REPORTAJ In Spania se vorbeste despre cataclism urban din cauza supraturismului. La noi, 2025 a fost cel mai slab an Ce am gasit in Brasov si Sighisoara cand am fost sa vedem de ce nu vin mai multi turisti
Categoria:
proiect pulse
2
REPORTAJ In Spania se vorbeste despre cataclism urban din cauza supraturismului. La noi, 2025 a fost cel mai slab an Ce am gasit in Brasov si Sighisoara cand am fost sa vedem de ce nu vin mai multi turisti
In timp ce mari orase din Europa iau masuri sa opreasca supraturismul, Romania sufera tocmai ca nu are destui turisti. Un reporter HotNews a luat la pas Brasovul si Sighisoara si a aflat de ce vara lui 2025 pare sa fi fost cea mai slaba pentru turism de dupa pandemie.
Acest articol a fost realizat in cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Vlad Barza (HotNews. ro), Lilly Granitska (Mediapool. bg, Bulgaria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Dina Daskalopoulou (EFSYN, Grecia), Sarah Rost (Voxeurop, Franta) si Alberto Magnani (Il Sole 24 Ore).
In prima parte a reportajului, HotNews a fost pe Valea Prahovei si a luat statiunile la rand sa vada ce gasesc turistii care vor sa viziteze Sinaia, Busteniul sau Predeal in 2025.
In Brasov turistii au inceput sa iasa din centrul orasului
Cand spui turism in Romania, unul dintre primele nume de oras care-ti vine in minte este Brasovul. Am numarat intr-o zi de final de august toate spatiile comerciale deschise pe pietonala Republicii care leaga magazinul Modarom de Piata Sfatului.
Aglomeratie la intrarea in Piata Sfatului din Brasov (foto Vlad Barza)
Sunt peste 100 de spatii comerciale, dintre care zece magazine de suveniruri. Centrul Brasovului este supraaglomerat si in weekendurile cu vreme buna terasele din zona Piata Sfatului – Republicii – Piata Enescu sunt pline, iar cele mai lungi cozi, uneori si de peste 20 de oameni, sunt la gelaterii si la patiserii.
Turismul a ajuns insa si la 7 km de centrul Brasovului. In zona lacului Noua, nu departe de Gradina Zoologica, acum 10-15 ani nu era multa lume si rar auzeai vreo limba straina.
Acum este plin de turisti in zilele libere si sunt multi turisti straini, mai ales ca in padurea de langa lac se gaseste un foarte popular loc cu tiroliene, punti si multe zone de catarare.
Magazinul de bijuterii este un mic barometru al starii din societate
Am stat de vorba cu directoarea unui mic boutique-hotel de nisa din zona Poarta Schei care ne-a povestit ca se simte in turismul din oras o scadere: Simtim o panica in randul oamenilor.
La acest hotel numarul de turisti nu a scazut inca, dar se simte o scadere in business la magazinul de bijuterii aflat la parterul hotelului din Brasov. Astfel de magazine, povesteste managerul, sunt foarte sensibile cand apare in societate ceva ingrijorator sau cand la televizor sunt stiri care creeaza o unda de panica in randul populatiei.
S-a simtit din august o scadere in vanzari imediat dupa ce au aparut discutiile cu reducerile, cu cresterile de taxe, cu pachetele de masuri, cu bugetarii… Efectul este punctual, foarte rapid, dar nu dureaza mult si lucrurile in general isi revin, spune managerul.
Turisti in Brasov la parada Junilor care se tine in fiecare primavara (foto Vlad Barza)
Vanzarile la magazinul de bijuterii au scazut imediat si cand a inceput Razboiul din Ucraina. Parca n-ai chef sa-ti iei cercei cand vezi ca se intampla tot felul de lucruri rele in jur si chiar daca nu ai mai bani mai putini. Pur si simplu iti piere cheful, spune directoarea hotelului care la parter are acest magazin.
La micul hotel din zona Poarta Schei ponderea turisti romani vs turisti straini este cam 50:50. Inainte de pandemie predominau cei straini, apoi a crescut ponderea celor romani (fiindca strainii nu mai puteau veni usor), iar in ultimul timp ponderea s-a echilibrat.
Primavara este cea mai slaba perioada la acest hotel, in timp ce septembrie si octombrie sunt luni bune, aproape ca lunile de vara, mai ales ca vremea a fost calda toamna la Brasov in ultimii ani.
Desi strazile Brasovului sunt pline de turisti in weekend si in (aproape) orice zi de vara, sunt departe de momentul supraturismului si este mare nevoie de turisti pentru ca orasul are de castigat.
Lacul Noua, Brasov (foto Vlad Barza)
Terase si aglomeratie putem vedea si pe stradutele din orasele istorice ale Italiei, de exemplu. Este normal sa fie aglomerat in centru, dar cu cat este traficul mai mare pe strazile din centru, cu atat este mai bine, fiindca o parte dintre oameni tot cumpara ceva. Daca ar fi mult mai putini turisti s-ar vinde mult mai putin, explica directoarea hotelului.
Preturile la cazare au crescut cu peste 100 in ultimii ani
Despre un an turistic slab a povestit si Mihai Cristolovean, directorul unei pensiuni agroturistice de la Rasnov. El spune ca au fost anul acesta mai putini turisti straini, iar acest lucru s-a simtit in business. In ultima luna a crescut numarul de turisti din Israel.
De ce a fost vara mai slaba? Mihai Cristolovean spune ca un factor important tine de preturile care au crescut mult. El da si un exemplu: o casa care putea fi inchiriata acum 5-6 ani cu 600 de lei, este acum pe la 1. 500 lei in zona Brasov – Rasnov.
Pentru noi, durerea cea mai mare este la partea de incalzire – lemn, energie electrica, spune patronul pensiunii, care adauga ca cel mai afectate de cresterea costurilor cu incalzirea pe timpul iernii sunt pensiunile de mici dimensiuni, care ajung sa faca fata tot mai greu.
Dealuri in zona Moeciu (foto Vlad Barza)
Din ce vad eu in piata, preturile de la cazare s-au dus foarte mult in sus, spune directorul pensiunii, care adauga ca din datele pe care le are de la marile platforme de inchirieri turistice, volumul cererii a scazut cu aproximativ 20 in acest an pentru zona Rasnov.
Zona Rasnov – Glajarie – Cheile Rasnoavei s-a dezvoltat foarte mult in ultimul deceniu, iar Mihai Cristolovean estimeaza ca daca in 2016-17 erau cel mult 12 pensiuni, in prezent sunt de zece ori mai multe.
Si vremea capricioasa din 2025 a lovit in turism
Un alt loc plin de turisti, de turnuri de ziduri si de strazi frumoase este cetatea Sighisoarei, faimoasa pentru Turnul cu Ceas, pentru scara acoperita, pentru casele sasesti medievale si pentru cimitirul pitoresc.
Strada frumoasa din Sighisoara (foto Vlad Barza)
Nici acolo lucrurile nu au mers bine, chiar daca strazile erau pline de lume in lunile de vara.
Un proprietar de casa din cetatea Sighisoarei, prezent pe marile platforme de turism, ne-a povestit ca a scazut gradul de ocupare si ca, spre deosebire de anii 2023 si 2024, se mai gaseau locuri de cazare chiar si in timpul festivalurilor din vara lui 2025. Alta data totul era sold out.
Au venit mai multi spanioli, polonezi si italieni in cetate, dar sezonul turistic a fost cel mai slab de dupa pandemie, ne-a povestit antreprenorul.
Scara Acoperita din Sighisoara (foto Vlad Barza)
Care ar fi explicatia? Ar fi trei lucruri. Unul tine de vreme: in luna mai a plouat mult si a fost rece, iar in iunie a venit repede canicula si au fost si furtuni.
Al doilea factor este legat de cresterea preturilor. Berea care era acum cativa ani 7-8 lei acum a ajuns la 12-14 lei, iar o portie de felul doi cu o mica garnitura nu mai gasesti sub 40 de lei.
Apoi doar cei cu dare de mana mai circula mult, iar strainii care vin in tara par sa viziteze un numar ma mic de locuri, fata de anii trecuti.
Terase la Sighisoara (foto Vlad Barza)
Cand am vizitat Sighisoara, intr-un week-end cu vreme buna, in prima parte a lui septembrie, doar cateva terase din Piata Cetatii erau pline de lume si unele, mai ales spre iesirea din cetate, nu erau foarte populate.
Spre lasarea serii, orasul a devenit pustiu, desi era o seara de sambata. Preturile la restaurant sunt ceva mai mici decat la Sinaia sau Brasov, dar numai cu 5-10.
O portie de sarmale cu mamaliga costa in jur de 40-45 de lei, dar ajungea la 65 de lei la un restaurant din Cetate. Ciorbele erau in jur de 29-32 de lei, insa la localurile mai scumpe figurau cu 39-40 de lei in meniu.
Diverse feluri de mancare traditionala din zona costau in jur de 55-65 de lei. La cofetarii, prajiturile costa intre 25 si 30 de lei, iar cafelele, intre 12 si 25 de lei.
Case din Sighisoara (foto Vlad Barza)
Dupa ce am luat la pas toate aceste statiuni si orase cu potential turistic putem concluziona ca Romania este departe de supraturismul Europei de Vest.
Biserica medievala saseasca de la Biertan (foto Vlad Barza)
Problema Romaniei este alta: prea putini turisti, preturi prea mari si o infrastructura care descurajeaza vizitatorii. In loc sa-i respingem, cum fac altii, ar trebui sa invatam cum sa-i pastram.
Cehia vrea sa scape de imaginea turistului betiv din Praga
Numarul foarte mare de turisti nu este considerat o problema in Cehia. Semne de turism excesiv apar in cateva locuri ultra-populare, cum ar fi Praga si Ceský Krumlov (un oras cu 12. 000 de locuitori care este vizitat anual de doua milioane de oameni). Foarte multi turisti se duc si in cele cateva statiuni montane din Tatra.
Nu exista o miscare civica semnificativa impotriva turismului in Cehia. Totusi, faptul ca locuitorii din Praga, Krumlov si satele montane resimt problema reiese din dezbaterile locale si municipale din campaniile electorale.
Praga, Podul Carol (foto Nano Calvo VWPics Profimedia)
Pana acum, nicaieri nu au avut loc interventii drastice precum in Venetia sau Barcelona. Totusi, Praga incearca sa atraga un alt tip de turist fata de faimoasa tipologie: vizitatori tineri din Marea Britanie, Germania sau Danemarca, care veneau la Praga doar pentru una-doua nopti si se imbatau cu faimoasa bere ceheasca.
La Cesky Krumlov se ia tot mai serios in considerare introducerea unei taxe de intrare in centrul orasului. In statiunile montane, majoritatea reglementarilor sunt aplicate cu ajutorul administratiilor parcurilor nationale invecinate.
Spania, supraturismul si cataclismul urban
Spania, insa, sufera de supraturism, in special in cateva locuri simbolice.
In anumite zone din Spania – unde numarul de vizitatori a crescut foarte mult – s-au dezvoltat miscari sociale si proteste impotriva politicilor si consecintelor turismului.
Principalele probleme graviteaza in jurul locuintelor. Preturile acestora au crescut ca efect al turismului, la fel si chiriile, iar acest lucru ii forteaza pe oamenii care au crescut intr-un cartier sa il paraseasca. Un exemplu sunt insulele Baleare.
Barcelona, La Rambla plina de turisti (foto Stefano Politi Markovina Alamy Profimedia)
In tot mai multe cazuri, localnicii ajung sa creada ca institutiile pun nevoile turistului inaintea celor ale locuitorilor si nu mai sunt multumiti nici de locurile de munca, dar nici de veniturile care pot proveni din turism. Este si o chestiune de prioritati, in Malaga au fost pentru cateva luni restrictii la folosirea apei, dar marile hoteluri au piscinele mereu deschise.
Tot in Malaga unii vorbesc despre un cataclism urban din cauza ca mii de locuinte sunt puse pe Airbnb si pentru localnici devine mult prea scump traiul in oras. Termenul cataclism urban a fost utilizat de Kike España, reprezentant al Uniunii Chiriasilor din Malaga.
Pretul chiriilor ii alunga pe oameni, din cauza ca locuintele din tot orasul au fost inlocuite cu inchirierile turistice, ceea ce creste pretul general al chiriilor. , considera Kike España.
El mai spune ca suntem in fata unei subminari a comertului local in oras, iar asta se intampla din cauza ca autoritatile nu vor sa-si faca treaba si sa reglementeze chiriile, intr-un oras ce are tot mai multi turisti si tot mai mare nevoie de locuinte.
Problema reala este la Primarie si la autoritatile de reglementare care nu-si fac treaba. Fix proprietarii de apartamente si autoritatile publice permit acest lucru, pentru ca, daca ar exista reglementare adevarata, oricat de mult ar vrea ei sa transforme totul intr-o masina de facut bani, nu ar putea, spune el.
In Italia, turismul excesiv a devenit si o chestiune politica
In Italia, asa-numitul fenomen de supraturism devine o chestiune politica. Una ciudata, insa: cetatenii locali din centre turistice precum Roma, Florenta sau Venetia tind sa fie exasperati si dornici sa-si recucereasca spatiile; guvernul de extrema dreapta incearca sa mearga in directia opusa, sustinand ca turismul este cea mai mare valoare a Italiei si, prin urmare, ar trebui sprijinit.
Dupa un an turistic 2023 extrem, cu 12 milioane de vizitatori, Venetia a testat o inedita politica a biletelor: fiecare intrare a costat 5 euro in weekendurile intre lunile aprilie si iulie 2024.
Turisti la Venetia (foto Sami Sarkis Alamy Profimedia)
Limitarea s-a aplicat doar pentru partea veche a Venetiei, cunoscuta pentru Piata San Marco sau Podul Rialto, insa taxa de intrare a starnit indignare si a fost catalogata drept o masura propagandistica, lipsita de consecinte. Ironia face ca primarul Luigi Brugnaro apartine aceleiasi coalitii de dreapta aflata la conducerea tarii si a declarat ca este mandru de aceasta initiativa.
Subiectul este si mai fierbinte in Florenta si Roma, unde locuitorii se simt deja coplesiti de fluxurile turistice. Administratia Florentei se pare ca se gandeste la o strategie de a distribui vizitatorii in diferite intervale orare sau localitati din Toscana, faimoasa regiune din care face parte orasul. Roma se confrunta cu dificultati si mai mari – dar pana acum nu a aparut nicio masura clara contra turismului.
Roma a inregistrat in 2023 aproape 50 de milioane de prezente turistice. Supraturismul a dus la cresterea preturilor in orasele italiene si chiriile au crescut.
Ascensiunea Airbnb a redus si mai mult optiunile in orase precum Roma sau chiar Milano, oras orientat spre afaceri, unde locuintele devin o urgenta sociala chiar si pentru profesionistii bine platiti. Totusi, problema exista de mult timp. Salvatore Settis, istoric de arta si fost coordonator stiintific al Muzeului Luvru (Paris), a publicat inca din 2016 o carte despre Venetia si turistificarea sa decadenta. Titlul spunea totul: Se Venezia muore – Daca Venetia moare.
Franta pune cateva limite turismului, dar nu este ostila
In Franta exista atitudini anti-turistice, mai ales in sud, una dintre regiunile care atrage cei mai multi vizitatori. Aceste nemultumiri sunt asociate cu diverse probleme cu care se confrunta localnicii, fiind vorba mai ales despre criza locuintelor.
Pe de alta parte, supraaglomerarea centrelor oraselor si a atractiilor culturale sau istorice, presiunea asupra infrastructurii publice, precum si gunoaiele generate de o populatie care ramane doar temporar.
Orasul Menton de pe Coasta de Azur, Franta (foto Dalibor Brlek Panthermedia Profimedia)
Spre deosebire de alte parti ale Europei, precum Venetia, Amsterdam sau Barcelona, in Franta NU a existat o miscare civica anti-turism clar conturata. Impresia provine mai degraba din interviuri cu localnicii sau din cateva initiative izolate.
Actorii locali sunt in special preocupati de cresterea puternica a numarului de vizitatori ai siturilor naturale din Franta, mai ales dupa sfarsitul pandemiei. Cateva rezervatii naturale au introdus un plafon maxim de vizitatori pe zi, ceea ce inseamna ca turistii trebuie sa isi rezerve din timp un bilet pentru a accesa locuri care alta data nu aveau vreo restrictie la intrare.
Statul francez a anuntat, de asemenea, publicarea unor ghiduri pentru turisti si comunitatile locale, cu scopul de a distribui mai uniform in timp si spatiu afluxul sezonier de vizitatori.
In ceea ce priveste criza locuintelor, care se simte puternic in prezent, in special in marile orase si la Paris, asa-numitul fenomen airbnbisation a avut un rol important. In primavara a fost adoptata o noua lege privind inchirierile turistice pe termen scurt.
Legea a redus avantajele fiscale pentru proprietarii care inchiriaza pe termen scurt, comparativ cu avantajele oferite celor care inchiriaza pe termen lung.
Proiectul PULSE este o initiativa europeana de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finantata de Comisia Europeana (DG CONNECT) in cadrul Actiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews. ro colaboreaza in cadrul proiectului cu alte publicatii prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicatii din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic si informational bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicatii independente maghiare HVG si ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi si puternice publicatii din Peninsula.
Trei organizatii media transnationale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) si Voxeurop (Franta) vor coordona activitatile proiectului.
Taguri & Cuvinte Cheie:
REPORTAJ In Spania se vorbeste despre cataclism urban din cauza supraturismului. La noi, 2025 a fost cel mai slab an Ce am gasit in Brasov si Sighisoara cand am fost sa vedem de ce nu vin mai multi turisti reportaj spania vorbeste
reportaj in spania se vorbeste despre cataclism urban din cauza supraturismului # la noi # 2025 a fost cel mai slab an ce am gasit in brasov si sighisoara cand am fost sa vedem de ce nu vin mai multi turisti