Romania la un an si jumatate de la aderarea la Schengen. Autoritatile nu au exploatat cum trebuie aceasta sansa
Categoria:
1
Romania la un an si jumatate de la aderarea la Schengen. Autoritatile nu au exploatat cum trebuie aceasta sansa
Romania a asteptat aproape 14 ani sa intre in spatiul Schengen si sa se bucure de beneficiile unui tranzit liber din punct de vedere terestru, aerian si maritim. Desi din punct de vedere tehnic am avut temele facute din 2011, abia la 1 ianuarie 2025 Romania a aderat complet la Schengen, dupa ce pe 31 martie 2024 a obtinut aderarea partiala, fara componenta terestra. A trecut aproape un an si jumatate de atunci, timp in care anumite sectoare din economie s-au bucurat de efectele acestei aderari, in timp ce in altele efectele intarzie sa apara. La polul opus sunt aspectele negative care au venit la pachet cu beneficiile Schengen si pe care autoritatile nu au fost pregatite sa le contracareze eficient. In momentul aderarii, Guvernul a estimat un plus de pana la 0,5 din PIB la cresterea economica nationala, pe fondul atragerii mai multor investitii si a cresterii competitivitatii, dar si consolidarea securitatii la frontierele externe ale UE. Cine a castigat cel mai mult din aderarea la Schengen?Consultantul economic, Adrian Negrescu, a declarat pentru Ziare. com ca cel mai mare avantaj pentru Romania a venit odata cu deschiderea granitelor terestre care a adus un castig de timp si bani pentru transportatorii romani. Principalii castigatori din afacerea Schengen sunt transportatorii, cei care in acest moment inregistreaza o scadere semnificativa a costurilor generate de transportul de marfa intracomunitar, mai ales pe relatie cu Polonia, cu Ungaria, cu celelalte tari de unde aducem in special produse agroalimentare, marfuri nealimentare si subansamble pentru produsele realizate in Romania. Este o scadere semnificativa a costurilor logistice, undeva intre 15 si 20, in conditiile in care timpii de asteptare in vama s-au redus aproape de zero. Exista acele controale care se fac periodic in zona tranzitului de la granitele de vest, dar, pe ansamblu, diferenta este una fantastica, a spus consultantul economic. Acest aspect este confirmat si de Cezar Gheorghe, expert in piata cerealelor si fondator Agricolumn, care a declarat intr-un interviu pentru Ziare. com ca fiecare ora pe care transportatorii nu o mai petrec la cozi se traduce prin bani salvati, intr-o perioada in care conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe multe sectoare din agricultura. Toate coridoarele care pleaca din Romania spre vestul Europei sunt mult mai facil de traversat in acest moment. Vedem o fluidizare a graficului pe toate palierele, atat ce pleaca din Romania spre vestul Europei, dar si ce vine dinspre Bulgaria inspre Romania. Fiind o granita comuna, nu mai exista acele controale suplimentare si acest lucru faciliteaza prin economie de carburant, dar si prin economie de timp. Practic, este un aport logistic mult mai bun si o reducere a costurilor din punct de vedere logistic pe toate palierele de produse din agribusiness, indiferent daca vorbim de marfuri vrac, de marfuri paletizate sau procesate si ambalate, explica specialistul in piata cerealelor. Intrarea in spatiul Schengen nu a fost exploatata asa cum trebuie de catre autoritatiAderarea la spatiul Schengen terestru a fost vazuta, de asemenea, ca o schimbare fundamentala pentru mobilitate si o oportunitate prin care sa aducem cat mai multi turisti straini la noi in tara. In realitate, cresterea nu a fost insa pe masura asteptarilor. In 2025, doar 18,6 din totalul turistilor care au innoptat in unitatile de cazare din tara noastra au fost straini. De asemenea, durata medie a sederii a fost de 2,1 zile atat la turistii romani, cat si la turistii straini, ceea ce inseamna ca majoritatea ajung la noi cel mult intr-un city break, iar sumele pe care le cheltuie pentru un sejur raman in jurul valorii medii de 500 de euro, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Din pacate, intrarea in spatiul Schengen nu a fost exploatata asa cum trebuie de catre autoritati. Lipsa unei campanii de promovare la nivel european, a serviciilor turistice din Romania, a acestei intrari in Schengen ca o viza de credibilitate pentru tara noastra duce la aceste rezultate negative, mai ales in ceea ce priveste dinamica turismului si a intrarii de turisti in tara noastra, a afirmat Adrian Negrescu. Schengen nu a schimbat perspectivele in transportul pe mareNici in ceea ce priveste transportul naval Romania nu a facut mari progrese dupa aderarea la Schengen, a subliniat Cezar Gheorghe:Daca ne uitam la portul Constanta, nu are niciun efect, nicio legatura, pentru ca in 70-80 din cazuri, Romania exporta catre destinatii non-europene. De fapt, cuvantul de baza este exporta, pentru ca, daca vorbim de a transfera intra-comunitar marfa, nu a ajutat cu absolut nimic, pentru ca lucrurile se intampla ca si inainte. Nu exista vreun argument pozitiv in acest sens. Erau niste pasi strategici de facut pe care autoritatile nu i-au luat in calculPe langa domeniile care s-au dezvoltat mai mult sau mai putin in acest an si jumatate care a trecut, Adrian Negrescu a spus ca autoritatile statului ar fi trebuit sa depuna mai multe eforturi pentru a proteja piata interna de efectele negative care au venit la pachet cu deschiderea granitelor. In acest sens, el spune ca in acest moment in Romania intra mult mai multe produse de calitate mai slaba, si chiar deseuri, decat inainte sa fim parte din Schengen. Din pacate, n-am reusit sa cream filtrele necesare in asa fel incat piata romaneasca sa nu fie invadata de masini second-hand din alte tari, care intra mult mai usor in tara in momentul de fata. N-am reusit sa rezolvam problema marfurilor cu provenienta discutabila, care vin mai ales din hub-urile logistice din Ungaria si din Polonia. N-am reusit in felul asta sa protejam industria autohtona, economia, firmele romanesti, in fata importurilor de marfuri care, in momentul de fata, multe dintre ele nu sunt controlate. Din aceasta perspectiva, cred ca erau niste pasi strategici de facut, pe care, din pacate, autoritatile ori nu i-au luat in calcul, ori pur si simplu i-au ignorat, neluand in calcul experienta celorlalte tari care au intrat in spatiul Schengen, a explicat consultantul economic. Contrabanda tinde sa devina cea mai mare problema generata de aceasta liberalizare a traficului de marfa in relatia cu SchengenDe asemenea, el a atras atentia asupra cantitatilor mari de deseuri toxice care ajung in tara noastra sub denumirea de materiale reciclabile si pe care nicio autoritate din tara nu le controleaza. La fel se intampla si in cazul produselor de contrabanda. Cu siguranta, precautiile trebuiau sa existe. Poate cel mai bun exemplu il reprezinta traficul accelerat cu deseuri care s-a accentuat la granita de vest a tarii. Intra in tara foarte multe cantitati de asa-zise materiale reciclabile care sunt, de fapt, deseuri toxice si care ajung sa fie ingropate pe terenuri virane din Romania. N-am pregatit legislativ acest pas. In aceasta perspectiva, nici controalele nu au fost bine coordonate. La granita de sud, pe relatia cu Bulgaria, avem in continuare probleme cu contrabanda, cu traficul de tigari, traficul de produse accizabile si nedeclarate si marfuri care imita produsele marca inregistrata. Sunt multe probleme pe aceste relatii, pe care, din pacate, n-am reusit sa le rezolvam asa cum trebuie. Directia Vamilor a incercat sa faca niste controale, dar fenomenul a luat amploare si contrabanda tinde sa devina cea mai mare problema generata de aceasta liberalizare a traficului de marfa in relatia cu Schengen, a mai spus Adrian Negrescu. Romania reprezinta astazi un teritoriu la care toata lumea se uitaDesi autoritatile mai au multe de rezolvat, intrarea Romaniei in Schengen a dat un plus de credibilitate Romaniei in fata investitorilor si a pozitionat-o drept o varianta viabila de dezvoltare pentru multe companii si investitori internationali, a spus Cezar Gheorghe. Romania suscita foarte mult interes. Chiar daca avem astazi acest haos generalizat la nivel de piata cu multi comercianti care sunt in insolventa, altii care au dat faliment si, la randul lor, nu au platit fermierii, iar exportatorii au ramas fara marfuri, Romania reprezinta astazi un teritoriu la care toata lumea se uita. Romania a evoluat foarte mult din 2007 pana astazi din punct de vedere al echiparii cu know-how, cu tehnologie, cu bani si randamentele romanesti inca nu sunt atinse. Vorbim metaforic de o miscare browniana care la final se va agrega, pentru ca lucrurile sunt foarte asezate in vestul Europei, acolo lucrurile sunt calme, linistite, parametrate, dar, in schimb, in Romania, nu sunt inca asa, a subliniat fondatorul Agricolumn. In tot acest context economic si international, 2026 este asteptat sa fie un an care pune la pamant business-urile vulnerabile si le consolideaza pe cele puternice, iar apartenenta la Schengen nu schimba semnificativ sansele economiei romanesti de a progresa. Noi traversam perioade de supravietuire inca din 2020, cand a inceput episodul secetelor anuale, dar acum s-a acutizat foarte mult statusul din cauza politicilor guvernamentale, care nu au facut altceva decat sa creasca taxe, impozite, sa elimine anumite facilitati in domeniul agricol si astfel ca fermierii au ajuns la niste randamente foarte scazute din punct de vedere financiar. Astazi este inghetat tot necesarul de investitii, nimeni nu mai doreste sa investeasca, toata lumea sta si asteapta, a concluzionat Cezar Gheorghe pentru Ziare. com.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Romania la un an si jumatate de la aderarea la Schengen. Autoritatile nu au exploatat cum trebuie aceasta sansa romania jumatate aderarea
romania la un an si jumatate de la aderarea la schengen # autoritatile nu au exploatat cum trebuie aceasta sansa