Iranul vrea sa impuna o blocada cablurilor submarine de Internet din stramtoarea Ormuz. Teheranul vrea bani de la gigantii tech americani
Categoria:
2
Iranul vrea sa impuna o blocada cablurilor submarine de Internet din stramtoarea Ormuz. Teheranul vrea bani de la gigantii tech americani
Incurajat de succesul blocadei navale instituita pe perioada conflictului in Stramtoarea Ormuz, Iranul isi indreapta acum atentia catre una dintre cele mai sensibile si vitale artere ale economiei globale: reteaua de cabluri submarine care asigura fluxul masiv de date pentru Internet si tranzactii financiare intre Europa, Asia si regiunea Golfului, relateaza CNN. Regimul islamic intentioneaza sa impuna taxe uriase celor mai mari companii tehnologice din lume pentru utilizarea infrastructurii digitale din adancurile Stramtorii Ormuz. Prin intermediul canalelor media afiliate regimului, Teheranul a lansat deja amenintari voalate cu perturbarea traficului de date in cazul in care corporatiile globale vor refuza plata. Proiectul, intens dezbatut de legislativul iranian, vizeaza in mod direct conexiunile submarine care leaga statele arabe de Europa si Asia. Google, Microsoft si Meta, in vizorul Gardienilor RevolutieiVom impune taxe pe cablurile de internet, a avertizat public Ebrahim Zolfaghari, purtator de cuvant al armatei iraniene. Presa legata de Corpul Gardienilor Revolutiei Islamice (IRGC) a detaliat planul, precizand ca giganti precum Google, Microsoft, Meta si Amazon ar trebui sa se supuna legislatiei de la Teheran. Mai mult, companiile care opereaza retelele submarine ar urma sa plateasca licente de tranzitare, iar drepturile exclusive pentru reparatii si intretinere ar fi acordate companiilor iraniene. Desi companii de top au investit masiv in aceasta infrastructura din proximitatea Golfului Persic, ramane incert in ce masura traseele acestor cabluri intersecteaza efectiv apele teritoriale iraniene. In plus, analistii se intreaba cum va reusi regimul sa forteze conformarea marilor actori din Silicon Valley, din moment ce sanctiunile stricte impuse de SUA interzic orice tranzactie financiara catre Iran. Din acest motiv, retorica Teheranului este privita momentan de marile companii mai degraba ca o pozitionare politica agresiva decat ca o strategie aplicabila. Cu toate acestea, miza este uriasa. Intr-un moment in care temerile privind reluarea ostilitatilor cresc – pe fondul revenirii presedintelui Donald Trump din China –, Iranul transmite un semnal clar: detine instrumente de coercitie mult mai subtile si mai distructive decat forta militara conventionala. Scopul este de a impune un cost atat de ridicat pentru economia globala, incat nimeni sa nu mai indrazneasca sa atace Iranul, explica Dina Esfandiary, expert pentru Orientul Mijlociu in cadrul Bloomberg Economics. Riscul unei catastrofe digitale in lantCablurile submarine reprezinta coloana vertebrala a conectivitatii moderne. O eventuala sabotare a acestora ar depasi cu mult problema vitezei la Internet, lovind direct in sistemele bancare, comunicatiile militare, infrastructura cloud pentru Inteligenta Artificiala si tranzactiile transfrontaliere dintre marile hub-uri financiare globale. Pentru a se proteja de riscurile de securitate traditionale asociate cu Iranul, operatorii internationali au evitat istoric apele iraniene, grupand majoritatea magistralelor in apele teritoriale ale Omanului. Totusi, doua cabluri majore, Falcon si Gulf Bridge International (GBI), traverseaza zone controlate de Teheran, confirma Alan Mauldin, director de cercetare la firma de consultanta TeleGeography. Analistii de securitate avertizeaza ca IRGC, dotat cu scafandri de lupta, submarine de buzunar si drone subacvatice, are capacitatea tehnica de a lansa atacuri asimetrice asupra acestei infrastructuri. Un astfel de scenariu ar provoca unde de soc pe mai multe continente. Statele din Golf ar suferi intreruperi masive, afectand sectorul bancar si exporturile critice de petrol si gaze. India ar putea vedea paralizata o parte semnificativa din uriasa sa industrie de outsourcing, inregistrand pierderi de miliarde de dolari, iar rutele dintre Asia si Europa ar inregistra intarzieri severe in procesarea fluxurilor financiare. Precedentul Canalului Suez si hatisul legilor internationalePresa de la Teheran a incercat sa justifice legitimitatea acestor taxe invocand Conventia ONU privind dreptul marii din 1982 (UNCLOS). Desi Iranul a semnat, dar nu a ratificat documentul, comunitatea juridica internationala il considera obligatoriu ca parte a dreptului cutumiar. Articolul 79 din Conventie ofera statelor de coasta dreptul de a stabili conditii pentru cablurile care intra in marea lor teritoriala. Ca model de bune practici, Iranul indica Egiptul, care foloseste pozitia strategica a Canalului Suez pentru a gazdui zeci de cabluri intercontinentale, generand sute de milioane de dolari anual din taxe de tranzit. Totusi, expertii in drept international amintesc o diferenta fundamentala: Canalul Suez este o cale navigabila artificiala, sapata pe teritoriu egiptean, in timp ce Stramtoarea Ormuz este o cale navigabila naturala, guvernata de un regim juridic distinct. Pentru cablurile existente, Iranul trebuie sa respecte contractele semnate la momentul instalarii, explica pentru CNN Irini Papanicolopulu, profesor de drept international la SOAS University of London. Insa pentru proiectele viitoare, orice stat, inclusiv Iranul, poate decide daca si in ce conditii permite amplasarea de cabluri in marea sa teritoriala. Razboiul cablurilor submarine nu este o noutate istorica – Marea Britanie a taiat cablurile telegrafice ale Germaniei inca din primele zile ale Primului Razboi Mondial. Insa in secolul XXI, intr-o lume complet dependenta de fluxurile instantanee de date, capacitatea Teheranului de a transforma geografia in arma geopolitica digitala deschide un front extrem de periculos pentru stabilitatea mondiala.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Iranul vrea sa impuna o blocada cablurilor submarine de Internet din stramtoarea Ormuz. Teheranul vrea bani de la gigantii tech americani iranul vrea impuna
iranul vrea sa impuna o blocada cablurilor submarine de internet din stramtoarea ormuz # teheranul vrea bani de la gigantii tech americani