O scurtatura spre Marte, descoperita accidental de un cercetator: Eram in locul potrivit la momentul potrivit
Categoria:
4
O scurtatura spre Marte, descoperita accidental de un cercetator: Eram in locul potrivit la momentul potrivit
Un cercetator brazilian sustine ca a descoperit accidental o posibila scurtatura spre Marte, care ar putea reduce drastic durata unei misiuni spatiale. Inspirata de traiectoriile timpurii ale unor asteroizi din apropierea Pamantului, metoda propusa ar putea permite efectuarea unei calatorii dus-intors spre Planeta Rosie in doar 153 de zile, fata de aproape trei ani cat ar dura in prezent o astfel de misiune. Studiul deschide noi perspective pentru viitoarele zboruri interplanetare si pentru dezvoltarea unor rute mult mai rapide intre Pamant si Marte, scrie Live Science. br
In prezent, o calatorie spre Marte, aflata la o distanta de Soare cu aproximativ 50 mai mare decat cea a Pamantului, dureaza intre sapte si zece luni. Deoarece Pamantul si Marte se aliniaza pentru transferuri eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil doar o data la 26 de luni, astronautii trebuie sa astepte o noua fereastra pentru intoarcere, ceea ce poate extinde durata totala a unei misiuni pana la aproape trei ani. br
Noile concluzii, publicate online in aprilie in revista Acta Astronautica, sugereaza insa ca estimarile orbitale timpurii si imprecise ale unor asteroizi din apropierea Pamantului ar putea contine indicii geometrice valoroase pentru proiectarea unor rute interplanetare mai rapide. Aceste date erau folosite initial pentru evaluarea riscurilor de impact, inainte de a fi abandonate in favoarea unor masuratori mai precise. br
Poate ca acest lucru poate schimba ideea ca avem nevoie de mai mult de doi ani pentru a merge pe Marte si a ne intoarce, a declarat pentru Live Science autorul studiului, Marcelo de Oliveira Souza, cosmolog la Universitatea de Stat din nordul statului Rio de Janeiro, Brazilia. br
Souza a descoperit ideea intamplator in 2015, in timp ce studia asteroizi din apropierea Pamantului. Un obiect anume, 2001 CA21, i-a atras atentia deoarece estimarile initiale sugerau ca urmeaza o traiectorie rara care intersecta atat orbita Pamantului, cat si pe cea a lui Marte. br
Desi masuratorile ulterioare au rafinat traiectoria reala a asteroidului, geometria sa initiala in timpul opozitiei din octombrie 2020, moment in care Pamantul si Marte se aflau de aceeasi parte a Soarelui si la cea mai mica distanta unul fata de celalalt, sugera posibilitatea unor rute ultra-scurte intre cele doua planete. br
A fost o surpriza pentru mine. Nu asta cautam, a spus cercetatorul. br
Souza a explicat ca, pe masura ce astronomii obtin mai multe observatii, orbitele asteroizilor sunt recalibrate, iar acele traiectorii initiale dispar practic din calcule. br
Poate ca eram in locul potrivit la momentul potrivit, a adaugat el. br
Pentru opozitia din octombrie 2020, calculele lui Souza au aratat ca o calatorie extrem de rapida, de aproximativ 34 de zile intre Pamant si Marte, este posibila din punct de vedere geometric daca nava spatiala ar urma o traiectorie asemanatoare cu planul orbital initial al asteroidului. br
Totusi, o astfel de misiune ar necesita viteze de aproximativ 32,5 kilometri pe secunda, mult peste capacitatile actuale ale rachetelor. Nava ar ajunge la Marte cu aproximativ 108. 000 kmh, o viteza prea mare pentru sistemele actuale de aterizare. br
In schimb, cercetatorul a analizat posibile misiuni in timpul viitoarelor alinieri Marte-Pamant din 2027, 2029 si 2031. Folosind o metoda standard de calcul a traiectoriilor spatiale si limitand unghiul de inclinare al traseului la aproximativ cinci grade fata de cel al asteroidului, Souza a concluzionat ca doar alinierea din 2031 ofera o oportunitate realista pentru o calatorie rapida folosind tehnologii apropiate de cele existente. br
In acest scenariu, o misiune dus-intors intre Pamant si Marte ar putea dura doar 153 de zile, adica aproximativ cinci luni. br
Conform studiului, o nava ar pleca de pe Pamant pe 20 aprilie 2031 cu aproximativ 27 kms, ar ajunge pe Marte pe 23 mai dupa o calatorie de 33 de zile, ar petrece aproximativ 30 de zile la suprafata, apoi ar pleca pe 22 iunie si s-ar intoarce pe Pamant pana pe 20 septembrie, segmentul de intoarcere durand aproximativ 90 de zile. br
Souza a identificat si o varianta cu consum mai redus de energie, care ar necesita o viteza de lansare de aproximativ 16,5 kms si ar dura circa 226 de zile, adica aproximativ sapte luni si jumatate, semnificativ mai putin decat misiunile estimate in prezent. br
Totusi, conceptul ramane in mare parte teoretic si depinde de mai multi factori, inclusiv designul navei spatiale, masa incarcaturii si capacitatile sistemelor de propulsie. br
Chiar si asa, metoda ar putea ajuta la identificarea mai rapida a unor traiectorii viabile. Vitezele necesare sunt comparabile cu cele atinse de misiuni precum New Horizons, sonda NASA lansata in 2006 spre Pluto cu o viteza de 16,26 kms, considerata la acel moment cel mai rapid obiect creat de om lansat de pe Pamant. br
Potrivit lui Souza, astfel de traiectorii de mare viteza ar putea deveni accesibile cu viitoarele generatii de rachete, precum Starship de la SpaceX sau New Glenn de la Blue Origin. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
O scurtatura spre Marte, descoperita accidental de un cercetator: Eram in locul potrivit la momentul potrivit scurtatura spre marte,
o scurtatura spre marte # descoperita accidental de un cercetator # eram in locul potrivit la momentul potrivit