Roxana Minzatu, vicepresedinte CE: E o optiune de prim rang sa te duci sa devii un bun meserias, poate, dupa aia, sa continui studiile
Categoria:
2
Roxana Minzatu, vicepresedinte CE: E o optiune de prim rang sa te duci sa devii un bun meserias, poate, dupa aia, sa continui studiile
Problema locurilor de munca in Uniunea Europeana nu tine de numarul acestora, ci de calitatea lor. Cetatenii isi doresc salarii decente, conditii sigure si echilibru intre viata profesionala si cea personala. Comisia Europeana propune o noua strategie pentru imbunatatirea calitatii locurilor de munca si adaptarea lor la tehnologiile noi. Roxana Minzatu, vicepresedinte al Comisiei si comisar din partea Romaniei, ne da toate detaliile. br
br
Cristina Cileacu: Roxana Minzatu, vicepresedintele executiv al Comisiei Europene si comisar din partea Romaniei, bine ati venit la Pasaport diplomatic. br
Roxana Minzatu: Va multumesc mult pentru invitatie. Sunt chiar fericita sa fiu parte din acest format de emisiune. br
Cristina Cileacu: Filmam in Portugalia, la Porto, unde are loc un forum pentru forta de munca. Iar aici, la Porto, aveti deja un anunt facut despre foaia de parcurs pe care o lanseaza Uniunea Europeana, legata de calitatea locurilor de munca. Ce inseamna mai concret, ca sa inteleaga toata lumea, pentru ca foaie de parcurs suna asa complicat, aceasta calitate a locurilor de munca?br
Roxana Minzatu: Suntem la Porto, un loc simbolic pentru politicile sociale ale Uniunii Europene. Avem pilonul european al drepturilor sociale, aceasta Biblie a drepturilor sociale in Uniunea Europeana, pe care o urmarim in aplicare prin niste niste tinte foarte cuantificabile: cati oameni au loc de munca, cati oameni scoatem din saracie, cati adulti se instruiesc si se formeaza, si aceste tinte se numesc tintele de la Porto. Anul acesta, in 2025, vorbim despre locuri de munca de calitate. Pe oameni ii intereseaza asta, nu doar sa aiba un loc de munca, ci ca salariul, conditiile de lucru, siguranta, stabilitatea, perspectivele, echilibrul cu viata privata pe care le ofera acel loc de munca sa fie multumitoare. Mai mult la generatia tanara, dar daca ne uitam la diverse sectoare, aceste cerinte sunt vizibile si prin deficitele de forta de munca din multe, multe zone. Si atunci despre asta vorbim, in primul rand, daca putem sa ne asumam o directie comuna in a asigura locuri de munca de calitate si asta inseamna poate chiar sa avem un un obiectiv clar, cuantificabil. Apoi le povestim si despre initiativa Comisiei Europene, intr-adevar, de a avea o foaie de parcurs, pana la urma o strategie cu privire la imbunatatirea calitatii locurilor de munca, dar a anuntat Ursula von der Leyen ca vom avea si o initiativa legislativa. O foaie de parcurs, o strategie ce inseamna? Cum putem lucra intre noi, Comisia Europeana, Parlamentul European, statele membre pentru a imbunatati sanatatea si securitatea in munca, politicile de remunerare, stiti bine ca avem directiva privind salariul minim adecvat la nivel european. Cum putem sa pregatim angajatii si sa adaptam locurile de munca la noile tehnologii, inclusiv managementul prin algoritmi, inclusiv inteligenta artificiala. Ce facem cu locurile de munca din sectoarele care sufera transformari si schimbari si sunt sectoare bune, cum ar fi automotive, unde nu putem spune ca nu sunt locuri de munca de calitate din perspectiva numeroaselor dimensiuni, dar care, datorita concurentei pe pietele globale, datorita faptului ca trebuie sa tranzitioneze catre modele ecologice verzi, au suferit si sufera restructurari. Vedem concedieri. Ce facem cu acesti angajati buni, tehnicieni, ingineri, oameni care sunt extrem de bun si de valorosi? Ii putem duce prin instruire catre alte sectoare, le oferim o garantie ca prin formare, recalificare isi gasesc un loc de munca la nivelul la care ei se afla ca pregatire, similar? Si despre toate aceste dimensiuni ale ideii de loc de munca de calitate discutam. Nu o sa putem sa facem o definitie a locurilor de munca, ea difera de la sector la sector, dar e momentul sa discutam nu doar despre cate locuri de munca cream la nivel european, si da, in ultimii patru ani, 8,8 milioane de locuri de munca noi au fost create in Europa. Dar si saracia a crescut in acelasi timp. Si costul vietii a crescut in acelasi timp. br
Cristina Cileacu: Despre asta as vrea sa vorbim in continuare, pentru ca este bine sa iti faci planuri, sa ai aceasta strategie, dar vedem ca, contextul geopolitic mondial se schimba aproape in fiecare zi, iar cetatenii par cumva sa nu mai fie prioritate pentru politicienii lor, in foarte multe locuri din lume. Cum facem astfel incat, in Uniunea Europeana, unde stim foarte bine ca grija pentru cetatean este o prioritate, sa ramana aceasta prioritate si, mai mult, cetatenii sa nu se mai simta exclusi, pentru ca aceasta este starea de fapt pe care o vedem acum la nivelul intregii Uniuni. br
Roxana Minzatu: In primul rand, e o munca pe care trebuie sa o facem impreuna, impreuna cu companiile, cu angajatorii, cu sindicatele, impreuna cu guvernele statelor membre. Si va dau un exemplu foarte recent, pentru ca ma uit cu atentie asupra sectorului transporturilor si a situatiei lucratorilor din transporturile de marfuri, pentru ca e un sector foarte mobil, unde vedem soferii de tir care circula prin si lucreaza practic in mai multe state membre, pentru ca asa isi desfasoara activitatea. Am fost in Belgia, am fost in Germania, am discutat, erau si romani, si polonezi, si din Uzbekistan, si indieni, si din interiorul Uniunii Europene si din afara Uniunii Europene. Am discutat si cu angajatorii care lucreaza in acest segment al transporturilor. Pana la urma, daca noi nu reusim sa ajungem la acesti oameni si sa-i intrebam: iti ajunge salariul, ai unde sa te odihnesti, poti sa-ti iei in concediu, poti sa-ti vezi familia, ce poti sa economisesti din resursele pe care le ai? Care-i perspectiva ta peste 2, 3, 4 ani? Cat de sigur esti in relatia ta cu angajatorul? E un contract stabil, ai platita toate contributiile? Ce se intampla daca te imbolnavesti? Si aceste discutii sunt despre locuri de munca de calitate. In momentul in care vorbesti cu acesti oameni si unii spun ca sunt platiti cu ziua, cu ora, ca nu au contributiile platite, ca vorbesc indirect cu angajatorul, ca stau un an de zile pe drum sau trei luni, ca se opresc pe marginea drumului si nu au in parcare un dus sau un spatiu de luat masa. Pana la urma, nici nu ma mai intereseaza daca sectorul acela este profitabil, ma bucur ca e profitabil, daca sectorul acela genereaza o cifra de afaceri, statistici foarte bune si e functional. Trebuie sa ma uit totusi la ce se intampla cu resursa umana cu care el se alimenteaza ca sa fie profitabil. Pur si simplu, in felul asta trebuie sa intelegem, sa lucram. Nu putem sa traim numai din perspectiva statisticilor, numai uitandu-ne la produsul intern brut. Sigur, aceste elemente sunt cruciale pentru ca, pana la urma, ele ilustreaza capacitatea financiara, forta financiara a unei economii de a dezvolta servicii publice si inclusiv protectie sociala. Dar exista si un model de a desfasura activitatile economice, un model de a face afaceri care sa tina cont, in primul rand, de respectul pe care trebuie sa-l acorde lucratorilor, pornind de la salariu si costul salarial, pana la cand la timpul pe care el trebuie sa-l consume, cu munca pe care o face si modul in care este tratat in aceasta perioada. Atunci cred eu ca e o interconexiune foarte importanta pe care Europa se straduieste sa o demonstreze, intre un lucrator respectat si o munca productiva si o firma sau o industrie care sa aiba o cifra de afaceri buna si care sa inoveze. br
Cristina Cileacu: In egala masura, stim foarte bine ca in realitate, vom descoperi foarte des incalcari ale acestor drepturi ale lucratorilor. Ce se intampla cu cei care incalca drepturile celor pe care-i angajeaza? Care este planul la nivel de Comisie Europeana si daca avem si o perspectiva de timp in ideea aceasta pentru drepturile angajatilor?br
Roxana Minzatu: Pe de o parte, avem instrumente la nivel european, avem Autoritatea Europeana pentru Munca, e condusa chiar de un roman, de Cosmin Boiangiu, care, impreuna cu inspectoratele nationale de munca, poate realiza inspectii comune la nivel european in cazul acestor lucratori mobili, pentru a identifica, pentru a sanctiona, acolo unde e cazul, pentru a consilia, pentru a sprijini ca astfel de cazuri sa nu mai apara. Dar nu este suficient. Spre exemplu, Autoritatea Europeana pentru Munca nu poate sa faca nimic cand sunt lucratori din state din tari terte din afara granitelor europene si multi vin in Europa prin intermediari, prin false detasari, e o poveste intreaga. Si atunci vom propune un pachet de masuri mobilitate echitabila a fortei de munca, Fair Labour Mobility, undeva pana in vara anului viitor va fi gata aceasta propunere a Comisiei Europene, care va avea cinci directii. Unu, sa dam mai multa competenta Autoritatii Europene pentru Munca sa poata sa abordeze si cazurile in care sunt lucratori din tari terte, sa-si dezvolte si capacitatea tehnica, asa incat sa le fie foarte usor si angajatorilor si lor sa stie exact, in functie de orele lucrate si de teritoriile statelor membre traversate, la ce drepturi salariale au drept in lista, ce drepturi salariale li se cuvin. A doua directie este crearea acestui pasaport social sau permis social european, ESPass, care pana la urma sa permita lucratorilor mobili, intr-un format european agreat, digital, sa fie verificati, dar si protejati in acelasi timp, in care sa vada foarte clar cum sunt contractele lor de munca intocmite, daca sunt platite contributiile lor, care este situatia lor, daca sunt detasati angajati, unde sunt angajati. Toate aceste detalii care sunt controlate, verificate in prezent anevoios, datorita diverselor legislatii nationale, a faptului ca formularele sunt pe hartie, sunt intelese, neintelese, interpretate sau nu de diversele state membre care controleaza, toate acestea vor intra intr-un format electronic si cred ca va fi un pas important inainte. Bineinteles ca ideea de a avea pana la urma digitalizarea serviciilor sociale pentru acest lucratori mobili e normala si si benefica pentru ei. O alta directie, a patra, e legata de lucratorii din state terte, ii mentionam putin mai devreme. Avem o directiva care se refera la detasarea lucratorilor europeni. In prezent, aceasta a ajuns sa fie aplicata si lucratorilor care vin din state terte ajung pe teritoriul Uniunii Europene pentru o zi, pentru o saptamana, sunt angajati intr-o companie, ei nu lucreaza cu adevarat acolo, ci sunt angajati doar pentru a putea fi aproape instantaneu detasati catre, de obicei, statele vestice unde se duc si presteaza activitati cu salarii cu drepturi mult sub ceea ce ceilalti lucratori din acele state membre primesc si au. Deci atunci e bine ca apare si aceasta concurenta neloiala, dar si dumping social. Adica acesti oameni sunt abuzati, lucreaza mai mult, pe bani mai putini, nu poti sa ai un concediu medical, tot felul de lucruri, nu-si pot plati o cazare. Pe de alta parte, companiile evident ca ajung sa foloseasca aceasta forta de munca, pentru ca evita regulile si standardele europene. Ultima directie pe care as mentiona-o, care va fi parte din pachetul pentru mobilitatea fortei de munca se refera la calificari, la recunoasterea calificarilor profesionale. Un cetatean, cand circula prin Uniunea Europeana pentru a alege daca vrea sa lucreze, trebuie sa poate sa circule cu ceea ce stie sa faca. Acum, noi avem o directiva europeana privind recunoasterea calificarilor profesionale. Probabil ca ar trebui sa imbunatatim niste lucruri acolo sau sa vedem daca aplicarea ei in statele membre e mai degraba deficitara. Sunt profesii reglementate, cum ar fi cele din zona medicala, unde ar trebui sa fie o recunoastere mult mai facila, dar avem si acolo obstacole si intarzieri, profesii nereglementate, obstacole, intarzieri. Evident, tine si de increderea intre statele membre care au diverse sisteme de asigurare a calitatii in educatie si ne straduim sa construim aceasta incredere, dar cert e ca ne-a spus-o si Draghi, si Letta, avem toate aceste rapoarte despre o piata unica, mai puternica. Pa nu poti sa o ai daca nu ai si mobilitatea fortei de munca completa si asta inseamna inclusiv aceasta recunoastere facila a calificarilor. br
Cristina Cileacu: Vorbim despre locuri de munca de calitate, despre incluziune sociala, dar ambele au un numitor comun, si anume educatia, ca tot ati pomenit-o. Cum se pot echilibra aceste lucruri, pentru ca stim foarte bine, si aici ma refer strict la cazul Romaniei, cate probleme sunt, de pilda, cu educatia in tara noastra. br
Roxana Minzatu: Fara o fundatie educationala solida, lucratorii de mai tarziu de pe piata muncii devin foarte, foarte vulnerabili. Pot fi, pot ajunge in joburi, evident, cu salarizare, cucompetente reduse, unde pot fi usor dati afara, unde pot fi usor abuzati, exploatati. Radacina sau sursa problemelor si radacina solutiei este in educatie. Am abordat acest subiect la nivel european prin Uniunea Competentelor, Union of skills este strategia noastra pentru a sprijini formarea si educarea europenilor din cresa pana in maturitate tarzie. Dar evident ca trebuie sa incepem cu investitii de la nivelul educational primar si si gimnazial, si vocational. Avem resurse prin care incercam sa actionam la nivel european si sa sprijinim statele membre. Fondurile europene sunt un exemplu in Romania, am facut noi o evaluare, beneficiaza din Fondul Social European plus pe care il coordonez si din PNDR, de o anvelopa totala de aproape 6 miliarde de euro, doar pe bugetul 2021-2027. br
Cristina Cileacu: Trebuie sa ii si folosim insa. br
Roxana Minzatu: Cum folosim banii pentru abandon scolar? Exista atatea modele de buna practica si aici, intr-adevar, si eu, fiind comisar pentru Educatie, si Comisia sprijina inclusiv prin acest exercitiu de invatare, prin schimb de bune practici. Exista atatea modele de buna practica, exista expertiza si in Romania important e sa aiba impact aceste fonduri europene in combaterea abandonului scolar. Pentru ca prima primordial este sa abordam acest subiect si sa ii ajutam pe copii sa ramana in scoala sau sa se intoarca si sa termine scoala, pentru ca altfel nu putem sa vorbim de lucratori care sa fie pe piata muncii bine ancorati sau protejati. Nu ai cum sa le faci dupa aceea o recalificare sau o specializare, ca sa poata sa lucreze cu tehnologii digitale sau inteligenta artificiala, cum se va intampla treptat pentru foarte multe meserii, daca ei nu au competente de baza in a sti sa citeasca, in matematica, competente minimale pana la urma si digitale. Si atunci asta spuneam, in Uniunea Competentelor avem o serie de concepte pe care le transmitem statelor membre sa le implementeze si cu fonduri europene, pe care le dam, si cu resursele proprii. Am propus o schema de sprijin pe competente de baza, in care scolile unde exista o populatie scolara semnificativa in risc de abandon scolar sa poata sa implementeze niste masuri cu profesori. Am venit si am propus in Uniunea Competentelor si imi doresc sa fie finantata si prin Fondul Social European si prin ce alte resurse statele membre pot sa abordeze si cred ca este esential sa ne uitam la educatie, pentru ca este imaginea pietei muncii de maine, de poimaine, intr-un continent care oricum imbatraneste. Spuneam eu astazi ca nu imbatranim, suntem un continent longeviv, dar longevitatea asta trebuie sa aiba, sa fie compusa din oameni care sunt puternici, instruiti, educati, capabili. br
Cristina Cileacu: Apropo de educatie, in portofoliul dumneavoastra intra educatia, deci si programul Erasmus, care face parte din acest portofoliu, va avea un buget mai mare in curand exercitiul multianual financiar al Uniunii Europene. De ce este important Erasmus ca program european?br
Roxana Minzatu: Eu cred ca are o importanta politica foarte mare. Am vorbit despre Erasmus recent, ca drept pe care sper ca viitoarele generatii de tineret sa il si aiba. Eu cred ca fiecare tanar in Europa ar trebui sa aiba dreptul ca o data in viata lui sa aiba o mobilitate Erasmus, prin care sa cunoasca Europa, sa isi cunoasca colegii de generatie dintr-o alta tara, dintr-un alt stat, dintr-un alt oras, dintr-o alta scoala, direct, nu prin retele sociale, nu prin povestile vecinilor care au venit de la munca sau prin filme. Costa o astfel de ambitie? Noi am crescut, da bugetul pentru Erasmus pe viitorul buget anual, ca propunere de la Comisie, inseamna o crestere de 50, de la 26 de miliarde la 41 de miliarde de euro. Nu acopera in niciun caz acest vis de a avea Erasmus ca drept. Dar daca noi nu facem acest salt cat de curand, nu spun ca se poate intampla in 3-4 ani, proiectul politic al Uniunii Europene, care trebuie sa fie inteles, sustinut de catre cetatenii sai, va avea de suferit. Acest proiect politic a fost creat de generatii care au vazut al Doilea Razboi Mondial. Ce a insemnat reconstructia de dupa Al Doilea Razboi Mondial, beneficiile cresterii economice, pacii, prosperitatii. Acele generatii incet dispar, raman generatiile mai tinere, multe nascute in cazul Romaniei dupa Revolutie, cu totul alt mental care au nevoie sa inteleaga inca si inca o data de ce impreuna, in Europa, solidari, suntem mai puternici, suntem mai bine decat daca am fi separati in competitie unii cu ceilalti. Stiu ca daca te uiti in cartile de istorie e usor de inteles, dar hai sa fim sinceri, trebuie sa relegitimam acest proces si asta se poate face doar printr-o intelegere directa. Si am vazut copii de clasa a cincea, si sasea din Italia, Spania, Franta, din comunitati mai sarace, vulnerabile, care au avut sansa unei prime mobilitati si am stat de vorba cu ei, cat de mult a insemnat pentru ei. Sunt convinsa ca mintea si imaginarul lor a fost pe viata impactat pozitiv de experienta lor de a vedea Europa prin ochii unor copii din alte tari si a unor scoli din alte tari. Cat de mult i-a impresionat si cat de mult au descoperit si cu cata deschidere vorbeau despre aceasta idee de Europa, care altfel, ce putea sa insemne pentru ei? Erasmus e minunat. br
Cristina Cileacu: Ati pomenit de invatamantul profesional. Invatamantul vocational se numeste acum. Cum se dezvolta, la nivelul intregii Uniuni Europene aceasta parte extrem de importanta a invatamantului, avand in vedere ca vine inteligenta artificiala, care va automatiza foarte multe procese si va scoate de pe piata muncii destul de multe meserii. br
Roxana Minzatu: Ţarile membre, aproape in mod egal, se confrunta cu nevoia de a avea mai multi meseriasi, mai multi absolventi de invatamant vocational, independent de ce modele educationale au aplicat in ultimele decenii, a devenit mai putin atractiv acest invatamant. E vorba si de prestigiu. De ce sa ma duc la invatamant profesional, sa fac o meserie. . . br
Cristina Cileacu: De ce sa ma fac instalator, cand pot sa fiu. . . br
Roxana Minzatu: Da, absolvent de studii superioare si parintii, si comunitatile? Si, hai sa fim sinceri, poate si media in general, promovam niste modele care pornesc de la ideea de absolvent de invatamant superior. Voi prezenta la anul strategie europeana pe invatamantul profesional. V-am spus ca Vreau sa pilotam un instrument care starneste inca asa putina rumoare in statele membre, o diploma europeana pentru invatamantul vocational, pentru ca dimensiunea internationala, dimensiunea europeana a unei forme de invatamant, mobilitatea e foarte importanta pentru atractivitatea oricarui tip de invatamant. Si copiii vor asta. Dar cu adevarat credem ca e o optiune de prim rang sa te duci sa devii un bun meserias, sa faci o scoala profesionala buna, poate dupa aia sa continui studiile. Hai sa aratam asta si o sa avem 100 de stagiari. Abia astept sa vedem prima tura de aplicatii, sa vedem cum merge, sa crestem daca va fi de interes. br
Cristina Cileacu: O sa pastram concluzia ca educatia este totusi cea mai importanta si ca sta la baza tuturor celorlalte reusite. br
Roxana Minzatu: Nimic fara educatie. br
Cristina Cileacu: Roxana Minzatu, vicepresedinte executiv al Comisiei Europene, va multumesc mult pentru aceasta discutie. br
Roxana Minzatu: Va multumesc si eu. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Roxana Minzatu, vicepresedinte CE: E o optiune de prim rang sa te duci sa devii un bun meserias, poate, dupa aia, sa continui studiile roxana minzatu, vicepresedinte
roxana minzatu # vicepresedinte ce # e o optiune de prim rang sa te duci sa devii un bun meserias