REPORTAJ Am luat la pas statiunile din Valea Prahovei sa vedem de ce nu vin mai multi turisti in Romania, in timp ce Bulgaria seamana cu Spania de la inceputul boom-ului turistic
Categoria:
proiect pulse
2
REPORTAJ Am luat la pas statiunile din Valea Prahovei sa vedem de ce nu vin mai multi turisti in Romania, in timp ce Bulgaria seamana cu Spania de la inceputul boom-ului turistic
In timp ce orase ca Venetia sau Barcelona se sufoca de turisti si pun taxe de intrare, Romania si-ar dori sa aiba mai multi vizitatori. Un reporter HotNews a luat la pas statiunile de pe Valea Prahovei, sa vada ce-i asteapta pe turistii straini sau din tara atunci cand isi fac vacanta la noi.
Acest articol a fost realizat in cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Vlad Barza (HotNews. ro), Lilly Granitska (Mediapool. bg, Bulgaria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Dina Daskalopoulou (EFSYN, Grecia), Sarah Rost (Voxeurop, Franta) si Alberto Magnani (Il Sole 24 Ore).
Unele orase europene faimoase s-au saturat de turisti
Venetia, Barcelona, Amsterdam, Atena, Lisabona si Cannes sunt cateva dintre orasele care incep sa ia masuri pentru a limita supraturismul care a scumpit viata localnicilor si a schimbat peisajul urban.
Tot mai multe orase impun taxe zilnice de acces vizitatorilor, altele limiteaza numarul maxim de oameni ce pot veni intr-o zi, iar altele au inghetat constructia de noi hoteluri. Despre supraturismul din Europa au scris publicatii precum CNN, BBC, Bloomberg sau AP.
Despre turism excesiv s-a vorbit in ultimele zile si la Lisabona, dupa tragicul accident cu funicularul Gloria, care a facut 16 morti.
Spre deosebire de Europa de Vest, Romania are probleme exact opuse si preocuparea este pentru a a creste numarul de turisti, care este in scadere. Romania a atras de zeci de ori mai putini vizitatori straini fata de Franta, Spania sau Italia, iar anul 2025 nu a fost deloc unul bun, mai ales ca preturile au crescut.
Dar ce le ofera Romania turistilor pentru a-i atrage? Un reporter HotNews a incercat sa afle luand la rand statiunile de pe Valea Prahovei, care atrag cei mai multi turisti in tara noastra, in mare parte romani.
ATV-uri, microbuze si preturi uriase la telecabina
Cand cobori din tren in gara din Busteni esti imediat abordat de oameni care-ti propun cazare sau excursii cu microbuzul pe soselele de altitudine din Bucegi.
Turisti coborand din tren la Busteni (foto Vlad Barza)
Cazarea costa in jur de 180 de lei pe noapte, iar excursia de cinci-sase ore este cel putin 120 de lei de persoana. O familie cu doi adulti si doi copii poate ajunge la Babele cu 450 de lei cu microbuzul, in timp ce cu telecabina pretul ar fi spre 800 de lei.
Cum iesi din gara, vezi Muntii Bucegi in toata splendoarea, la peste 1. 400 de metri altitudine mai sus. La sosea sunt cozi mari doar la patiserie si la o cafenea de langa pasarela de peste DN1. In rest, la alte terase de la strada nu prea era lume, desi era vineri dupa pranz, iar afara temperatura se apropia de 30 de grade.
Centrul orasului Busteni (foto Vlad Barza)
Nu este coada nici la telecabina catre Babele, desi in anii trecuti puteai astepta si 3-4 ore intr-o zi de vineri in plina vara. Explicatia tine de pret: la 200 de lei biletul de persoana urcare+coborare. Nici nu este de mirare ca au aparut bancuri de genul trebuie sa-ti vinzi un rinichi sa mergi cu familia la Babele. Biletul este 250 lei urcare+coborare pentru traseul Busteni-Pestera-Busteni.
ATV-uri la Busteni (foto Vlad Barza)
De mai multe ori in timpul plimbarii ne-au abordat oameni care au incercat sa ne imbie sa mergem in excursie cu microbuzul pe drumurile de mare altitudine din Bucegi.
E mult mai ieftin decat cu telecabina, ne-a spus un om care avea o multime de pliante in mana, iar un altul, aflat la 3 minute de mers pe jos de statia telecabinei, ne-a promis o reducere de 15 lei daca ne decidem pe loc sa ne urcam in masina lui pentru drumul montan.
La telecabina din Busteni (foto Vlad Barza)
O excursie cu microbuzul este clar mai ieftina decat una cu telecabina, insa peisajul este net mai frumos din telecabina, iar cu microbuzul risti, in cele mai aglomerate zile, sa prinzi blocaje pe sosea chiar si la 1. 500 m altitudine.
Oameni la patiserie si la cafenea, langa gara din Busteni (foto Vlad Barza)
In drumul catre telecabina am trecut pe langa mai multe curti pline cu ATV-uri de inchiriat. Langa una dintre ele, un om pe la vreo 40 de ani fuma si mi-a povestit ca nu prea are clienti pentru ATV-uri in timpul saptamanii, iar in weekend sunt mai putini decat anul trecut. Inchirierea costa 200 lei pe ora sau 350 lei la doua ore, iar la 4-5 ore mai negociem.
La academia Nevermore biletul costa 18 euro
In plimbarea prin Busteni am ajuns si la faimosul Castel Cantacuzino, devenit celebru in toata lumea pentru serialul Wednesday de pe Netflix. Si la poarta de la intrare scrie Nevermore, academia fictiva din film unde sunt scoliti adolescentii cu puteri supranaturale.
Intrarea Wednesday la Castelul Cantacuzino
Nu este deloc ieftin un bilet de intrare daca vrei sa vizitezi tot: 90 de lei, iar cand am ajuns acolo nu erau oameni la intrare. Cateva minute mai tarziu a sosit un autocar portocaliu al carui sofer s-a chinuit sa parcheze prin cateva manevre complicate in spatiul destul de mic de langa intrare.
De la Busteni am vrut sa luam trenul catre Sinaia, insa ne-am razgandit dupa ce am vazut ca avea o intarziere de peste 50 de minute – un tren care venea doar de la Brasov.
Ne-am dus la o statie de microbuz din centru, programul nu era afisat, iar o doamna de la chioscul de ziare ne-a explicat ca nici nu exista un program, fiindca din cauza aglomeratiei de pe DN1 microbuzele nu au cum sa respecte un orar.
Sinaia este mai animata, dar preturile te duc cu gandul la Alpii Elvetieni
Drumul pana la Sinaia a durat sub 15 minute si a costat 7 lei de persoana. La gara din Sinaia am avut bucuria sa vedem ca s-a redeschis la linia 1 expozitia cu trenulete care se inchisese in timpul pandemiei. Dioramele au cateva lucruri in plus, iar biletul cu pret intreg este 20 de lei.
Diorama la expozitia de trenulete, in gara Sinaia (foto Vlad Barza)
Am urcat treptele de la gara catre bulevardul Carol I. Era multa lume, am vazut mai multe autobuze verzi, noi, exista in statii moderne si panouri electronice cu orarul si se gasesc si automate de bilete (tot verzi, 3 lei calatoria). Sunt cinci linii de autobuz in Sinaia si unele ajung si la telegondola.
Sinaia, zona cazinoului (foto Vlad Barza)
La cateva restaurante era plin de lume, dar preturile te duc cu gandul la Alpii Francezi sau la statiunile din pretentioasa Elvetie: 80 de lei un burger, cel putin 55 de lei o pizza si 65-75 de lei portia de paste.
La restaurantul unde ne-am oprit am dat 49 de lei pe un bulz, 29 de lei pe o ciorba, iar limonada costa 30 de lei. La 30 de metri departare, un alt restaurant avea meniul afisat pe un postament la intrare si majoritatea felurilor de mancare aveau scoruri de peste 75 de lei, cele mai scumpe platouri fiind mult peste 150 de lei.
In orice caz, Sinaia era clar mai animata decat Busteniul, iar fata de Predeal si Azuga atmosfera nu se poate compara. Am fost de mai multe ori in ultimii ani in zile calde de vara la Predeal si Azuga, dar erau putini turisti pe strazi, iar singurele locuri animate erau cele cateva terase si telegondola de la Azuga.
Predealul, sarac in atractii turistice de vara, incearca sa schimbe situatia, si in august a fost inaugurat un traseu de sanie de vara langa partia Clabucet (peste 800 m lungime, 28 de lei pretul unei ture).
Turisti americani in Sinaia: Nu credeam ca ar putea sa fie mai scump decat la Brasov!
La o cofetarie care avea la mese instalati ursuleti mari de plus am stat de vorba cu un grup de americani. Cum li se pare Sinaia? Le place natura si atmosfera, au cumparat suveniruri de la targul Happy Market si spre seara luau trenul catre Bucuresti.
I-am intrebat cum li se par preturile la restaurant si au ras zgomotos: Nu credeam ca ar putea sa fie mai scump decat la Brasov!, mi-au spus.
Ursulet decorativ de plus la cofetarie, in Sinaia (foto Vlad Barza)
La o plimbare prin Sinaia intr-o zi calda ai impresia ca lucrurile merg bine din punct de vedere turistic, dar nu este chiar asa, fiindca putini aleg sa se cazeze in Sinaia, iar alti turisti nici macar nu iau pranzul in oras, ci in alte locuri.
O proprietara de pensiune ne-a spus ca luna august a fost extrem de slaba si ne-a explicat ca Sinaia, desi pare o statiune pentru toate anotimpurile (fiind cea mai dezvoltata de pe Valea Prahovei) o duce bine doar pe timp de iarna.
Standuri la targul Happy Market din Sinaia (foto Vlad Barza)
Am stat de vorba cu cativa vanzatori de la targul de artizanat si alimente organizat la sosea si ideea generala este ca vara lui 2025 a fost foarte slaba la vanzari.
In general oamenii evita sa discute cu tine daca le spui ca esti de la presa, iar cei care raspund la intrebari nu vor sa-si dea numele, iar unii nici macar sa le spui denumirea pensiunii sau restaurantului. Zic ca in trecut s-au trezit cu controale dupa ce au aparut in presa.
Oamenii vin, se plimba doua-trei ore si pleaca
Lumea trece, se uita, unii se mai opresc si intreaba, dar cand este sa cumpere, rar cumpara lucruri care costa mai mult de 20 de lei, mi-a spus o doamna de la o taraba cu diverse obiecte hand-made din lemn si din ceramica.
Nici la capitolul cazare nu pare sa stea grozav Sinaia. Oamenii vin, se plimba doua-trei ore si pleaca. Nu raman prea multi peste noapte. Avem camere libere chiar si in weekend. Vara trecuta nu am pomenit asa ceva, ne-a povestit receptionera unei pensiuni.
Centrul orasului Sinaia (foto Vlad Barza)
Ea a comparat situatia cu ce se intampla in orasele din sudul Europei in care o multime de turisti coboara de pe navele de croaziera, se plimba jumatate de zi prin oras, dar nu cheltuiesc mare lucru acolo.
Acelasi lucru mi l-a confirmat administratorul unei pensiuni din Bran, unde camera costa undeva intre 500 si 700 de lei pe noapte. Vara lui 2025 a fost extrem de slaba, cea mai rea de dupa pandemie, chiar daca in centrul Branului este aproape mereu plin de lume in weekend.
Am cautat preturi pentru cazari in Sinaia si Busteni: pentru o familie cu patru persoane poti gasi si cu 300 de lei pe noapte, dar exista si cazari de lux cu 1. 500 de lei sau mai mult (vile mari). Ceva mai ieftin este la Predeal si Azuga, unde poti gasi camere la 250 de lei pe noapte.
Pasarela pietonala de la iesirea din Sinaia, langa DN1 (foto Vlad Barza)
La marginea orasului Sinaia se gaseste o atractie turistica inedita pentru o promenada la inaltime.
La intrarea orasului, langa DN1 si fosta fabrica Mefin, a fost ridicata o uriasa pasarela pietonala spectaculoasa. Are 700 de metri lungime si 17 m inaltime si uneste doua cartiere ale orasului.
Am vizitat-o, iar muntii se vedeau superb. Are si un element de suspans, fiindca o simti cum vibreaza. Se poate ajunge la ea si cu autobuzele, din centrul orasului. Poate fi gasita pe Google Maps daca tastati Pasarela Mobilitate Urbana Valea Zgarburei.
Oamenii directioneaza mai putini bani catre cumparaturile de rasfat
La Sinaia se organizeaza des targuri cu produse traditionale romanesti, iar printre participanti se numara si Loredana Clinci, care confectioneaza si vinde costume, ii, fote, posete, stergare, semne de carte si diverse alte produse hand-made, avand si magazin in Valea Doftanei, dar si magazin online de haine traditionale romanesti.
La targ are spre vanzare si produse la sub 20 de lei, dar si unele care ajung la 1. 500 de lei. Targurile de produse populare se tin la Sinaia in general de vineri pana duminica, fluxul de turisti creste incepand cu ziua de vineri, iar duminica, mai ales in a doua parte a zilei, este o zi mai slaba, fiindca lumea pleaca.
Esti la noroc de fiecare data cand mergi la un targ, risti, poti sa castigi, dar sa si pierzi. Intr-o zi cu ploaie am avut, cu indulgenta, doi-trei clienti. Nu stii niciodata cum va fi, este un risc pe care ti-l asumi, spune Loredana Clinci. Prezentele la targuri se confirma cu luni de zile in avans, asa ca nu ai de unde sa stii cum este vremea.
O schimbare fata de acum cativa ani tine de cresterea platilor cu cardul. In special turistii straini prefera sa plateasca cu cardul, asa ca daca un artizan nu are POS, poate pierde multi clienti.
In magazinul din Valea Doftanei, cea mai scumpa ie poate trece de 5. 000 de lei. Vin multi turisti straini, dintr-o sumedenie de tari (SUA, Spania, Olanda), iar cei care sunt cei mai dornici sa cumpere diverse obiecte hand-made romanesti sunt turistii din Israel.
Turismul are loc de crestere la Valea Doftanei Sunt mai multi turisti decat acum zece ani, nu as spune ca este aglomerat si este bine cand ajung turistii in zona, fiindca toata lumea este multumita, de la magazine, pana la punctele gastro si altele, spune Loredana Clinci.
Cum au mers lucrurile dupa pandemie? Si-au revenit mai repede afacerile care au putut sa se dezvolte pe online si lucrurile au mers bine o perioada, insa au inceput sa scartaie de ceva timp, spune antreprenoarea de la Valea Doftanei.
Depinde si ce tip de turist iti calca pragul, sunt oameni care n-au fost afectati si aloca un buget destul de mare cumparaturilor, dar sunt si persoane care sunt foarte atente si prefera doar un mic suvenir. Asta se intampla fiindca au venit foarte multe schimbari ce nu sunt deloc benefice pentru oameni, asa ca suntem afectati toti. Ne afecteaza deja scumpirile, dar nici nu stim ce va mai veni. Cred insa ca pentru cumparaturile de rasfat oamenii aloca mai putini bani, mai spune Loredana Clinci.
Bulgaria seamana cu Spania de la inceputul boom-ului turistic
In Bulgaria nu exista semne de turismofobie, iar sectorul ospitalitatii lucreaza pentru a atrage si mai multi turisti.
Bulgaria seamana cu Spania de la inceputurile boom-ul turismului, acum cateva decenii, cand era permisa o dezvoltare intensa pe litoral. Pana acum nu a fost demolat niciun hotel, cu exceptia unuia construit in zona protejata a unui parc natural de pe malul marii.
Plaja de la Albena (foto Katja Kreder imageBROKER Profimedia)
Litoralul bulgaresc de la Marea Neagra se transforma incet intr-o imensa aglomerare de hoteluri si proprietati de vacanta. Inainte de razboiul din Ucraina, principalii cumparatori de locuinte de vacanta erau turistii rusi. Exista chiar si un cartier intreg numit Mica Rusie in Pomorie, un orasel situat la nord de Burgas.
Astazi, cumparatorii sunt in principal tineri bulgari si europeni mai in varsta, in special pensionari din Germania, Franta, Italia si Olanda.
Veliko Tarnovo (foto Vlad Barza)
In ultimul deceniu au avut loc numeroase proteste civice organizate de partidele verzi si de organizatii de mediu, dar acestea nu au fost indreptate impotriva turistilor, ci impotriva dezvoltarii excesive a litoralului Marii Negre. Spre exemplu, se doreste ca unele plaje sa ramana salbatice si sa-si pastreze statutul de arii protejate.
Sofia si sindromul locuintelor goale
Din cauza numarului mare de turisti si a interventiilor asupra arhitecturii, faimosul oras Nesebar a fost amenintat cu pierderea statutului sau de patrimoniu mondial UNESCO. Este singurul oras bulgaresc aflat pe aceasta lista.
Ponderea locuintelor inchiriate turistilor prin platforme precum Airbnb si Booking este in crestere. Aceasta activitate a fost reglementata, iar proprietarii sunt obligati sa se inregistreze la primarie si sa plateasca taxa de turism, precum hotelurile.
Sofia sufera de sindromul locuintelor goale, aproximativ o treime dintre locuintele din capitala sunt nelocuite. De ce? Pentru ca locuintele din Sofia sunt printre cele mai ieftine din UE, dar mai scumpe decat cele din mediul rural din Bulgaria.
De aceea, multi bulgari cumpara locuinte in Sofia, considerandu-le o investitie sigura pe viitor.
Grecia are tot mai multi turisti si cauta un echilibru
Turismul a devenit o adevarata industrie grea pentru Grecia, deoarece milioane de oameni traiesc din el.
Exista si in Grecia un scepticism tot mai mare fata de cresterea rapida a turismului, insa grecii vor in continuare turisti.
Mai multe zone ale tarii sufera de supraturism, iar cateva miscari civice leaga problema acuta a locuintelor de fenomenul Airbnb sau cer plaje libere, adica fara baruri si sezlonguri.
Aglomeratie in Acropola din Atena (foto Vlad Barza)
In ultimii ani, Grecia a doborat record peste record la numarul de sosiri turistice in fiecare an, pana in punctul in care, in unele parti ale tarii (de exemplu insulele Mykonos si Santorini), localnicii se confrunta cu probleme serioase in viata de zi cu zi.
A crescut foarte mult numarul de turisti in Atena, iar capitala devine destinatie turistica pe tot timpul anului, Problema este ca municipalitatea nu prea mai face fata, iar resursele si personalul sunt insuficiente. Spre exemplu, ar fi nevoie in Atena de 800 de muncitori in plus la salubritate.
Ministra turismului, din Grecia, Olga Kefalogianni, declara pentru ziarul german Die Zeit ca perioada de zece ani de crestere a turismului s-a incheiat si ca urmatorul obiectiv este obtinerea unui echilibru mai bun intre dezvoltarea turismului si viata cotidiana a oamenilor care traiesc in zonele turistice.
Ministra a spus ca obiectivul prioritar tine de diversificarea modelului turistic: Incercam sa obtinem o distributie mai buna a vizitatorilor pe tot parcursul anului si, astfel, sa prelungim sezonul turistic.
Proiectul PULSE este o initiativa europeana de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finantata de Comisia Europeana (DG CONNECT) in cadrul Actiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews. ro colaboreaza in cadrul proiectului cu alte publicatii prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicatii din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic si informational bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicatii independente maghiare HVG si ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi si puternice publicatii din Peninsula.
Trei organizatii media transnationale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) si Voxeurop (Franta) vor coordona activitatile proiectului.
Taguri & Cuvinte Cheie:
REPORTAJ Am luat la pas statiunile din Valea Prahovei sa vedem de ce nu vin mai multi turisti in Romania, in timp ce Bulgaria seamana cu Spania de la inceputul boom-ului turistic reportaj luat statiunile
reportaj am luat la pas statiunile din valea prahovei sa vedem de ce nu vin mai multi turisti in romania # in timp ce bulgaria seamana cu spania de la inceputul boom-ului turistic