Topul valorilor umane ale romanilor, analizate de INSCOP: Prefer un trai modest, dar stabil, decat un trai prosper, dar incert
Categoria:
3
Topul valorilor umane ale romanilor, analizate de INSCOP: Prefer un trai modest, dar stabil, decat un trai prosper, dar incert
Valorile umane in societatea romaneasca sunt subiectul celui mai nou Barometru Informat - INSCOP, publicat joi, 30 aprilie. Clivajul politicideologic real in societatea romaneasca este mai degraba intre Modernizare vs. Protectie, nu Stanga vs. Dreapta, arata datele studiului. Probabil ca nu este context mai potrivit pentru a prezenta o radiografie a valorilor umane din societatea romaneasca care modeleaza alegerile politice decat o criza politica de proportii, un moment de inflexiune in care sa intelegem mai clar tensiunile sociale, clivajele si conflictele politice care le insotesc, a scris directorul INSCOP Remus Ioan Stefureac pe Facebook. Topul valorilor umane in functie de acordul total (intensitate ridicata) fata de fiecare dintre cele 12 afirmatii:1. Prefer un trai modest, dar stabil, decat un trai prosper, dar incert – 73. 62. Credinta este importanta pentru a avea o viata morala – 72. 13. Oamenii ar trebui sa se descurce pe cont propriu, fara sa depinda de altii – 63. 04. Poti reusi in viata prin munca, fara pile si relatii – 59. 05. Prea multa libertate duce la haos in societate – 57. 46. Merita sa iti asumi riscuri pentru a avea succes – 53. 37. Majoritatea oamenilor incearca sa profite de ceilalti – 53. 18. Poti fi o persoana buna si fara religie – 52. 19. Binele societatii este mai important decat succesul individual – 44. 610. Libertatea individuala este mai importanta decat regulile stabilite de stat – 41. 611. Societatea trebuie sa se adapteze la vremuri noi, chiar daca pierde traditii – 31. 812. Este mai important sa fii descurcaret decat corect – 28. 7Concluziile principale ale cercetarii Valori umane in societatea romaneascaBarometrul arata o societate organizata in jurul a trei axe majore: stabilitate vs. risc, ordine vs. libertate, moralitate traditionala vs. autonomie morala, potrivit directorului INSCOP. Niciun segment nu este pur ideologic. Romania nu este polarizata clasic, ci stratificata in functie de combinatii de valori, cu multa ambivalenta. Prin urmare, clivajul politicideologic real in societatea romaneasca este mai degraba intre Modernizare vs. Protectie, nu Stanga vs. Dreapta, clivajul traditional care nu mai are niciun fel de tractiune reala la nivelul populatiei. 1. Societate perceputa ca materialista, dar cu aspiratii morale diferiteRomanii descriu societatea ca fiind dominata de bani si statut, insa propriile raspunsuri pe itemi normativi indica o aspiratie clara spre moralitate, munca si corectitudine. Rezulta o ruptura tipica societatilor cu deficit de incredere, intre perceptia negativa despre ceilalti si auto-reprezentarea pozitiva. 2. Stabilitatea este valoarea latent dominantaDincolo de formularile explicite, raspunsurile converg catre o preferinta puternica pentru securitate, predictibilitate si evitarea riscului. Aceasta structureaza atitudinile fata de economie, libertate si schimbare sociala. Romania apare ca o societate defensiva, nu aspirationala. 3. Individualism pragmatic, nu ideologicExista sustinere pentru autonomie personala (descurcare, responsabilitate individuala), dar aceasta nu este una liberala clasica, ci una de tip “te descurci pentru ca nu te ajuta sistemul. Este un individualism de necesitate, nu de convingere. 4. Dualitatea libertate vs. ordine este nerezolvataRomanii sustin simultan libertatea individuala si ideea ca prea multa libertate produce haos. Aceasta coexistenta indica un profil valoric ambivalent, predispus la acceptarea rapida a masurilor restrictive daca sunt justificate prin stabilitate. 5. Meritocratia este o credinta aspirationala, nu bazata pe experientaMajoritatea cred ca succesul se poate obtine prin munca, insa aceasta credinta coexista cu perceptia ca oamenii profita unii de altii si ca descurcareala este importanta. Avem o meritocratie idealizata, dar slab sustinuta de experienta sociala. 6. Religia ramane un pilon simbolic, dar nu exclusivCredinta este puternic asociata cu moralitatea, insa exista si acceptarea ideii ca poti fi moral fara religie. Asta indica o tranzitie de la religiozitate normativa la religiozitate culturala, mai ales in segmentele educate si urbane. 7. Modernizare acceptata conditionatDatele arata deschidere catre adaptare si schimbare, dar cu rezistenta semnificativa legata de pierderea traditiilor. Romania nu respinge modernitatea, dar o negociaza, ceea ce indica un model de modernizare conservatoare, nu disruptiva. 8. Nivel ridicat de neincredere sociala generalizataPerceptia ca majoritatea oamenilor incearca sa profite de ceilalti indica un nivel capital social scazut in randul romanilor. Acest lucru explica preferinta pentru stabilitate, reticenta fata de risc si atasamentul fata de structuri de control. 9. Clivajele electorale sunt mai degraba de intensitate decat de directieDiferentele intre electoratele partidelor exista, dar nu schimba radical ierarhia valorilor. Electoratele mainstream (PSD, PNL) sunt mai orientate spre stabilitate si traditie. Electoratul USR este mai deschis catre schimbare si autonomie individuala. Electoratul AUR combina conservatorismul moral cu neincrederea sociala ridicata. Rezulta un sistem relativ omogen valoric, cu variatii de accent, nu de paradigma. 10. Clivajul real este socio-demografic: educatie si varstaCele mai consistente diferente apar intre tineri si varstnici (mai multa deschidere, risc, autonomie in cazul tinerilor, respectiv mai multa preferinta pentru stabilitate si ordine in cazul varstnicilor). La fel de relevant este clivajul educatie ridicata vs. educatie scazuta (mai mult individualism liberal si relativizare a religiei in cazul persoanelor cu educatie superioara, respectiv mai mult traditionalism in cazul persoanelor cu educatie primara). De asemenea, conteaza si clivajul urban mare care sustine modernizarea vs. rural care are o apetenta ridicata pentru valori conservatoare. Aceste clivaje indica o polarizare lenta intre Romania traditionala si Romania modernizata, cu potential de accentuare in timp. Cele 5 tipologii ale romanior1. TRADITIONALISTII DEFENSIVI: stabilitatea este absolut prioritara, ordinea sociala prevaleaza asupra libertatii, religia este fundament moral central, regulile neincrederea in ceilalti este ridicata si rezistenta la schimbare mare. Acest segment opereaza intr-un univers perceput ca instabil si periculos. Valorile sunt organizate in jurul protectiei si conservarii. Accepta ideea meritului, dar nu crede pe deplin in functionarea corecta a sistemului. Este un segment social caracterizat prin varsta ridicata, educatie scazuta sau medie, provine din rural si urbanul mic si este suprareprezentat in electoratul partidelor traditionale si conservatoare. 2. PRAGMATICII DE SUPRAVIETUIRE: accentul pe descurcareala si adaptare, acceptarea competitiei dure si a lipsei de corectitudine, neincrederea foarte mare in ceilalti, individualismul de necesitate, cautarea stabilitatii perceputa insa drept dificil de atins. Este segmentul care internalizeaza cel mai mult ideea ca regulile nu functioneaza. Sunt cetateni care se bazeaza pe un cod de adaptare oportunista la un sistem perceput ca nedrept, un segment in care se observa cea mai mare disonanta intre valori declarate (corectitudine, munca) si strategii percepute ca eficiente (descurcareala). Din punctul de vedere al profilului socio-demografic, sunt persoane cu varsta activa (30-59 de ani), cu educatie medie, din urbanul mic si zonele periurbane, distribuiti relativ echilibrat in toate spectrele politice. 3. INDIVIDUALISTII ASPIRATIONALI: credinta puternica in merit si munca, acceptarea riscului si a mobilitatii sociale, autonomie personala, relativizarea religiei si deschiderea catre schimbare. Acest segment vede societatea ca imperfecta, dar reformabila, fiind ancorat in naratiunea progresului personal. Pe de alta parte, sub presiune (crize), persoanele din acest segment pot migra rapid spre stabilitate si protectie. Profilul socio-demografic al acestui segment este format din tineri si adulti tineri, persoane cu educatie medie si superioara, din urbanul mare. 4. COMUNITARIENII MORALI: binele colectiv este central, moralitatea este importanta (adesea legata de religie, dar nu exclusiv), solidaritatea sociala este o prioritate, libertatea trebuie echilibrata de responsabilitate, dar nivelul de incredere sociala este moderat. Acest segment incearca sa reconcilieze individul cu comunitatea, fiind ghidat de etica echilibrului social, dar poate oscila intre solutii de tip stat protector si responsabilitate individuala. Este un segment care acopera varste diverse, are educatie medie si superioara, din urban si rural, si se regaseste la nivelul tuturor partidelor. 5. MODERATII AMBIVALENTI: acordul simultan cu valori aparent contradictorii, libertate, dar si ordine, traditie, dar si modernizare, merit, dar si scepticism, nivel mediu de implicare si reflectie. Este un segment tipic pentru societati in tranzitie, care functioneaza pe baza compromisului si a adaptarii contextuale, putand fi mobilizat in directii diferite. Este un segment care acopera toate varstele, are un nivel mediu de educatie, din urbanul mic si mare, cu optiuni politice volatile. Datele Barometrului Informat. ro au fost culese in perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul esantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, varsta, ocupatie) pentru populatia neinstitutionalizata a Romaniei, cu varsta de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de ± 3, la un grad de incredere de 95.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Topul valorilor umane ale romanilor, analizate de INSCOP: Prefer un trai modest, dar stabil, decat un trai prosper, dar incert topul valorilor umane
topul valorilor umane ale romanilor # analizate de inscop # prefer un trai modest