INTERVIU. Respecta legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? Nu a practicat, nu a avut tangenta, nu a avut nicio incidenta cu sistemul judiciar, cu o sala de judecata, cu probleme de drept. Nici macar nu a cochetat cu sistemul judiciar
Categoria:
actualitate
2
INTERVIU. Respecta legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? Nu a practicat, nu a avut tangenta, nu a avut nicio incidenta cu sistemul judiciar, cu o sala de judecata, cu probleme de drept. Nici macar nu a cochetat cu sistemul judiciar
Mihai Busuioc, sef al Curtii de Conturi si propunerea PSD pentru functia de judecator la Curtea Constitutionala, validat prin vot de Parlament la CCR, marti, 23 iunie 2025, a refuzat sa vorbeasca cu jurnalistii despre cei 18 ani de experienta juridica pe care si i-a trecut in CV si care reprezinta cerinta minima legala pentru ocuparea acestui post. HotNews a discutat cazul Busuioc cu un avocat cunoscut, Iancu Toader.
Despre cazul Busuioc, HotNews si alte institutii media l-au intrebat pe presedintele Nicusor Dan miercuri, la summitul NATO de la Haga.
Avocatul Toader spune: Chiar daca reducem la absurdul absurdul si asimilam cu activitate juridica perioada de la Curtea de Conturi, cati ani adunam? 8 ani, da! Ce facem cu ceilalti 10 ani care lipsesc?.
Vorbim de credibilitate, vorbim de necesitatea reformarii. Nu, nu poti sa arunci sau sa transferi aici pe cineva din activitati administrative, oricat de competent ar fi fost
Sunt atatia specialisti in drept, profesori universitari, oameni care au experienta practica, teoretica, care ar fi putut imbratisa cu onoare si cu distinctie aceasta numire, in conditiile articolului nr. 143.
Potrivit CV-ul actualizat in 2020, Busuioc a absolvit in 2002 Facultatea de Drept la Universitatea privata Nicolae Titulescu din Bucuresti si intre 2005-2007 a urmat un master in Drept funciar, publicitate imobiliara si cadastru.
Din acel moment, practic, ar fi trebuit sa debuteze activitatea juridica a lui Busuioc, pentru ca el sa adune pana azi cei 18 ani de experienta in domeniu ceruti de numirea la Curtea Constitutionala a Romaniei.
El a adunat functii administrative sau politice in diverse institutii publice: Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, consilier secretar de stat, secretar general adjunct si secretar de stat la Ministerul Dezvoltarii, secretar general al Guvernului, iar din 2017, sef al Curtii de Conturi. Niciuna nefiind o functie juridica.
HotNews a apelat la un jurist expert in persoana avocatului Iancu Toader pentru a argumenta, in conceptia lui, care sunt conditiile prevazute de lege pentru functia de judecator la CCR, ce inseamna experienta juridica, inalte competente in domeniu si cum arata CV-ul lui Mihai Busuioc.
Persoana propusa trebuie sa aiba o inalta competenta profesionala in domeniul juridic
-Domnule avocat Toader, publicul are datele din CV-ul lui Mihai Busuioc, noul judecator al CCR si se intreaba daca CV-ul semnifica cei 18 ani de experienta juridica.
–Va propun sa luam intai articolul nr. 143 din Constitutie. Eu nu fac politica, nu intru in polemica, sunt practician, sunt avocat si incerc sa fiu obiectiv si cred in meritocratie si nu numai in litera, ci si in spiritul legii
Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba minimum 18 ani vechime in activitatea juridica sau invatamantul superior juridic si o inalta competenta profesionala in domeniu, spune articolul nr. 143 din Constitutie.
Acum sa facem distinctie despre ce inseamna Curtea Constitutionala. CCR nu face parte din puterea judecatoreasca stricto sensu, in sensul in care sunt instantele de judecata. Este o instanta de contencios constitutionala si e garantul suprematiei Curtii.
Atributiile CCR le stim. Mediaza intre puterile statului, atributii in materie electorala, aspecte de neconstitutionalitate, controlul a priorii sau post-factum, in momentul in care este sesizata.
Si trebuie sa punem in discutie faptul ca, prin prisma de judecator CCR, nu intelegem judecator de instanta de judecata, insa, ca pregatire, ca atributii, ca procedura, pe langa procedura speciala care este aceea aferenta legii de organizare si functionarea a Curtii Constitutionale, avem procedura civila care se aplica ca norma de drept comun.
Dar CCR este sesizata pe aspecte de neconstitutionalitate. Si dam un simplu exemplu. pe legi, pe ordonantele de guvern, deci vorbim, practic, de legislatia primara. De fapt, se pune in discutie ce? Conformitatea cu norma constitutionala.
Asta presupune ca respectiva persoana propusa trebuie sa aiba o pregatire profesionala. Vorbim de o instanta de contencios, o instanta, in ghilimele, suprema, din perspectiva analizarii conformitatii legislatiei cu Constitutia. Si atunci, pentru asta s-a avut vedere de catre legiuitori aceasta vechime de cel putin 18 ani si spune de pregatire juridica superioara.
CCR se intalneste cu probleme de natura civila, comerciala, penala de o inalta complexitate
–Pregatire juridica superioara. Puteti detalia, va rugam?–Evident ca nu se refera doar la facultatea de drept. Daca luam interpretarea literala a textului, spune asa, pregatire juridica superioara si inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior. Deci avem practic o asimilare. Si a celor care au fost in invatamantul juridic superior si mi se pare normal si corect, pentru ca atata timp cat prin mana acelei persoane trec generatii de studenti, acela este, evident, un profesionist al dreptului.
Acum pe chestiunea de pregatire juridica superioara se presupune practic o experienta in acest domeniu.
Ganditi-va ca CCR se intalneste cu probleme de natura civila, comerciala, penala de o inalta complexitate. Apoi vorbim de inalta competenta profesionala. Si evident ca aici ne uitam la background-ul persoanei.
Busuioc spune ca a semnat hotaririle in Plenul Curtii de Conturi
–Care il gasim in CV-ul lui.
-Exact. Trebuie sa existe o compatibilitate fireasca cu profilul acestei institutii. Vazand toate aceste polemici in media, in spatiul public, legate de activitatea anterioara si de CV-ul domnului Busuioc, eu, ca profan al dreptului, nu neaparat ca practician, as spune ca nu este persoana potrivita.
Nu s-a facut o alegere buna, utila, necesara sau oportuna. Sau toate la un loc. Pentru ca, uitandu-ma la acest CV, eu nu pot sa asimilez si cred ca nimeni nu va putea asimila pozitia pe care a avut-o acesta la Curtea de Conturi ca activitate juridica.
Busuioc spune ca a semnat hotaririle in Plenul Curtii de Conturi. Curtea de Conturi nu face parte din sistemul de judecata, nu are nici atributii similare. Sa nu uitam ca in conducerea acestei institutii pot fi si economisti, specialisti in finante, banci, in contabilitate, in tot ceea ce tine de domeniul economic si financiar.
Ca sunt bine calificati, de acord, dar asta nu inseamna ca au aici o activitate similara unui judecator, a unui magistrat, a unei persoane care se cunoasca o procedura judiciara de natura sau similara celei care face obiectul activitatii CCR.
Busuioc are in CV Academia de Aparare Carol I
-Dar activitate in invatamant juridic superior are Mihai Busuioc?
–Am vazut in CV-ul lui o gramada de cursuri, nu stiu, pe la Academia de Aparare Carol I, pe la nu stiu care alte universitati, postuniversitar e foarte bine, dar sunt chestiuni legate de administratia publica si probabil ar fi cantarit eventual pentru cel mult un inalt functionar public.
Busuioc a fost functionar, angajat la cadastru
–Deci, cati ani de activitate juridica aduna Mihai Busuioc?
–Plecand de la aceasta vechime impusa de 18 ani, chiar daca reducem la absurdul absurdul si asimilam cu activitate juridica perioada de la Curtea de Conturi, cati ani adunam? 8 ani, da! Ce facem cu ceilalti 10 ani care lipsesc?
Daca ma uit la ceilalti 10 ani si la ce posturi a ocupat nu pot fi asimilate, nici macar intr-o acceptiune larga, unor competente profesionale in activitatii juridice sau sa aiba o pregatire juridica superioara apta sa il recomande pentru un post la Curtea Constitutionala, unde, repet, presupune mult mai multe valente.
Pot spune ca in afara de Curtea de Conturi, cea mai mare parte a activitatii domnului Busuioc a fost aceea de functionar, angajat la cadastru, cum spunem noi acum.
Nu pot sa asimilez perioada in care era registrator si care avea atributii de conducere in aceasta institutie publica, si tot de natura administrativa, cu o pregatire juridica, specifica unei activitati jurisdictionale, cum este cea a Curtii Constitutionale. Ca nu ai cum.
Nu putem sa spunem nici macar ca a cochetat cu sistemul judiciar. El nu a practicat, nu a avut tangenta, nu a avut nicio incidenta cu sistemul judiciar, cu o sala de judecata, sa se fi confruntat cu probleme de drept. Ca avocat, procuror sau judecator.
Nu cred ca poate sa faca parte din aceasta structura a completului de noua judecatori a Curtii Constitutionale. Deci, din punctul meu de vedere, niciuna din aceste conditii substantiale, de fond, nu sunt intrunite si nu cred ca nici si aceea de 18 ani, tehnic vorbind, matematic, luand fiecare activitate in parte si analizand continutul acesteia, adunate nu pot fi 18 ani intr-o activitate juridica. Ceea ce a facut dansul nici macar nu poate sa fie asimilat.
Sunt atatia specialisti in drept, profesori universitari…
-Are macar un singur an de activitate juridica?
-Nu am vrut sa fiu extrem de dur sau de cinic. Am inceput sa sintetizez putin ceea ce am analizat, ceea ce spune norma fundamentala cu realitatea in sine juridica. Si nu se incadreaza.
Am auzit si teza ca, doamne, secretarul general este asimilat profesiei juridice. Cat timp nu faci parte din corpul unor juristi, corp profesional, al Uniunii Nationale a Juristilor din Romania.
Cat timp nu faci parte din niciun Barou sa fii profesat ca avocat. Cat timp nu ai avut o activitate de magistrat, procuror sau judecator, nu cred.
Prin orice interpretare, oricat de ingaduitoare, oricat de flexibila, de extensiva, nu putem sa o asimilam notiunii pe care o are in vedere articolul 143, vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica.
Nu poti. Ceea ce pot sa spun este ca si pe mine m-a surprins si pe multi practicieni si pe multi colegi de-a mei spunand Domne, CCR este o institutie si politica.
La aspectul numirii judecatorilor este eminamente politica. Asa este. Dar problema este ca in spatele acestor numiri cu caracter politic trebuie sa existe fond, substanta. Adica acele persoane sa se incadreze, sa aiba aceasta notorietate profesionala, care sa-ti dea garantia ca aceasta inalta demnitate este ocupata de o persoana cu competenta profesionala pe care Constitutia o califica ca fiind una inalta.
Sunt atatia specialisti in drept, profesori universitari, oameni care au experienta practica, teoretica, care ar fi putut imbratisa cu onoare si cu distinctie aceasta numire.
Repet, din punctul meu de vedere, nu este cea mai fericita alegere, iar strict tehnic, juridic, oricat de darnic si bland am interpreta norma, oricat de mult am extinde si am vrea noi sa interpretam, nu se incadreaza. Nu stiu daca puteam sa fiu mai clar de atat.
Vorbim de credibilitate, vorbim de necesitatea reformarii
-Cum va fi impactata perceptia CCR dupa aceasta numire?
-Mai ales in actuala circumstanta si avand in vedere si evenimentele politice recente cu care s-a confruntat CCR si toate discutiile care au fost in mediul profesional si politic si public, cu implicarea acestei institutii in procesul electoral…
Au fost situatii atipice. Ca au fost bune, ca nu au fost bune, nu asta discutam in acest caz. Sunt decizii ale CCR. Si stim efectele. Sunt generale, obligatorii, definitive. Practic, se impun ca o norma de drept.
Cred ca si din perspectiva importantei pe care o are Curtea Constitutionala in sistemul de drept, asa cum si spune Legea Fundamentala, este garantul respectarii Constitutiei, trebuie gandite numirile.
Rolul CCR este fundamental intr-un stat de drept. Cu atat mai mult se impune ca aceasta inalta demnitate pe care o primeste aceasta persoana numita judecator sa aiba la baza, intr-adevar, o pregatire juridica in inalta competenta profesionala, strict legata de mediul juridic sau academic.
Vorbim de credibilitate, vorbim de necesitatea reformarii. Nu, nu poti sa arunci sau sa transferi aici pe cineva din activitati administrative, oricat de competent ar fi fost.
Asta este parerea mea de umil practician al dreptului. Nu mi-ar ajunge degetele de la maini sa va dau exemplu de practicieni sau de profesori sau de oameni care ar putea intruni cu lejeritate toate conditiile articolului nr. 143.
Taguri & Cuvinte Cheie:
INTERVIU. Respecta legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? Nu a practicat, nu a avut tangenta, nu a avut nicio incidenta cu sistemul judiciar, cu o sala de judecata, cu probleme de drept. Nici macar nu a cochetat cu sistemul judiciar interviu. respecta legea
interviu # respecta legea numirea lui mihai busuioc la ccr # nu a practicat