Romania risca sa piarda 7,8 miliarde de euro pentru ca nu a indeplinit reformele din PNRR. Marcel Bolos: Romania mai poate salva ceva
Categoria:
6
Romania risca sa piarda 7,8 miliarde de euro pentru ca nu a indeplinit reformele din PNRR. Marcel Bolos: Romania mai poate salva ceva
Fostul ministru al Investitiilor si Proiectelor Europene, Marcel Bolos, afirma, marti, ca, in negocierile privind grantul alocat prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Comisia Europeana a impus conditii ferme si riguroase pentru investitiile din Plan, iar aceste criterii dure au evidentiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro. br
Marcel Bolos noteaza pe Facebook ca zilele acestea s-a incheiat informal negocierea cu Comisia Europeana in ceea ce priveste grantul alocat prin PNRR, dar si situatia imprumutului. br
Zilele acestea, dupa o lunga perioada de negocieri aprinse si complexe cu reprezentantii Comisiei Europene s-a incheiat informal negocierea in ceea ce priveste grantul alocat prin PNRR dar si situatia imprumutului. Negocierea a avut loc intr-un context dificil, in care Comisia Europeana a impus conditii ferme si riguroase pentru investitiile din PNRR. Aceasta rigiditate a fost accentuata de situatia fiscala fragila a Romaniei, generata in principal de lipsa unei corelari intre reformele fiscale si cele privind cheltuielile, dar si de ritmul foarte scazut al implementarii investitiilor asumate prin Plan, a scris fostul ministru pe pagina sa de Facebook, prezentand Radiografia PNRR: Cum sta Romania cu un an inainte de termenul limita. br
Potrivit acestuia, regulile vizeaza ca: investitiile care raman in PNRR, atat pentru componenta de grant, cat si de imprumut, sa aiba un progres fizic de minimum 50 pentru a securiza pierderea de bani din PNRR; investitiile din PNRR care continua cu finantare din PNRR sa poata fi implementate pana la data de 31. 08. 2026; sa securizam partea de venit pe care nu il mai dam inapoi (grant), fara sa poata fi absorbit in proportie de 100. br
Pentru Romania, acest proces a fost - si ramane - un exercitiu dur, pentru ca aplicarea criteriilor impuse aduce cu sine riscul de a pierde o parte semnificativa din fondurile PNRR. Mai grav, unele investitii esentiale pentru dezvoltarea tarii - precum autostrazile, calea ferata, modernizarea scolilor si a spitalelor - risca sa ramana fara finantare europeana si sa fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune, a transmis Bolos. br
El a adaugat ca aceste criterii dure pentru investitiile din PNRR au evidentiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investitii sunt: investitiile din domeniul sanatatii, cu suma de 920 milioane euro, in special zona de investitii in spitale publice; investitiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, in special infrastructura de apa-canalizare si deseuri; investitiile din domeniul educatiei, cu suma de 728 milioane euro; investitiile din domeniul eficientei energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, in special eficienta energetica din cladirile rezidentiale destinate populatiei si institutiilor publice; investitiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro; investitiile din domeniul digitalizarii IMM-urilor si renovarea energetica din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro. br
Am incercat sa propunem proiecte noi de investitii in procesul de renegociere al PNRR, pentru a acoperi pe cat posibil riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro pe care l-am explicat mai sus, insa pe fondul situatiei bugetare din Romania acest lucru pentru moment nu s-a putut. Mai mult, nici alternativa plasarii celor 7,8 miliarde euro in capitalul Bancii de Investitii si Dezvoltare sau investitiile in instrumentele financiare propuse pentru IMM nu au fost posibile. Unele dintre aceste contracte de finantare sunt fara contracte de achizitie publica incheiate, altele sunt cu proceduri de achizitie publica initiate iar altele chiar au santierele deschise, dar nu au un progres fizic de peste 50 impus in negocieri de catre Comisia Europeana. br
Din pacate, cei care vor resimti cel mai dur impact al acestei situatii sunt beneficiarii contractelor de finantare - oameni si institutii care si-au pus sperantele in proiecte de investitii asumate cu buna-credinta. Proiecte care, fara surse clare de finantare, risca sa ramana doar pe hartie, a explicat Marcel Bolos. br
De asemenea, acesta a subliniat ca Cererea de plata 4, care cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului si restructurarea cheltuielilor publice, considerata piatra de temelie pentru continuarea PNRR, nu poate fi transmisa Comisiei Europene pana la inchiderea oficiala a procesului de renegociere. br
La final de mandat, e firesc sa las in urma nu doar cifre, ci si o imagine clara asupra unuia dintre cele mai complexe dosare pe care le-am gestionat: PNRR, care aduce Romaniei 28,2 miliarde euro, dintre care 13,2 miliarde bani nerambursabili si 14,9 miliarde euro imprumut. Este o radiografie a unei constructii uriase, facuta in mers, cu multe sperante si, uneori, cu pasi mai rapizi decat se putea. Pentru ca, asa cum am mai spus, daca vrem sa salvam ceea ce inca poate fi salvat din PNRR, avem nevoie - mai mult ca oricand - de transparenta, asumarea responsabilitatii si respectarea termenelor. (. . . )br
Cererea de plata nr. 4 cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului si restructurarea cheltuielilor publice: reforma fiscala, taxarea mijloacelor de transport poluante, noua lege a salarizarii, Codul Urbanistic, Codul Silvic (care nu poate fi validat fara reorganizarea Romsilva), Legea energiei (care necesita legislatie secundara pentru energia offshore), Legea apei, strategia nationala de biodiversitate si strategia H2. Toate aceste jaloane si tinte esentiale fac parte din cererea de plata nr. 4 - considerata piatra de temelie pentru continuarea PNRR. Aceasta cerere nu poate fi transmisa Comisiei pana la inchiderea oficiala a procesului de renegociere, a precizat Bolos. br
El a mentionat ca singura sansa a Romaniei sa salveze planul este renegocierea si aproape toate statele membre au decis asta la un moment dat, pentru a se proteja de riscul de pierdere a banilor din bugetul alocat PNRR. br
Astfel, incepand cu luna ianuarie 2025, a fost demarat un proces de renegociere extrem de dificil. Ministerele de linie si-au facut evaluarea implementarii investitiilor incercand sa fie realisti cu sansa sa termine la timp investitiile pe care le gestioneaza, a precizat Bolos. br
Potrivit acestuia, in prezent, cand mai avem un an de implementare, incasarile efective din PNRR sunt de 10,7 miliarde euro (primele doua cereri de plata, prefinantare si cererea de plata 3 partial). Sumele suspendate de la CE din cererea de plata 3 se ridica la 870 milioane euro, din care 330 milioane euro pentru operationalizarea si functionalizarea AMEPIP, 231 milioane euro pensii speciale, 227 milioane euro pentru consilii de administratie la Ministerul Energiei si Ministerul Transporturilor. br
Platile efectuate catre beneficiari pentru implementare PNRR totalizeaza 8,23 miliarde euro, din care grant 2,4 miliarde euro, imprumut 3,5 miliarde euro, finantare publica nationala 1,275 miliarde euro, TVA 1,170 miliarde euro. Restul de plata, daca toate investitiile s-ar implementa in procent de 100, este de aproximativ 20 miliarde euro intr-un an, ceea ce este aproape imposibil. br
Contracte de finantare incheiate de catre coordonatorii de reforma si investitii (nu de catre MIPE) totalizeaza 46,990 miliarde euro, din care 19,8 miliarde euro pentru grant, 27,181 miliarde euro pentru imprumut, 8,561 miliarde euro pentru finantare publica nationala, 5,886 miliarde euro pentru TVA, iar contracte de achizitie publica incheiate de beneficiari 24,9 miliarde euro, din care pentru componenta de grant 10,6 miliarde euro, iar pentru componenta de imprumut 14,3 miliarde euro (aceste valori includ finantarea publica nationala, cheltuielile neeligibile si TVA). br
Ce reiese din aceste date seci? Ca suntem inainte cu un an calendaristic fata de data de implementare a PNRR si ne confruntam cu doua categorii enorme de risc si anume: 1. Riscul de a pierde o suma considerabila de bani din PNRR, evaluata de serviciile Comisiei Europene si ale PNRR la suma colosala estimata la 7,8 miliarde euro. Aceasta suma, cel mai probabil, s-ar taia din imprumut. Dar pentru Romania este o veritabila sursa de finantare ieftina a investitiilor, avand un cost al dobanzii de doar 1,5 - 2, nu 8 cum ne imprumutam; 2. Riscul ca investitii de 26,9 miliarde euro (diferenta dintre valoarea contractelor de finantare de 46,9 miliarde euro si noua valoare actualizata a PNRR adica 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, sa ramana fara sursa de finantare sau sa fie continuate cu surse de finantare din bugetul de stat. Ramane de vazut ce se va intampla din punct de vedere al deciziei guvernamentale, a mai explicat Marcel Bolos. br
Fostul ministru a semnalat ca PNRR se afla astazi intr-un moment de rascruce, iar finalizarea renegocierii cu Comisia Europeana este un prim pas absolut necesar. br
Apoi, dupa ce au fost stabilite investitiile care pot fi duse la bun sfarsit, trebuie gasite solutii alternative - fie prin etapizare, fie prin bugetul national, prin fondurile de coeziune sau prin sprijinul Bancii de Investitii si Dezvoltare, pentru celelalte investitii care raman fara surse de finantare. Va fi nevoie, in paralel, de un ritm accelerat de implementare si de o atentie speciala acordata coordonatorilor de reforma, acolo unde intarzierile si blocajele au pus in pericol intregul calendar. Nu este usor. Şi nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Dar, rabdare si decizii asumate, Romania mai poate salva ceva din acest plan, a punctat Marcel Bolos. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Romania risca sa piarda 7,8 miliarde de euro pentru ca nu a indeplinit reformele din PNRR. Marcel Bolos: Romania mai poate salva ceva romania risca piarda
romania risca sa piarda 7 # 8 miliarde de euro pentru ca nu a indeplinit reformele din pnrr # marcel bolos