alte civilizatii antice – inclusiv egiptenii, grecii si romanii – au folosit, de asemenea, acest remediu. br
Studiul modern al acestui compus a inceput in 1763, cand preotul englez Edward Stone a scris Societatii Regale pentru a descrie proprietatile antipiretice ale scoartei de salcie uscate si pulverizate. Aproximativ un secol mai tarziu, oamenii de stiinta au reusit sa sintetizeze acidul salicilic in acid acetilsalicilic, mai putin coroziv, si l-au introdus pe piata sub marca Bayer. br
Dupa inca un secol, oamenii de stiinta au inceput sa observe unele beneficii neasteptate ale aspirinei in prevenirea bolilor cardiovasculare – reducerea riscului de formare a cheagurilor de sange prin fluidizarea sangelui si diminuarea aderentei trombocitelor. Din acest motiv, organizatii precum Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie recomanda doze zilnice mici persoanelor cu risc ridicat de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. br
Citeste si: Un medicament dezvoltat pentru cancer ar putea deveni contraceptiv masculin. Control precis si reversibil al fertilitatiibr
Pana in 1972, beneficiile potentiale s-au extins la prevenirea cancerului, cu un studiu care a atras atentia, realizat pe soareci carora li s-au injectat celule tumorale. Oamenii de stiinta americani au descoperit ca adaugarea de aspirina in apa de baut a animalelor a redus semnificativ riscul ca cancerul sa se raspandeasca in organism – un proces numit metastaza – in comparatie cu soarecii carora nu li s-a administrat medicamentul. br
Desi descoperirea a starnit un oarecare entuziasm, nu a fost clar imediat cum ar fi afectat aceasta practica clinica, spune Ruth Langley, profesoara de oncologie si studii clinice la University College London. Nu era evident daca medicamentul ar fi avut acelasi efect la oameni, la urma urmei – ceea ce inseamna ca descoperirea a ramas o fascinatie obscura, mai degraba decat un tratament care ar fi putut schimba vieti. br
Un moment decisiv a survenit in 2010, cand Peter Rothwell, profesor de neurologie clinica la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, a reanalizat datele mult mai numeroase privind utilizarea aspirinei in prevenirea bolilor cardiovasculare. Din analizele sale a reiesit ca medicamentul pare sa reduca atat incidenta, cat si raspandirea cancerului, ceea ce a starnit un interes reinnoit atat pentru capacitatea aspirinei de a contribui la combaterea bolii, cat si pentru mecanismele prin care aceasta actioneaza. br
Cu toate acestea, a demonstra ca aspirina poate preveni cancerul in randul populatiei generale reprezinta o provocare. Intr-o lume ideala, cercetatorii ar recruta un esantion mare de persoane. Jumatate dintre acestea ar lua aspirina, in timp ce restul ar lua un placebo – iar apoi s-ar compara care dintre grupuri a inregistrat cele mai mari rate ale bolii. Totusi, poate dura multe decenii pana cand cancerul apare, ceea ce inseamna ca un studiu controlat randomizat ar dura foarte mult timp si ar implica cheltuieli uriase. De fapt, este aproape imposibil, explica Anna Martling, profesoara de chirurgie la Institutul Karolinska din Suedia. br
Din acest motiv, oamenii de stiinta si-au indreptat atentia catre grupuri specifice, cum ar fi cei care au avut deja cancer sau cei care sunt predispusi genetic la dezvoltarea acestuia. br
Aici intra in scena studiul realizat de John Burn asupra pacientilor cu sindromul Lynch, care creste considerabil riscul de cancer colorectal si de alte forme de cancer. In 2020, Burn a publicat rezultatele unui studiu clinic randomizat de referinta, care a inclus 861 de pacienti cu aceasta afectiune. Urmarind participantii timp de 10 ani, echipa sa a descoperit ca persoanele care au luat o doza zilnica de 600 mg de aspirina timp de cel putin doi ani si-au redus efectiv la jumatate riscul de cancer colorectal. br
De atunci, echipa sa a efectuat un al doilea studiu, care se afla in prezent in curs de evaluare inter pares. Rezultatele preliminare sugereaza ca o doza mult mai mica de aspirina (75-100 mg) este la fel de eficienta – daca nu chiar mai eficienta. Persoanele care au luat aspirina timp de doi ani au avut cu 50 mai putine cazuri de cancer de colon, spune el. Vrem sa continuam studiul inca cativa ani, deoarece datele vor deveni mai bune pe masura ce timpul trece. (Nick James, primul pacient care a intrat in studiu, s-a numarat printre cei care par sa fi beneficiat de pe urma tratamentului. )br
Citeste si: Este incredibil, pare science fiction: Cum ajuta imunoterapia la eliminarea canceruluibr
Doza mica (75-100 mg) este similara cu cea pe care oamenii o iau pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare. Acest lucru este important, intrucat aspirina poate avea efecte secundare neplacute, printre care indigestie, hemoragii interne, ulcere gastrice si chiar hemoragie cerebrala, iar o doza mai mica poate fi mult mai bine tolerata. Rezultatele studiului au influentat deja politicile in vigoare. In Marea Britanie, ghidurile au fost modificate ca urmare a descoperirilor noastre, spune Burn. Din 2020, acestea recomanda acum ca persoanele cu sindromul Lynch sa inceapa sa ia aspirina la varsta de aproximativ 20 de ani pentru majoritatea persoanelor, sau la 35 de ani pentru cazurile mai putin severe. br
Avand in vedere aceste rezultate, este firesc sa ne intrebam daca aspirina ar putea fi benefica si pentru alte grupuri de pacienti. Martling a investigat daca aspirina poate reduce riscul de metastaze la persoanele care au fost deja diagnosticate cu cancer colorectal. Echipa sa s-a concentrat pe persoanele cu mutatii comune in tumorile intestinale sau rectale. Dintre toti pacientii cu cancer colorectal, 40 prezinta una dintre mutatiile pe care le-am studiat, explica ea. Cercetarile anterioare sugerasera ca aceste persoane ar putea raspunde deosebit de bine la aspirina. br
Studiul clinic randomizat controlat, cu o durata de trei ani, a implicat 2. 980 de pacienti, un grup dintre acestia luand zilnic 160 mg de aspirina, incepand in termen de trei luni de la operatie, iar celalalt grup primind un placebo. Grupul tratat cu aspirina a prezentat un risc de recidiva mai mic de jumatate – o amploare a efectului extrem de semnificativa. Este vorba de un grup numeros de pacienti, spune Martling. Mai mult, atat studiul lui Martling, cat si cel al lui Burn au aratat foarte putine cazuri de efecte adverse la persoanele care luau aspirina. br
Studiul lui Martling, publicat in septembrie 2025, a schimbat rapid practicile medicale din Suedia. Incepand din ianuarie 2026, pacientii cu cancer colorectal din aceasta tara au inceput sa fie testati pentru mutatiile respective si li se ofera o doza mica de aspirina daca prezinta aceste mutatii. br
Nu este inca clar daca aspirina ar putea proteja pacientii si impotriva altor tipuri de cancer – dar s-ar putea sa avem in curand cateva raspunsuri. Langley desfasoara in prezent un amplu studiu randomizat controlat cu 11. 000 de participanti care au avut cancer colorectal, de san, gastroesofagian sau de prostata in Marea Britanie, Irlanda si India. Echipa sa va analiza efectul unei doze preventive zilnice de 100 mg sau 300 mg de aspirina si spera sa obtina rezultate anul viitor. br
Suntem cu adevarat primii care exploreaza rolul aspirinei in cazul altor tipuri de tumori, spune ea. Ea isi propune sa reproduca rezultatele obtinute de Martling in cazul cancerului colorectal, precum si sa stranga fonduri pentru a investiga implicatiile mutatiilor specifice si in cazul altor tipuri de cancer. Reproducerea acestor rezultate este esentiala, spune ea, intrucat autoritatile ar dori, in mod ideal, sa dispuna de doua seturi de rezultate ale studiilor clinice inainte de a formula recomandari pentru pacienti. br
Citeste si: Casnicia si cancerul: rezultatele uimitoare ale unui studiu privind sansele de imbolnavire pentru cei casatoriti si pentru burlacibr
Mecanismul precis prin care aspirina previne cancerul a ramas mult timp un mister. Acest medicament fantastic actioneaza atat in interiorul celulei, cat si in exteriorul acesteia, explica Martling, astfel incat ar putea fi implicate mai multe mecanisme diferite. Propriile sale lucrari implica o enzima din interiorul celulei numita Cox-2, despre care stim ca este inhibata de aspirina. Aceasta enzima ajuta la producerea unor compusi asemanatori hormonilor numiti prostaglandine, spune ea, care, la randul lor, activeaza o cale de semnalizare care poate duce la cresterea necontrolata a celulelor. br
Cercetarile recente efectuate de Rahul Roychoudhuri, profesor de imunologie oncologica la Universitatea din Cambridge din Marea Britanie, impreuna cu colegii sai, sugereaza ca ar putea exista un alt mecanism care implica o gena ce impiedica celulele T din sistemul imunitar sa identifice si sa distruga celulele canceroase metastatice. br
Ei au descoperit ca aceasta gena poate fi activata de un factor de coagulare numit tromboxan A2, care – dupa cum sugereaza si numele – ajuta sangele sa formeze cheaguri atunci cand ne ranim. Deoarece aspirina inhiba tromboxanul, aceasta poate face ca celulele canceroase sa fie mai vizibile pentru sistemul imunitar. Aceasta descoperire a fost o surpriza pentru echipa. br
Cercetarea lui Roychoudhuri a fost realizata pe soareci, asa ca nu putem fi siguri daca rezultatele s-ar aplica si in cazul oamenilor. Insa o cercetare interesanta realizata de Langley si colegii sai a aratat ca persoanele care au suferit de cancer colorectal sau de cancer gastroesofagian prezinta niveluri mult mai ridicate de tromboxan decat persoanele sanatoase – chiar si la sase luni dupa un tratament reusit, ceea ce sugereaza ca acesta ar putea fi un factor care favorizeaza metastazele si la oameni. br
Citeste si: Oamenii de stiinta au dezvoltat senzori subtiri cat un fir de par pentru a revolutiona detectarea canceruluibr
Ramane inca un subiect de dezbatere cine ar trebui sa ia aspirina in mod regulat si cand. Unii cercetatori considera ca beneficiile combinate pentru bolile cardiovasculare si cancer ar trebui sa inspire o utilizare mai larga. Burn, care a luat aspirina ca masura preventiva in trecut, este optimist in ceea ce priveste potentialul acesteia pentru sanatatea publica. Am realizat un studiu amplu in care am demonstrat ca, daca toate persoanele de peste 50 de ani ar lua o aspirina pentru copii timp de zece ani, mortalitatea nationala din toate cauzele ar fi redusa cu 4, spune Burn. br
Cu toate acestea, majoritatea cercetatorilor sustin ca administrarea ar trebui limitata doar la anumiti pacienti. Una este sa administrezi aspirina unei populatii de bolnavi de cancer, dar cu totul altceva este sa oferi populatiei sanatoase ceva care le-ar putea face rau, spune Martling. Acest lucru se datoreaza faptului ca aspirina poate avea efecte adverse grave si este putin probabil sa functioneze pentru toate persoanele sau toate tipurile de cancer. br
Citeste si: Inovatie in tratamentul melanomului: un plasture inteligent ar putea elimina cancerul fara operatiebr
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Un medicament banal ar putea avea un rol major in preventia cancerului: de ce aspirina atrage atentia medicament banal putea
medicament # banal # putea