Puscaria pentru straini. Marturia unor tineri care au stat inchisi mai multe zile in Centrul de la Otopeni
Categoria:
actualitate
1
Puscaria pentru straini. Marturia unor tineri care au stat inchisi mai multe zile in Centrul de la Otopeni
Sau te duci inapoi in tara ta sau intri in puscaria pentru straini. Asta isi aminteste tanarul tunisian Mohamed Benzid Zidi ca i-au spus agentii cand l-au oprit la Aeroportul Henri Coanda pe 28 decembrie anul trecut, atunci cand i-au comunicat ca este suspect de terorism si ca ii este revocat dreptul de sedere in Romania, dupa cum a dezvaluit marti o investigatie Snoop.
Mohamed sustine ca i-au aratat poze cu oameni incatusati, legati si intinsi pe covor, luati de Politia de Frontiera sa-i deporteze cu escorta. Ca sa puna mai multa presiune, crede tanarul.
Inca buimac, fara sa stie de ce i s-a revocat permisul de sedere, Mohamed a ales sa intre in detentie la Centrul de Cazare a Strainilor luati in Custodie Publica Otopeni, in seara de 28 decembrie. A stat 12 zile, pana pe 8 ianuarie 2025.
Aici sunt gazduiti temporar imigrantii care se afla ilegal in tara, au fost prinsi la trecerea frauduloasa a frontierei, nu au respectat interdictia de sedere sau termenul de plecare voluntara, potrivit IGI. Centrul are o structura inchisa, cu o capacitate de 114 locuri, care se poate extinde la 132 si se afla in subordinea IGI.
Intrarea in Centrul de Cazare a Strainilor luati in Custodie Publica Otopeni. Inquam Photos Ovidiu Micsik
Si acum am cosmaruri
Nu pot sa uit. Si acum am cosmaruri, spune Mohamed. Agentii i-au cerut sa se dezbrace pentru perchezitia corporala, dar l-au lasat sa-si pastreze hainele din bagaj. Timp de trei zile, a stat izolat. Astepta sa fie evaluat de un doctor, care a fost disponibil abia pe 31 decembrie. De la centru, a acceptat sa ia o perna si o patura. I-au oferit si un cearsaf, dar era murdar si mirosea urat. Desi in camera erau sase paturi, a dormit pe un scaun. Saltelele erau pline de gandaci. Ulterior, cand i s-a permis sa doarma in alta incapere, a vazut ca gandacii erau peste tot.
Noaptea de revelion a petrecut-o in camera cu alti patru barbati. Auzeau prin pereti cum oamenii de afara sarbatoreau venirea noului an cu artificii. A primit toata lumea o portocala de la IGI pentru Revelion, spune Mohamed. Si au fost fericiti.
Mohamed Benzid Zidi, fotografii din arhiva personala.
Dormitoarele din centru au cate patru, sase sau opt paturi foarte murdare, spune Mohamed. Din saltele ieseau arcuri, incat nu se putea dormi pe ele. Intre toaleta si dormitor nu exista usa, WC-urile erau model turcesc, nu se putea trage apa si doar unul era functional. Mirosea a mucegai si aveau probleme cu inundatia, pe care incercau sa o opreasca cu prosoape, cearsafuri si lucruri lasate in trecut de alti imigranti.
Personalul nu venea sa colecteze gunoiul din camere. Doar daca insistai primeai haine, spune Mohamed. Asa ca oamenii purtau in continuare imbracamintea cu care fusesera adusi. Daca le era sete, beau apa de la chiuveta din toaleta. In incaperea destinata dusurilor, imigrantii se spalau cu furtunul, lipseau capul de dus, perdelele sau covorasele antiderapante.
Stateam in fata geamurilor pentru soare si aer, explica Mohamed. Nu i-a fost permis sa iasa afara deloc, timp de doua saptamani, desi in centru exista o terasa la etaj si un teren de sport.
Din cand in cand, avea voie sa faca cativa pasi pe holul din fata incaperii in care dormea, spatiu pe care il aproximeaza ca doi pe patru metri.
Ce a descoperit Avocatul Poporului aici
Unele dintre declaratiile lui Mohamed sunt oglindite de rapoartele intocmite de Avocatul Poporului (AP), institutia responsabila cu monitorizarea centrelor de detentie.
Neregulile semnalate de AP, in urma vizitelor inopinate, de la an la an dovedesc un istoric de neglijenta din partea IGI fata de persoanele custodiate in Centrul de la Otopeni (click pentru detalii).
Conform raportului din iunie 2024, cei cazati proveneau din tari ca: Egipt, Siria, Sri Lanka, Maroc, Turcia si puteau ramane aici cel mult 18 luni. Raportul evidentiaza saltelele improprii, cu arcuri iesite, desi fusesera cumparate doar in urma cu cateva luni. Conducerea unitatii a declarat ca s-au deteriorat pentru ca persoanele din custodie stateau mai mult de opt ore pe ele si pentru ca erau de o calitate inferioara.
Acelasi raport evidentiaza nevoia unei mai bune organizari pentru curatenia si ingrijirea spatiilor destinate locuirii, mai ales a grupurilor sanitare care trebuie zugravite. Si in 2023, Avocatul Poporului semnala lipsa perdelelor de la dusuri, riscul alunecarii si necesitatea unor covorase antiderapante.
Custodiatii nu aveau voie sa iasa afara. Desi era vacant doar un post de ofiter, interdictia era justificata prin lipsa de personal, problema semnalata si in 2021.
Raportul AP din iunie 2024 mai preciza: lipsa psihologului, post care a fost ulterior ocupat, si a unor programe de recreere, pentru imbunatatirea sanatatii, evitarea starii anxios-depresive, care ar implica costuri ridicate. Potrivit aceleiasi inspectii, in registrul de evidenta se nota doar ora incetarii izolarii, nu si data inceperii.
In raspunsul catre Snoop, Avocatul Poporului preciza ca, daca institutia vizata nu ia masuri dupa raport, autoritatea superioara ─ adica IGI ─ trebuie sa ofere un raspuns motivat.
Ca raspuns la nevoia semnalata in raport, de a se implementa un calendar cu activitati pentru detinuti, IGI raspundea in 2025 ca prin ONG-ul Consiliului National Roman pentru Refugiati (CNRR) se furnizeaza activitati ca sah, table, rummy, carti. Tot CNRR avea in sarcina si asigurarea hainelor pentru cei aflati in custodie.
IGI a raspuns la problema igienizarii spatiilor de locuit, a grupurilor sanitare si a saltelelor ca a depus un proiect pentru construirea unei statii de epurare, menita sa previna inundarea subsolurilor, proiect care include si lucrari precum igienizarile interioare.
Drepturi afisate raman pe hartie
Rapoartele si experientele imigrantilor arata ca, desi drepturile custodiatilor sunt afisate pe peretii camerei recreative, in realitate ele exista doar pe hartie.
Sunt oameni care au nevoie de multe chestii, desi nu pot sa explice sau sa exprime ce vor, spune Mohamed. Nici politia nu ii baga in seama, (…) nu le zicea despre drepturile lor.
Uneori venea cineva care le completa actele, isi aminteste Mohamed, ii intreba de ce au nevoie, dar nu facea nimic. Unii custodiati stateau de mai multe luni in centru fara sa cunoasca motivul detentiei lor, situatie documentata anterior de CriticAtac.
Majoritatea informatiilor aparute in spatiul public despre Centrul Otopeni provin din comunicatele de presa IGI. Dar centrul a aparut si in cateva cazuri CEDO, iar imigrantii cazati in anii 2000, 2001 si 2011 acuzau conditii similare celor descrise de intervievatii Snoop.
O alta experienta in Centrul din Otopeni
Tot ce scriu in documente, totul este fals, spune Omar Ansu, nascut in Gambia, intr-un dialog cu reporterii Snoop. Omar a stat noua luni la Centrul Otopeni, fiind transferat pentru cateva zile si la Centrul de la Arad.
Am probleme cu dintii. Trei luni a trebuit sa astept pentru o programare la dentist, povesteste barbatul. Isi aminteste ca, indiferent de nevoile lor medicale si de durerile resimtite, fie primeau ibuprofen, fie li se zicea ca nu mai au medicamente, informatie care apare si in articolul CriticAtac din 2012.
Daca ar merge un jurnalist acolo, ar vedea cum oamenii traiesc in cocina, adauga Omar. Si in 2021, raportul AP mentiona o serie de cazuri de neglijenta medicala, inclusiv al unei femei insarcinate din Tunisia, careia doctorul Centrului a amanat in repetate randuri sa-i faca analizele pentru sarcina.
Unii politisti sunt foarte buni, spune Omar. Dar cei mai multi sunt rasisti.
Taitei instant
Intervievatii au mentionat ca doar cand paznicii buni erau pe tura, erau tratati mai bine si aveau voie sa iasa din camerele lor. Ceilalti paznici nu ii lasau nici macar cu usa deschisa la dormitor.
In timpul vizitelor, Ahmed i-a adus lui Mohamed mancare, haine, prosoape, detergent. La centru acceptau doar alimentele ambalate, cu o data de expirare de minimum doua saptamani. Ahmed cumpara taitei instant pentru fratele sau si prietenii pe care si-i facuse la centru.
Il putea vizita din doua in doua zile.
Vizitele durau jumatate de ora, dar cronometrul pornea de la verificarea produselor cumparate. Asa ca fratii mai aveau doar cateva minute sa discute. Ahmed il presa pe Mohamed sa spuna daca a facut ceva incriminabil.
Acum e timpul sa-mi spui mie ca rezolvam, macar sa aflam, relateaza Ahmed discutia cu fratele sau.
Mohamed ii raspundea te rog mult, daca stii tu, nu stiu nimic, nu stiu nici eu.
Dupa 12 zile, Mohamed a fost eliberat din centru, pe baza bunei sale reputatii: student fara restanta, cu taxele platite, cu o scrisoare de recomandare de la munca in care se mentiona cat de bine este integrat.
Ce spune IGI
La solicitarea Snoop, IGI a raspuns ca nu poate da informatii cu privire la cazul lui Mohamed, fiind vorba de date cu caracter personal.
Referitor la Centrul Otopeni, IGI sustine ca este organizat si dotat pentru a oferi conditii adecvate de cazare persoanelor custodiate, iar acestea se bucura de asistenta medicala si juridica. IGI neaga ca ar priva custodiatii de aer liber si precizeaza ca ultima dezinsectie a avut loc luna trecuta, in august.
Citeste continuarea investigatiei pe Snoop.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Puscaria pentru straini. Marturia unor tineri care au stat inchisi mai multe zile in Centrul de la Otopeni puscaria pentru straini.
puscaria pentru straini # marturia unor tineri care au stat inchisi mai multe zile in centrul de la otopeni