Mitul inflatiei lui Bolojan: Cat din criza de astazi este rezultatul austeritatii din 2025. Economist: Praduiala din anii trecuti a fost chiar mai mare decat in pandemie
Categoria:
4
Mitul inflatiei lui Bolojan: Cat din criza de astazi este rezultatul austeritatii din 2025. Economist: Praduiala din anii trecuti a fost chiar mai mare decat in pandemie
Una dintre cele mai frecvente mize politice din dialogul public, cu atat mai efervescente in ultima perioada, odata cu criza politica iscata in interiorul coalitiei de guvernare, este identificarea vinovatilor pentru rezultatele economice deficitare. Institutul National de Statistica (INS) a publicat saptamana aceasta mai multe cifre taioase cu privire la rata inflatiei si valori negative ale cresterii PIB-ului pentru primul trimestru al acestui an, prilej cu care liderii politici s-au intrecut in acuze acide. Ce se pierde, insa, in discursul politicienilor este faptul ca inflatia nu este niciodata o stare de fapt a prezentului economic, reflectand in schimb un context mai vast, o acumulare cronologica de factori care preced semnificativ momentul in care este calculat matematic un procent sau un altul. Reluand seria Ziare. com intitulata Mituri economice care ne costa bani, redactia a luat legatura cu economistul Radu Nechita pentru a contextualiza schimbul de acuze din ultimele zile dintre liderii politici, lansate ca si cum Executivul nu ar fi fost rezultatul unei coalitii de guvernare, ci al unor decizii singulare luate de un singur factor de decizie. Potrivit economistului, demagogia invinuirii singulare a lui Ilie Bolojan pentru rata crescuta a inflatiei este flagrant eronata cel putin, in conditiile in care cresterea masei monetare in detrimentul capacitatii de productie din tara urmeaza unor ani consecutiv de guvernare, pe fata sau prin proxy, a aceleiasi clase politice care cauta acum sa se dezica de responsabilitatea unei strategii populiste, de crestere pe datorie atat a veniturilor, cat si a consumului, prin indatorare. Concret, saptamana aceasta, presedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat intr-o conferinta de presa ca Ilie Bolojan lasa Romania in desert economic. Acesta a lansat acuzatii dure la adresa premierului demis, invocand sinecuri plasate de acesta in judetul Bihor, plasand responsabilitatea inflatiei catre Bolojan si acuzand ca deficitul bugetar ar fi fost scazut artificial. Premierul demis Bolojan lasa pana la urma Romania intr-un desert economic si pentru asta trebuie sa plece urgent. Romania este astazi in criza economica. Premierul Bolojan a dus Romania pe locul 2 in UE la scadere economica. Avem inflatie mai mare decat in Ucraina, o tara in razboi. Nici in pandemie situatia nu a fost asa de grava si nici in criza financiara din 2009-2010. Experimentul premierului demis a fost un plan de saracire nationala, o inflatie de doua cifre, criza economica confirmata. Citeste toate stirile despre Mituri economice care ne costa baniAs vrea sa ma adresez astazi romanilor, nu armatei de bolofani. Ce ar insemna inca 10 luni cu aceasta viziune sufocanta pentru romani? Probabil vreo 300. 000 de someri, 120. 000 de IMM-uri romanesti care pun lacatul pe usa si in care politicile economice ar afecta tinerii. Mai bine de o treime ar ramane someri. E reteta unui dezastru programat. Vedem cu tupeu cum premierul Bolojan se adanceste in propriile minciuni si ne spune cum a scazut deficitul, a spus Sorin Grindeanu. Intrebat, in cadrul discutiei cu Ziare. com, ce anume a produs, de fapt, inflatie in 2025 si, in continuare, in prima parte a anului acestuia, profesorul universitar clujean a inceput prin a apostrofa faptul ca declaratia presedintelui PSD este de nota 10 din punct de vedere politic, de nota 2 din punct de vedere economic. Inflatia de astazi nu este rezultatul deciziilor de astazi, ci a deciziilor din urma un an, un an si jumatate, cel putin. Iar rata inflatiei este in Romania mai ridicata decat in Zona Euro de foarte multa vreme. Aceasta rata a inflatiei este rezultatul, in principal, al cresterii masei monetare. Daca ne uitam la acest indicator, el inregistreaza cresteri, iar impactul este asupra pretului. Partial, o sursa a responsabilitatii este faptul ca deficitul bugetar, la care suntem campioni in UE, pornind de la maximul permis in Uniune, este finantat prin emisiune de titluri de stat ce se regasesc in portofoliul bancilor, care, astfel, pot mari sumele de bani, masa monetara din economie. Folosesc de obicei expresia autoritati politico-monetare, pentru ca, pana la urma, moneda unei tari este garantata de capacitatea economiei acelei tari de a produce bunuri si servicii. Ori la noi, cantitatea de bani creste mai repede decat cantitatea de bunuri si servicii, din cauza faptului ca guvernul cheltuie mai mult decat ia de la oameni. Multa lume vine si spune ca nu colecteaza indeajuns statul. Eu cred ca, daca ne uitam la evolutia cheltuielilor publice, vedem ca, de fapt, statul a marit impozitele colectate, inclusiv in perioada in care era vorba de austeritate. S-a vazut in cifre doar austeritatea contribuabilului. Au crescut impozitele colectate, dar cheltuielile publice au crescut si ele. V-am mai zis ca, daca am fi inghetat in euro cheltuielile din 2024, care erau oricum mai ridicate decat in anii precedenti, deficitul bugetar ar fi fost de 3. Indirect, si baza pentru umflarea masei monetare ar fi fost mai mica. Aceste deficite bugetare, pana la urma, se regasesc in inflatie, pentru ca este modul prin care politicienii reusesc sa pacaleasca alegatorii. Marim azi salariile, maine ne imprumutam, emitem obligatiuni, care se transforma poimaine in bani si raspoimaine se transforma in preturi mai ridicate. Politicienii sunt entuziasmati de acest mecanism, pentru ca ei se prezinta ca persoanele pozitive din toata povestea asta: Noi v-am dat, dar uite, speculantii, hypermarketurile sunt personajele negative. Povestea asta sta in picioare doar daca alegatorii chiar nu au nicio idee despre cum functioneaza economia. Din pacate, numarul acestor persoane care pot fi pacalite de mecanismul pomeni-deficite-masa monetara suplimentara-deficite mai mari este ridicat. Si putem observa acest lucru in popularitatea si aplauzele pe care le primesc cei care vin cu demagogie de acest fel, a explicat economistul. Pe de alta parte, a mai explicat acesta, un lucru bun care reiese din aceste discursuri este ca se prolifereaza, din ce in ce mai vizibil, o masa importanta de oameni care au inteles pacaleala pe care ne-o administreaza politicienii si vor un pic mai multa decenta in cheltuirea banului public. Ei bine, cand au venit cativa oameni politici care au propus sa reducem din risipa si sa corectam erorile care au fost facute, imediat reteaua extractiva s-a activat si rezultatul este caderea guvernului si tentativele care sunt facute acum de a reorganiza lucrurile in asa fel incat sa nu se schimbe. Explicatiile economistului valideaza tocmai discursul bombastic si emotional al liderilor PSD atunci cand compara inflatia Romaniei cu cea a Ucrainei, tara aflata in razboi, sau cu rata inflatiei din Romania din perioada pandemiei. Asa este, pentru ca praduiala din anii trecuti a fost chiar mai mare decat in pandemie. Praduiala din pandemie si erorile politice si economice din pandemie au fost continuate de clasa politica romaneasca, in numele stabilitatii a fost stabilizata praduiala. Cresterea economica pe care o aveam era o crestere iluzorie. Iluziile politice s-au lovit de zidul realitatilor economice. Vorbim de iluziile politice vandute de politicieni si cumparate, inghitite, cu prea mult entuziasm de niste alegatori ignoranti in ale economiei, a punctat Radu Nechita. In cifre concrete, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul National de Statistica, inflatia a ramas la un nivel ridicat in primul trimestru din 2026, dupa ce rata anuala a cresterii preturilor a fost de 9,6 in ianuarie si 9,3 in februarie, pe fondul scumpirilor persistente la energie electrica, servicii si produse alimentare de baza. In luna aprilie, INS a raportat o inflatie anuala de 10,7, alimentata mai ales de scumpirea serviciilor, a combustibililor si a energiei. Din coada vine insa si rata indatorarii. Pentru a ancora in cifre explicatiile economistului, trebuie sa precizam ca, daca in 2023 datoria guvernamentala se situa la aproximativ 49 din PIB, deja unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recenta a Romaniei, in 2024, in timpul celui mai tumultuos an electoral din istoria tarii noastre si a guvernarii PNL-PSD condusa de Marcel Ciolacu, datoria publica a urcat la aproximativ 54,8 din PIB. Pe parcursul anului trecut, cifra a ajuns in jurul a 59–59,3 din PIB, apropiindu-se de pragul simbolic de 60 stabilit prin criteriile europene de la Maastricht. In paralel, Romania a avut una dintre cele mai mari nevoi de finantare din Uniunea Europeana, iar Ministerul Finantelor a fost nevoit sa majoreze semnificativ volumele de imprumuturi interne si externe pentru a acoperi atat deficitul, sub presiunea scaderii ratingului de tara, cat si refinantarea datoriei vechi, toate acestea fiind cuplate cu eforturile de reechilibrare a finantelor publice prin cresterea valorii TVA, cresteri de taxe pe mai multe segmente si propuneri de reforma in administratia publica, in administratiile locale, scaderi ale subventiilor si investitiilor si o reorganizare a companiilor de stat. Fata de cele din urma, PSD s-a plasat mereu impotriva, desi facea parte din coalitia de guvernare, intarziind procesul de adoptie a actelor normative care ar fi impins inainte mai ales alocarea de fonduri catre administratiile locale, reorganizarea UAT-urilor, dar si, mai ales, propunerea de lichidare, listare la bursa a unor pachete minoritare sau reorganizare completa a 22 de companii se stat. Amintim ca anul acesta, Ziare. com a inceput o serie de materiale denumita Mituri economice care ne costa bani, care isi propune sa demonteze, cu date oficiale si mecanisme economice explicate accesibil, alaturi de discutii cu economisti, cele mai persistente mituri din spatiul public romanesc despre economie. Materialele pornesc de la o afirmatie recognoscibila din spatiul public si incearca sa arate cititorilor ce spun cifrele oficiale sau care sunt explicatiile concrete si contextele mai largi punctate de specialisti pentru a contura un cadru de intelegere a realitatii politice care sa mearga mai departe de simpla perpetuare a unui slogan politic adesea redus la frica sociala menita doar sa incline balanta politica intr-o directie sau alta, fara insa a exista ancore puternice in realitatea economica. Miza este una educativa in obiectivitatea faptelor, in contextul in care deciziile politice si fiscale au intr-adevar un impact direct asupra veniturilor populatiei, insa cu scopul de a demonta acele idei care scot instabilitatea imediata din ecuatie, facand loc pentru perspectiva de termen lung.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Mitul inflatiei lui Bolojan: Cat din criza de astazi este rezultatul austeritatii din 2025. Economist: Praduiala din anii trecuti a fost chiar mai mare decat in pandemie mitul inflatiei bolojan:
mitul inflatiei lui bolojan # cat din criza de astazi este rezultatul austeritatii din 2025 # economist