Statele Unite ale Europei (SUE). Ce sanse are proiectul federalist dupa schimbarea puterii din Ungaria
Categoria:
4
Statele Unite ale Europei (SUE). Ce sanse are proiectul federalist dupa schimbarea puterii din Ungaria
Lideri politici, oficiali de la Bruxelles si Strasbourg, activisti si jurnalisti din state membre ale Uniunii Europene au salutat scoaterea din prim-planul scenei politice a Guvernului Orban, in urma alegerilor legislative din Ungaria, din data de 12 aprilie. Unii opozantii ai lui Orban de pe continent sunt de parere ca principalul ghimpe care statea in calea federalizarii europene a fost eliminat din punct de vedere politic, motiv pentru care proiectul federalist poate merge inainte. Federalizarea Uniunii Europene ar insemna un centru de comanda la nivelul blocului comunitar. Astfel, deciziile ar fi luate rapid, unitar, la nivelul tuturor statelor membre. Practic, decizia statului national s-ar transfera catre structura suprastatala. Si, totusi, care sunt perspectivele pentru proiectul federalist, in conditiile in care Ungaria si-a schimbat puterea, dupa un vot masiv anti-Orban, respectiv pro-Magyar? Ziare. com a discutat pe marginea acestui subiect cu mai multi analisti de politica externa. Stefan Popescu, analist de politica externa: Europa Federala este doar un visDesi Guvernul Orban cedeaza pozitiile-cheie oamenilor lui Peter Magyar, acest lucru nu inseamna ca proiectul federalist va prinde tot mai mult contur, sustine Stefan Popescu. Un om serios nu poate discuta despre Europa Federala pentru ca asa ceva este doar un vis. Eventual, ne apucam sa scriem eseuri si poezii, nicidecum sa facem analize cu privire la afacerile europene…, a declarat Popescu. Citeste toate stirile despre Alegeri Ungaria 2026In opinia analistului de politica externa, exista suficiente puncte de vedere la nivel european care se opun federalizarii europene. Eu vad un peisaj european fragmentat, mozaicat. De exemplu, criza din Iran sau chiar dosarul ucrainean, unde functionam pe baza unor coalitii de vointa si nicidecum la o capacitate de 27. Aici nu intra numai chestiunea pozitiei pe care a avut-o Ungaria, a mentionat Popescu. Noua putere de la Budapesta preia o buna parte a ideilor fostei puteri, avertizeaza doctorul in istoria relatiilor internationale. Domnul Magyar a fost foarte clar, Ungaria se opune unei aderari accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeana, dar va aduc aminte declaratia de acum cateva saptamani, enuntata si de Germania si Franta, cu privire la opozitia fata de orice proces de aderare accelerata a Ucrainei la Uniunea Europeana. Chiar daca Ungaria nu s-ar opune acestei chestiuni exista suficient de multi actori si cu mult mai mare influenta decat Ungaria care ne fac sa nu luam in calcul acest scenariu. De altfel, orice scenariu de aderare nu putea fi luat in calcul intr-o analiza serioasa atat timp cat razboiul continua, a transmis Stefan Popescu. Dezbaterea despre federalizare este indisolubila de dreptul de veto. Ungaria a fost data drept exemplu negativ de unii birocrati de la Bruxelles pentru blocarea unor anumite proiecte, atunci cand si-a exprimat dezacordul in privinta unor initiative pentru care era necesar acordul unanim. Intre timp, premierul Ilie Bolojan si-a exprimat in presa internationala acordul pentru eliminarea dreptului de veto, chestiune pe care Popescu o considera periculoasa la adresa tarilor fara mare influenta in UE, asa cum este Romania. Chestiunea dreptului de veto trebuie sa o privim dincolo de pozitia Ungariei pe un dosar sau altul. Este o chestiune periculoasa, care va scadea relevanta Romaniei. Cred ca este o idee inspirata de cei care sunt avantajati de disparitia dreptului de veto. Cine sunt cei avantajati de disparitia dreptului de veto? In primul rand, Germania. Franta se mai gandeste. Si, bineinteles, printre beneficiari vor fi anumite medii de la Bruxelles, din jurul Comisiei Europene. Dar dreptul de veto nu trebuie sa-l reducem doar la chestiunea asistentei pentru Ucraina, in conditiile in care Romania este o tara fara o capacitate de antrenare, nici macar la nivel regional, cu o prezenta scazuta in institutiile europene, fara influenta. Singurul argument pentru care tari cu orizont strategic mai bat la usa Romaniei este faptul ca inca detinem dreptul de veto. Daca acesta dispare, fiti sigur ca acest lucru se va traduce si intr-o scadere semnificativa a importantei in jocul politic european, a avertizat Popescu, pentru Ziare. com. Generalul Alexandru Grumaz: Multe state care aveau rezerve fata de sanctiuni sau fata de extinderea UE se ascundeau in spatele pozitiei Ungariei. Fara acest paravan, ele vor fi obligate sa-si exprime direct pozitiileGeneralul in rezerva Alexandru Grumaz, fost consul al Romaniei in China, analist militar de politica externa, remarca entuziasmul oficialilor din structurile centrale europene, insa crede ca pana la federalizare este cale lunga. Schimbarea de putere de la Budapesta, prin victoria lui Peter Magyar, este fara indoiala o veste buna pentru Uniunea Europeana, dar entuziasmul de la Bruxelles risca sa depaseasca realitatea. Timp de 16 ani, Viktor Orban a folosit sistematic dreptul de veto pentru a bloca sau dilua deciziile comune ale UE, de la sanctiunile impotriva Rusiei pana la sprijinul financiar pentru Ucraina. Eliminarea acestui obstacol major creeaza o oportunitate reala de deblocare a mecanismelor decizionale europene, dar nu garanteaza automat un salt catre federalism, a explicat Grumaz. Generalul avertizeaza ca, in eventualitatea unei federalizari, statele deja influente vor deveni si mai puternice, iar membrii cei mai putin proeminenti vor deveni si mai periferici. Prima reactie a institutiilor europene a fost sa vorbeasca despre o posibila reforma a procesului decizional, in special trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificata in politica externa. Ideea este veche, dar momentul pare favorabil. In realitate insa, aceasta reforma nu este una tehnica, ci una profund politica, care redistribuie puterea intre statele membre, diminuand capacitatea celor mici de a bloca decizii nefavorabile. Din acest motiv, rezistenta in Consiliu ramane ridicata, iar entuziasmul federalist se loveste de o lipsa clara de consens, a declarat analistul. Grumaz ii avertizeaza pe cei care s-au grabit sa desfaca sampania in cinstea lui Magyar. Fostul membru Fidesz, actual lider al Tisza, este tot un conservator, ca Orban, insa mai pragmatic:In acelasi timp, profilul lui Magyar este adesea interpretat gresit. El nu este un federalist convins, ci mai degraba un conservator pragmatic, pro-european, dar atent la suveranitate. Pozitiile sale privind Ucraina, migratia sau politica bugetara arata clar ca Ungaria nu va deveni un motor al integrarii profunde, ci un partener constructiv, dispus sa negocieze si sa faca compromisuri. Cu alte cuvinte, Budapesta nu va mai bloca sistematic, dar nici nu va impinge proiectul european inainte. Ceea ce se schimba cu adevarat sunt dosarele concrete. Imprumutul european pentru Ucraina, blocat anterior, are acum sanse reale sa fie aprobat, probabil in schimbul deblocarii fondurilor europene destinate Ungariei. Pachetele de sanctiuni impotriva Rusiei vor avansa mai usor, iar procesul de extindere al Uniunii va deveni mai fluid. Nu este vorba despre un sprijin entuziast din partea Budapestei, ci despre sfarsitul unei opozitii sistematice care paraliza deciziile, a punctat Grumaz. Generalul roman sustine faptul ca e posibil ca, odata cu eliminarea paravanului Orban, tot mai multi opozanti din cadrul UE sa iasa la suprafata. Totusi, disparitia lui Orban din prim-plan nu inseamna disparitia divergentelor din interiorul Uniunii. Multe state care aveau rezerve fata de sanctiuni sau fata de extinderea UE se ascundeau in spatele pozitiei Ungariei. Fara acest paravan, ele vor fi obligate sa-si exprime direct pozitiile, ceea ce poate duce la tensiuni noi, mai greu de gestionat decat vechiul blocaj previzibil, a declarat fostul prim-adjunct al Directorului STS. Incurajarea proiectului federalist poate intampina o multime de obstacole structurale, avertizeaza Grumaz. In plus, reforma profunda a Uniunii ramane un proces extrem de dificil. Orice modificare a tratatelor necesita ratificarea unanima a statelor membre si, in unele cazuri, referendumuri nationale. Este un parcurs de durata, vulnerabil la blocaje politice interne in orice stat membru. Chiar si cu o Ungarie mai cooperanta, obstacolele structurale raman, a comentat analistul roman. Uniunea Europeana nu va deveni o federatie intr-un timp scurt, dar va fi mai eficienta in cazul unor anumite dosare, in contextul schimbarii puterii de la Budapesta, concluzioneaza Alexandru Grumaz. In ansamblu, schimbarea de la Budapesta reprezinta un castig real pentru functionarea Uniunii Europene, dar nu unul transformator. Ea elimina un actor disruptiv major si creeaza spatiu pentru decizii mai eficiente, dar nu rezolva problemele fundamentale ale proiectului european. Directia viitoare a integrarii va depinde in continuare de echilibrul dintre marile state, de dinamica politica interna din fiecare tara si de capacitatea liderilor europeni de a transforma aceasta oportunitate intr-un progres concret, nu doar intr-un moment de optimism trecator, a mentionat generalul, pentru Ziare. com. Radu Enache, specialist in comunicare politica: Suveranismul european nu poate existaCetatenii din UE se considera in primul rand romani, italieni, francezi sau spanioli mai degraba, decat generic, europeni, avertizeaza Radu Enache, consultant politic, specialist in comunicare politica. Acest curent de gandire nu cred ca este profund si generalizat in UE. Sigur ca la nivelul unui segment de populatie de 16-30 de ani, in toate tarile UE, exista un sentiment firesc, natural, indiscutabil, ca acesti tineri pot calatori de oriunde, pana oriunde, ca pot studia, munci oriunde pe teritoriul european. Tinerii sunt plini de viata, entuziasti, au impresia ca vor sa schimbe toata lumea, dar dincolo de acest entuziasm, nu exista un sentiment european al identitatii care sa covarseasca sentimentul local al identitatii, nicaieri in Europa. Astfel de intrebari se pun periodic, in cadrul cercetarilor europene, respondentii sunt intrebati ce se simt mai mult, autohtoni sau europeni. Peste tot, inca, nu exista o basculare dramatica spre sentimentul european, a declarat Enache. Crizele din ultimii ani au accentuat sentimentul de apartenenta la propria tara, sustine analistul. Aceste crize din ultima vreme, in care e implicata si UE - criza migrantilor, pandemia, razboiul, a favorizat mai degraba sentimentele nationale decat cele europene, a explicat Enache. Suveranismul poate fi doar la nivel national, nu european, concluzioneaza Enache. Sigur, e frumos sa ne gandim la o constructie de tipul Statelor Unite ale Europei (SUE), dar din datele din teren, aceasta chestiune este foarte departe. Nu pentru ca nationalismul sau suveranismul national e foarte puternic, ci pentru ca un suveranism european nu poate exista. In momentul in care ai o constructie eclectica, neomogena si apare o presiuni externa, prima tendinta nu este de solidarizare, ci din contra, de desprindere. Nu putem fi solidari in Romania cu cei din Luxemburg sau cei din Suedia cu cei din Cipru. Sunt lucruri evidente. Inclusiv in Belgia exista frictiuni istorice care nu pot fi depasite intre comunitatile francofona si cea neerlandofona. Oamenii sunt pasnici, dar nu prea se suporta unii pe altii, ca sa fim onesti. Se intampla si in Spania, si in Italia, peste tot aproape. Un suveranism presupune o solidaritate. Solidaritatea de tip national este, dupa parerea mea si potrivit statisticilor oficiale, o solidaritate mult mai importanta decat o solidaritate la nivel european, a conchis analistul politic, pentru Ziare. com.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Statele Unite ale Europei (SUE). Ce sanse are proiectul federalist dupa schimbarea puterii din Ungaria statele unite europei
statele unite ale europei (sue) # ce sanse are proiectul federalist dupa schimbarea puterii din ungaria