Insomnia cronica accelereaza declinul cognitiv si creste riscul de dementa
Categoria:
1
Insomnia cronica accelereaza declinul cognitiv si creste riscul de dementa
Un nou studiu amplu realizat in SUA arata ca insomnia cronica nu este doar o problema de odihna, ci poate declansa modificari grave in creier, crescand riscul de dementa. Cercetatorii au urmarit peste 2. 700 de persoane cu varste de peste 50 de ani si au descoperit ca lipsa somnului favorizeaza acumularea placilor de amiloid si deteriorarea vaselor mici de sange, doua procese care accelereaza declinul cognitiv, informeaza Science Alert. br
A privi tavanul in timp ce ceasul arata ora 3 dimineata nu inseamna doar lipsa de energie pentru a doua zi. Un amplu studiu american, desfasurat pe termen lung la persoane varstnice, a legat insomnia cronica de modificari in interiorul creierului care pot pregati terenul pentru dementa. br
Cercetatorii de la Mayo Clinic (SUA) au urmarit 2. 750 de persoane cu varste de peste 50 de ani, timp de aproximativ cinci ani si jumatate. Anual, voluntarii au efectuat teste detaliate de memorie, iar multi dintre ei au facut si scanari cerebrale pentru a masura doi indicatori importanti ai declinului cognitiv: acumularea placilor de amiloid si aparitia de mici leziuni in substanta alba a creierului, cunoscute ca hiperintensitati ale substantei albe. br
Participantii au fost considerati cu insomnie cronica daca in fisele medicale aveau cel putin doua diagnostice de insomnie la distanta de o luna – criteriu care s-a aplicat la 16 dintre subiecti. br
Comparativ cu persoanele care dormeau normal, cei cu insomnie cronica au prezentat un declin mai rapid al memoriei si gandirii si au avut cu 40 mai multe sanse sa dezvolte tulburari cognitive usoare sau dementa pe durata studiului. br
Analiza detaliata a aratat ca insomniile combinate cu somnul mai scurt decat media au fost deosebit de daunatoare. Acesti pacienti aveau performante cognitive echivalente cu ale unor persoane mai in varsta cu patru ani inca de la prima evaluare si prezentau niveluri mai ridicate de placi de amiloid si leziuni ale substantei albe. Prin contrast, insomniacii care declarau ca dorm mai mult decat de obicei – posibil pentru ca problemele de somn se ameliorasera – prezentau mai putine leziuni ale substantei albe decat media. br
Importanta acestor doua tipuri de leziuni este majora: boala Alzheimer nu este provocata doar de amiloid. Tot mai multe studii arata ca si afectarea vaselor mici de sange accelereaza declinul cognitiv, cele doua mecanisme agravandu-se reciproc. br
Modelele folosite in studiu au confirmat si efectul bine cunoscut al variantei genetice ApoE4, cel mai puternic factor de risc comun pentru Alzheimer cu debut tardiv. Purtatorii genei au avut un declin cognitiv mai rapid, iar efectul insomniei a fost comparabil ca intensitate cu cel al factorului genetic. br
Cercetatorii banuiesc ca ApoE4 amplifica efectele noptilor nedormite, incetinind eliminarea amiloidului in timpul somnului si facand vasele de sange mai vulnerabile la inflamatii. br
Aceste rezultate se adauga unui numar tot mai mare de cercetari din Marea Britanie, China si SUA, care arata ca modul in care dormim la varsta mijlocie si ulterior se coreleaza direct cu performanta cognitiva la batranete. Insomnia cronica pare sa accelereze drumul spre dementa nu pe o singura cale, ci prin mai multe mecanisme: cresterea nivelului de amiloid, deteriorarea substantei albe si probabil influentarea tensiunii arteriale si a glicemiei. br
In privinta tratamentelor, datele sunt inca mixte. Cercetatorii de la Mayo Clinic nu au identificat beneficii clare – dar nici efecte negative – ale somniferelor folosite de participanti. Studii preliminare pe medicamente mai noi, precum blocantii de orexina, sugereaza reducerea unor proteine asociate cu Alzheimer in lichidul cefalorahidian, dar cercetarile sunt de mica amploare si pe termen scurt. br
Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie, realizata fata in fata sau digital, ramane standardul de aur si imbunatateste somnul la circa 70 dintre pacienti. Nu este insa clar daca protejeaza si creierul, desi un mic studiu pe persoane cu tulburari cognitive usoare a aratat o imbunatatire a functiilor executive dupa acest tip de terapie. br
Legatura dintre insomnie si dementa nu este simpla. Somnul prost se asociaza frecvent cu depresie, anxietate, dureri cronice sau apnee in somn – toate fiind factori care afecteaza creierul. Identificarea cauzei si momentului optim pentru interventie necesita studii riguroase si de lunga durata. br
Participantii la studiul Mayo Clinic aveau in medie 70 de ani la inceput, dar alte cercetari au aratat ca un somn de mai putin de sase ore pe noapte la 50 de ani este deja asociat cu un risc mai mare de dementa doua decenii mai tarziu. br
Asta sugereaza ca preventia nu ar trebui amanata pana la pensie. Monitorizarea somnului inca din perioada de mijloc a vietii, alaturi de controlul tensiunii arteriale, colesterolului si practicarea exercitiilor fizice, reprezinta o strategie eficienta pentru sanatatea creierului. br
Noptile nedormite nu sunt doar o neplacere. Insomnia cronica accelereaza acumularea de amiloid si afectarea vaselor de sange, impingand creierul spre declin cognitiv – mai ales in cazul persoanelor care poarta deja gena cu risc crescut ApoE4. br
Somnul de calitate se contureaza tot mai mult ca un pilon esential al sanatatii creierului. Ramane insa de vazut daca tratarea insomniei poate preveni cu adevarat dementa si in ce moment al vietii interventiile au cel mai mare efect. br
br