Introducerea actiunii de fond dupa obtinerea masurilor provizorii in litigiile de proprietate intelectuala
Categoria:
actualitate
1
Introducerea actiunii de fond dupa obtinerea masurilor provizorii in litigiile de proprietate intelectuala
In cuprinsul prezentului articol ne propunem sa analizam o problema de drept delicata cu o miza practica semnificativa pentru operatorii economici care urmaresc sa isi protejeze drepturile de proprietate intelectuala. Ipoteza pe care o avem in vedere este urmatoarea: titularul drepturilor de proprietate intelectuala a obtinut deja incuviintarea luarii masurilor provizorii de interzicere a incalcarii sau de incetare sisau de conservare a probelor in temeiul dispozitiilor art. . 979 alin. (2) C. proc. civ.
Ulterior incuviintarii masurilor provizorii, titularul drepturilor trebuie sa aiba in vedere prevederile art. 979 alin. (6) C. proc. civ. , care impun, sub sanctiunea incetarii de drept a acestora, introducerea actiunii de fond pentru apararea dreptului incalcat “in termenul fixat de aceasta (de instanta), dar nu mai tarziu de 30 de zile de la luarea acestora.
Problema de drept, care decurge din caracterul aparent echivoc al formularii alese de legiuitor – “luarea acestora – este daca termenul pentru introducerea actiunii de fond incepe sa curga de la data la care masurile provizorii au fost luate cu sprijinul executorului judecatoresc, sau de la data pronuntarii hotararii primei instante prin care a fost incuviintata masura.
Apreciem ca prima interpretare este cea corecta, astfel incat data de la care se calculeaza termenul de 30 de zile pentru depunerea actiunii pe fond, in lipsa unei precizari exprese contrare in hotararea instantei care a incuviintat masurile provizorii, este data luarii efective masurilor dispuseincuviintateautorizate de catre instanta, adica data la care executorului judecatoresc a pus in aplicare hotararea judecatoreasca.
In sustinerea acestei solutii, avem in vedere patru argumente de interpretare gramaticala, sistematica si teleologica a art. 979. C proc. civ. , pe care le vom detalia in cele ce urmeaza.
In primul rand, din perspectiva interpretarii literare (gramaticale), potrivit art. 979 alin. (2) si (4) C. proc. civ:
(2)Instanta judecatoreasca poate sa dispuna in special:
a) interzicerea incalcarii sau incetarea ei provizorie
b)luarea masurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
[…]
(6) Masurile luate potrivit dispozitiilor alin. (1)-(4) anterior introducerii actiunii in justitie pentru apararea dreptului incalcat inceteaza de drept daca reclamantul nu a sesizat instanta in termenul fixat de aceasta, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la luarea acestora.
Din dispozitiile citate rezulta ca instanta judecatoreasca doar dispuneincuviinteazaautorizeaza masurile provizorii de conservare a probelor care urmeaza sa fie luate prin intermediul executorului judecatoresc, cele doua momente fiind clar individualizate.
In al doilea rand, aceasta concluzie este confirmata de un alt argument textual, care sta la baza unei interpretari sistematice, anume prevederile art. 979 alin. (8) C. proc. civ. :
“Daca partea adversa nu solicita daune-interese, instanta va dispune eliberarea cautiunii, la cererea reclamantului, prin hotarare data cu citarea partilor. Cererea se judeca potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care paratul se opune la eliberarea cautiunii, instanta va fixa un termen in vederea introducerii actiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii, sub sanctiunea incetarii de drept a masurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cautiune.
Se poate observa astfel ca in cazurile in care legiuitorul a urmarit ca termenul sa curga de la data pronuntarii hotararii, a prevazut expres acest lucru, chiar in cadrul aceluiasi articol. Apreciem ca diferenta de formulare nu este deloc intamplatoare. Legiuitorul s-a referit in mod expres la data pronuntarii pentru a stabili momentul incetarii de drept a masurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cautiune, tocmai pentru ca in aceasta situatie ingerinta fata de cealalta parte exista si indisponibilizarea este deja eficienta de la data pronuntarii.
In mod normal, daca legiuitorul ar fi urmarit ca solutia sa fie aceeasi si pentru ipoteza masurilor provizorii indicate la alin. (2) din acelasi text de lege, ar fi facut aceeasi precizare expresa. Cu toate acestea, legiuitorul a folosit in mod intentionat sintagma luarea acestora, ci nu pronuntarea hotararii.
In al treilea rand, aceste argumente de interpretare gramaticala si sistematica a normei legale sunt in deplin acord si cu interpretarea teleologica a textului, prin care legiuitorul a urmarit ca o ingerinta in drepturile persoanei impotriva careia s-a dispus masura sa nu fie prelungita pentru un termen nerezonabil din momentul la care aceasta ingerinta s-a produs efectiv.
In aceasta lumina, cheia de dezlegare a problemei analizate se poate rezuma la urmatoarea intrebare: ce ingerinta in drepturile persoanei fata de care s-au incuviintat masuri provizorii intervine la data pronuntarii? In mod cert, prin simpla pronuntare a hotararii prin care se dispune interzicerea sau incetarea provizorie a incalcarii sau se incuviinteaza ca anumite probe sa fie conservate nu se poate produce nicio ingerinta asupra persoanei asupra careia planeaza suspiciuni de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala.
Motivul pentru care legiuitorul a prevazut ca termenul curge de la data luarii masurii este evident – abia de la momentul aplicarii masurii dispuseincuviintateautorizate de catre instanta, prin executor judecatoresc, aceasta este eficienta. Pana la acel moment, paratul nu suporta nicio consecinta care sa justifice limitarea temporara a masurii.
Scopul masurii instituite de legiuitor prin art. 979 alin. (6) C. proc. civ. este protectia persoanei impotriva careia masura a fost incuviintata, pentru a nu suporta posibilele consecinte negative in mod nelimitat, fara ca o instanta sa fie sesizata cu analiza fondului diferendului. Or, cat timp masura, prin ipoteza, nu este inca luata, aceasta nu afecteaza cu absolut nimic partea adversa.
In al patrulea rand, la data pronuntarii nu este nici macar posibila luarea masurilor incuviintate de instanta de judecata prin intermediul executorului judecatoresc, fiind necesara redactarea hotararii si obtinerea unei copii legalizate a acesteia. Daca hotararea judecatoreasca se motiveaza intr-un termen mai mare de 30 de zile, aceasta nu poate fi pusa in executare anterior momentului la care, potrivit acestei interpretari, reclamantul ar trebui sa introduca actiunea de fond. In cazul particular al conservarii probelor, odata introdusa actiunea de fond si comunicata paratului, acesta are timpul fizic necesar pentru a altera probele pe care le are in posesie chiar inainte ca masura provizorie sa poata fi luata.
In concluzie, in lipsa unui alt termen mentionat in dispozitivul hotararii judecatoresti, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte, termenul pentru introducerea actiunii de fond privind apararea drepturilor de proprietate intelectuala incepe sa curga de la data la care masurile provizorii dispuseincuviintateautorizate de catre instanta au fost efectiv luate cu sprijinul executorului judecatoresc, iar nu de la data pronuntarii hotararii, aceasta interpretare impunandu-se prin raportare la argumentele expuse anterior.
Un articol semnat de Dan-Rares Raducanu, Senior Partner – rraducanu@stoica-asociatii. ro – si de Mircea Vasile, Junior Lawyer – mvasile@stoica-asociatii. ro – STOICA & ASOCIATII
Articol sustinut de STOICA & ASOCIATII
Taguri & Cuvinte Cheie:
Introducerea actiunii de fond dupa obtinerea masurilor provizorii in litigiile de proprietate intelectuala introducerea actiunii fond
introducerea # actiunii # fond