Un grafic cat o mie de declaratii ale politicienilor. Cum arata relatia falimentara a economiei cu salariile bugetarilor
Categoria:
stiri
3
Un grafic cat o mie de declaratii ale politicienilor. Cum arata relatia falimentara a economiei cu salariile bugetarilor
Un grafic cat o mie de declaratii din partea politicienilor. Datele Consiliului Fiscal arata relatia falimentara a bugetului cu salariile angajatilor la stat.
Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste ponderea sumelor alocate pentru aceste plati din totalul veniturilor. Raportarea este clara, la venituri, nu la valoarea economiei, deci se refera la ce bani are, de fapt, statul la dispozitie. Reechilibrarea relatiei presupune fie majorarea veniturilor statului, fie reducerea anveloplei bugetare, fie ambele.
Statisticile Eurostat arata ca in cazul Romaniei, ponderea cheltuielilor cu salariile din totalul veniturilor la stat a fost de 29,7 in 2023 si a urcat la 32,4 in 2024 , asta in timp ce media UE s-a plasta la 22,0, respectiv 22,2.
La polul opus s-a aflat Germania, motorul economic al UE.
In termeni mai simpli, din fiecare 100 de lei incasati din taxe si impozite de statul roman, aproape 30 in 2023 si 32 in 2024 au mers catre plata salariile angajatilor din mediul public. Cheltuielile actuale sunt imposibil de sustinut cu veniturile actuale.
In 2024, Romania a inregistrat 5. 746. 452 de salariati. In plus, numarul contractelor individuale de munca a fost, la finalul anului trecut, de 6. 710. 815, cu peste 700. 000 mai mare decat acum 10 ani, arata statisticile Ministerului Muncii
Numarul bugetarilor din Romania ajungea in martie 1. 306. 241 de bugetari. Dintre acestia, 836. 726 erau incadrati la administratie publica centrala, iar alti 469. 515 erau incadrati la administratie publica locala. Diferenta de angajati se regaseste la diverse institutii finantate integral sau partial de autoritati locale sau din venituri proprii.
Din total, 308. 799 sunt angajati direct la Ministerul Educatiei, iar alte 75. 000 de posturi se regasesc in invatamantul preuniversitar si universitar. La acestia se adauga 125. 454 de angajati de la Ministerul Afacerilor interne si 76. 120 de angajati din cadrul MApN.
Romania are de departe cel mai mic procent de angajati la stat din totalul fortei de munca, respectiv 13,6 - aproape jumatate din media europeana de 23.
Analizele si sondajele, inclusiv cele interne, arata insa ca problema majora in sistem nu este numarul lor, ci proasta calitate a pregatirii lor, adesea ascunsa de faptul ca se verifica doar ei si se apara reciproc.
Premierul Ilie Bolojan insista sa taie 10 din posturile ocupate in primarii si in Consilii Judetene, in timp ce PSD si UDMR se opun. In schimb, cele doua partide au propus o reducere de 10 a cheltuielilor, solutie care evita disponibilizarea angajatilor.
Initial, Ministerul Dezvoltarii, condus de Cseke Attila, a propus o reducere cu 25 a grilei din administratia locala, insa reforma viza doar posturile vacante.
Era un fake in realitate, adica efectele de reducere erau aproape nule, a reactionat premierul Ilie Bolojan.
Practic, statul nu ar fi facut nicio economie, din moment ce posturile oricum nu erau ocupate, ci figurau doar pe hartie. In replica, Ilie Bolojan a cerut ca numarul posturilor ocupate sa fie redus cu 10, astfel incat statul sa reduca cheltuielile cu administratia publica locala. Asta inseamna 13. 000 de angajati concediati din primarii si consilii judetene.
PSD, partidul care numara cei mai multi primari si cei mai multi presedinti de Consilii Judetene din Romania, s-a opus, dar a propus ca varianta alternativa reducerea cheltuielilor din primarii si CJ cu 10, ceea ce ar fi evitat disponibilizarile. In schimb, Ilie Bolojan a respins varianta PSD, pe motiv ca primariile care isi gestioneaza corect bugetul ar fi afectate pe nedrept.
Fara reducerea evaziunii fiscale si fara o restructurare a costurilor care tin de functionarea institutiilor statului si prestarea de servicii publice veniturile Romaniei nu vor permite dezvoltarea economica, ci doar cresterea, valorica, a economiei.
Cu venituri fiscale din PIB (cat incaseaza statul prin taxe, impozite si asigurari sociale ca procentaj din economie) asemanatoare unui Paradis Fiscal, Romania pare sortita sa converteasca orice crestere economica reala doar in strictul necesar functionarii statului si asistentei sociale, nu si in dezvoltarea economiei sau, de exemplu, in crearea de noi locuri de munca.
Pana la reducerea evaziunii insa, subiect pe care, de zeci de ani statul isi asuma pozitia de infrant, bugetul ar putea fi optimizat si pe partea de cheltuieli, mai ales in ceea ce priveste anvelopa salariala bugetara.
Este adevarat ca o restructurare poate dura mai mult timp, ca implica unele cheltuieli compensatorii, dar beneficiile pe termen lung sunt semnificative, a declarat pentru Stirile ProTV. ro economistul Bogdan Belciu.
Veniturile fiscale ale Romaniei sunt relativ stabile in ultimii ani in jurul valorii de 28 din PIB. Media europeana este de circa 41 din PIB. Cu toate acestea, dupa cum a explicat Ciprian Dascalu, economistul-sef al BCR, intr-un interviu de la finalul anului 2024, tara noastra se afla intr-o situatie bizara colectand taxe si impozite ca un paradis fiscal.
Mai exact, Romania are cea mai mica rata a veniturilor din taxe si impozite raportate la PIB din UE, fiind intrecuta doar de Irlanda, considerata un paradis fiscal. Este nevoie, evident, de o politica fiscala mai clara, mai stabila, menita sa echilibreze bugetul si sa ajute economia in ansamblul ei, a explicat Ciprian Dascalu.
Cheltuielile publice cu pensile si salariile reprezinta aproximtativ 80 din veniturile fiscale si contributiile sociale incasate de stat, o pondere cu peste 10 fata de tarile din regiune. Din perspectiva cheltuielilor publice, economiile bugetare sunt relativ mici, iar pe termen mediu cheltuilelile publice cu educatia si sanatatea ca pondere in PIB ar trebui crescute avand in vedere ca in Romania sunt printre cele mai reduse din UE. Cheltuielile militare sunt in crestere si se vor mentine ridicate pe o perioada lunga, de unde o necesitate suplimentara de resurse bugetare, a mai explicat economistul.
In plus, relatia falimentara a bugetului cu cheltuiele pentru salarii se incadreaza in problemele economice generale ale statului roman.
Datoria publica a Romaniei este in continuare sub mediana tarilor care au un calificativ de rating similar. Vedem o problema cu ponderea ridicata a cheltuielilor publice rigide care, in cazul unei evolutii economice nafavorabile, duce la o crestere accelerata a datoriei publice. Costul de finantare a datoriei publice este strans legat de riscul de tara, reflectat intr-o anumita masura de calificativul de rating, si de necesarul de finantare relativ ridicat. Principalele motive pentru care ratingul Romaniei este pe cea mai joasa treapta de investment grade sunt deficitele gemene, bugetar si de cont curent persistent ridicate, precum si istoricul inconsistent de consolidare fiscala. Costurile de imprumut devin nesustenabile cand acestea depasesc rata de crestere a PIB-ului nominal, dupa cum explica Ciprian Dascalu.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Un grafic cat o mie de declaratii ale politicienilor. Cum arata relatia falimentara a economiei cu salariile bugetarilor grafic declaratii politicienilor.
un grafic cat o mie de declaratii ale politicienilor # cum arata relatia falimentara a economiei cu salariile bugetarilor