Saga plafonarii preturilor la produse, la final. Cat ar fi costat alimentele de baza daca se renunta la masura EXEMPLU
Categoria:
5
Saga plafonarii preturilor la produse, la final. Cat ar fi costat alimentele de baza daca se renunta la masura EXEMPLU
Plafonarea preturilor la alimente a pus pe jar Coalitia, momentul culminant al disputei fiind acela in care purtatoarea de cuvant a Guvernului, Ioana Dogioiu, a iesit si a spus ca s-a decis fara nicio opinie contrara renuntarea la masura, lucru care l-a facut pe seful PSD, Sorin Grindeanu, sa reactioneze vehement, in conditiile in care PSD este cel mai puternic sustinator al masurii. Intre timp, insa, la ultimele consultari cu presedintele Nicusor Dan, s-a luat decizia prelungirii masurii, care expira la data de 30 septembrie, pana la finalul anului, astfel ca viziunea PSD asupra acestui subiect a avut castig de cauza. Pentru a vedea ce ar fi insemnat o ipotetica renuntare la plafonarea preturilor la alimentele de baza pentru buzunarele cetatenilor, Ziare. com a realizat un experiment simplu la raftul unuia dintre principalele lanturi de supermarketuri si, luand varianta extrema, in care preturile produselor s-ar mari cu 20, adaosul comercial maxim pe care il pot practica comerciantii la vanzarea cu amanuntul si cash carry fata de pretul de achizitie, au rezultat urmatoarele preturi:- paine alba simpla: 1,72 lei in prezent, cu un adaos de 0,34 = 2. 06 lei- faina alba de grau 000“ pana la 1 kg: 3,04 lei (de la Baneasa), cu un adaos de 0,60 = 3,64 leigarsoniere de vanzare bucuresti- oua de gaina calibrul M: 9,19 lei (de la Gusturi romanesti), cu un adaos de 1,83 = 11. 02- ulei de floarea-soarelui pana la 2 l: 9. 09 lei (de la Unisol), cu un adaos de 1,81 = 10,9 lei- malai pana la 1 kg: 4,29 lei (de la Baneasa), cu un adaos de 0,85 = 5,14 lei- zahar alb tos pana la 1 kg: 13,99 lei (de la Margaritar), cu un adaos de 2,79 = 16,78 lei- cartofi proaspeti albi vrac: 2,39 lei (romanesti), cu un adaos de 0,47 = 2,86 lei- smantana - 12 grasime: 11,60 lei (de la Albalact), cu un adaos de 2,32 = 13,92- lapte de vaca de consum 1 l, grasime 1,5, cu exceptia UHT: 6,10 lei (de la Gusturi romanesti), cu un adaos de 1,22 = 7,32 lei- carne proaspata pui (carne de pui insemnand: pui intreg, tacamuri de pui, pulpe pui intregi cu os si aripi de pui, varianta standard): 15,29 lei (produs propriu Mega), cu un adaos de 3,05 = 18,34 lei- carne proaspata porc (carne de porc insemnand: carne porc lucru, pulpa porc cu os si fara os, spata de porc): 25,39 lei (de la Gusturi romanesti), cu un adaos de 5,07 = 30,46 leiArgumente pro si contra plafonarii preturilor la alimentele de bazaDe-a lungul timpului, masura, care a fost introdusa in iulie 2023 si prelungita periodic, a avut parte atat de sustinatori cat si de contestatari, putand fi asimilata unora dintre cele mai clare exemple de interventie directa a statului in economie. Secretarul general al Guvernului Stefan Radu Oprea (PSD), de exemplu, a afirmat recent, intr-o postare pe Facebook, ca plafonarea preturilor la alimentele de baza ar trebui mentinuta intrucat si-a dovedit deja eficienta, iar renuntarea la plafonare i-ar afecta considerabil pe romanii cu venituri mici. Trebuie mentinuta plafonarea la alimentele de baza, a scris Stefan Radu Oprea, dupa care a enumerat patru argumente in favoarea mentinerii:- Pentru ca inainte de plafonare (iunie 2023) toate stirile erau despre cresterea preturilor la alimente. Va readuc aminte: + 15 la lapte si paine, +27 la branza, + 29 la oua, +33 la cartofi, + 55 la zahar, +31 la unt sau + 14 la carne de pui si + 16 la carnea de porc;- pentru ca la 1 an de zile de la aplicarea masurii de plafonare, inflatia era de 1,1 la alimentele de baza scazand de la media de 18;- pentru ca in ciuda incercarii de a speria cetatenii nu a fost penurie de alimente, din contra, in anul 2024 productia de carne de porc a crescut cu 9,2 si cu 8,7 cea de carne de pasare;- pentru ca inflatia, care va creste cu cel putin 2 puncte procentuale, daca plafonarea la alimentele de baza dispare, nu ii afecteaza pe toti in mod egal. Va fi resimtita in special de cei cu venituri mici. Ar creste riscul pentru 1 milion de romani sa ajunga in zona saraciei si a excluziunii sociale. Cresterea tensiunilor sociale ar putea fi dramatica. Totodata, unul dintre argumentele principale pe care PSD le-a avansat pentru sustinerea masurii a fost faptul ca eliminarea plafonarii ar conduce la o crestere a inflatiei la 13 - 15 in urmatoarele luni. In conditiile cresterii explozive a preturilor (dramatic la energie, plus 66) si a masurilor de austeritate pe venituri (taieri sau inghetari), eliminarea plafonarii la alimentele de baza ar face ca scaderea puterii de cumparare a romanilor cu venituri mici (care au o pondere ridicata in cosul de consum pentru alimente si energie) sa ajunga la 30, se specifica intre argumentele pe care PSD le-a vehiculat in coalitie pentru pastrarea masurii. Nu in ultimul rand, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat de asemenea recent ca aceasta masura nu pune nicio presiune pe buget si nu exista nicio cheltuiala pe care bugetul de stat sa o faca, iar situatia actuala, cu o inflatie in crestere, reprezinta un argument extrem de puternic si obiectiv in favoarea acesteia. Pe de alta parte, dintre argumentele renuntarii la masura, specialistii amintesc de cresterea riscului de stagflatie - consum scazut, inflatie ridicata si stagnarea economiei. Este de amintit, de asemenea, in context, pozitia pe care a avut-o Consiliul Concurentei chiar inaintea adoptarii acestei masuri pentru prima oara, explicand ca este plina de riscuri. Impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe intreg lantul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere il comporta este acela ca distribuitorii si retailerii sa refuze sa mai furnizeze aceste produse, cu justificarea ca acestea le produc pagube economice. (. . . ) Reglementarea preturilor poate avea consecinte negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de oferta sau cerere, dar si facilitarea intelegerilor intre intreprinderi de a alinia preturile produselor, se arata in punctul de vedere al Consiliului Concurentei la vremea respectiva. De asemenea, inclusiv o parte a mediului de afaceri a respins puternic masura. Astfel, in 2024, Membrii Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK Romania) din sectoarele agricol si retail se declarau foarte ingrijorati si dezaprobau propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la proiectul de ordonanta de urgenta aparut in spatiul public privind plafonarea adaosului comercial la produsele agricole si alimentare. Intr-o scrisoare deschisa trimisa Guvernului Romaniei, ei aratau de asemenea ca masura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole si alimentare, precum si la ingrasaminte, furaje si pesticide ameninta intregul lant valoric agroalimentar. Totodata, spuneau acestia, la vremea respectiva, aceasta masura este susceptibila sa contravina Constitutiei Romaniei, care garanteaza o economie de piata libera, si reprezinta o potentiala incalcare a regulamentelor si legilor generale de desfasurare a afacerilor in UE. Daunele unor astfel de masuri vor fi enorme pentru investitorii actuali si viitori, scazand semnificativ atractivitatea Romaniei in ochii investitorilor, declara la vremea respectiva presedintele AHK Romania, Andreas Lier. Mai mult, comunitatea germana de business atragea atentia ca prevederile masurii vor duce la multiplicarea slabiciunilor lantului valoric care, in final, vor fi suportate tot de consumatorul roman. Printre acestea, conform AHK, ar fi urmat sa se numere: blocarea lantului de aprovizionare, deteriorarea climatului investitional romanesc, interventia in structura preturilor si fiscalitatea. Proiectul de ordonanta submineaza capacitatea intreprinderilor de a functiona flexibil si receptiv intr-un mediu de piata in schimbare rapida. In astfel de circumstante, cel mai probabil, companiile isi vor limita sau isi vor opri activitatile curente sau viitoare. Proiectul ordonantei va avea repercusiuni ingrijoratoare asupra lantului de aprovizionare cu alimente, creand un haos si daune in lantul valoric agroalimentar, mai spunea comunitatea AHK la momentul respectiv.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Saga plafonarii preturilor la produse, la final. Cat ar fi costat alimentele de baza daca se renunta la masura EXEMPLU saga plafonarii preturilor
saga plafonarii preturilor la produse # la final # cat ar fi costat alimentele de baza daca se renunta la masura exemplu