In interesul cui ar putea fi legalizat parteneriatul civil in Romania. Initiativa cu sustinere record, in mediul online: Mai multe cupluri heterosexuale ar avea nevoie de masura asta decat cele gay INTERVIU
Categoria:
1
In interesul cui ar putea fi legalizat parteneriatul civil in Romania. Initiativa cu sustinere record, in mediul online: Mai multe cupluri heterosexuale ar avea nevoie de masura asta decat cele gay INTERVIU
Campania Parteneriat Civil ACUM, lansata de Asociatia MozaiQ impreuna cu creatoarea de continut Alina Greavu (Aluziva) si sustinuta de peste 90 de organizatii ale societatii civile, a strans deja peste 70. 000 de semnaturi. Initiativa vine ca un raspuns direct atat la declaratiile unor politicieni, cat si la obligatiile internationale asumate de Romania, dupa ce tara noastra a fost condamnata la CEDO in cauza Buhuceanu si altii vs. Romania. In contextul in care parteneriatul civil reprezinta cea mai realista solutie pentru a oferi protectie legala celor peste 360. 000 de cupluri necasatorite din Romania (majoritatea heterosexuale), iar doua proiecte de lege zac blocate in Parlament din 2019-2020, initiatorii cer acum o implicare concreta din partea clasei politice. Intr-un interviu oferit Ziare. com, Vlad Viski si Sergiu Marinescu de la MozaiQ, alaturi de Alina Greavu discuta despre urgenta adoptarii parteneriatului civil, dar si despre piedicile intampinate: de la lipsa de curaj a parlamentarilor care sustin cauza in spatele usilor inchise, dar evita sa se pozitioneze public, pana la crizele care traverseaza Romania si distrag atentia de la discriminarea institutionala indreptata impotriva mai multor minoritati, nu doar cele sexuale. Activistii explica de ce Romania risca amenzi usturatoare similar cazurilor Ungariei si Poloniei, de ce un referendum pe aceasta tema este inacceptabil intr-o democratie si de ce alte crize nu pot fi folosite ca scuza pentru amanarea drepturilor fundamentale. Totodata, acestia vorbesc despre ce ar insemna ca mai multi membri ai comunitatii – inclusiv politicieni de rang inalt – sa iasa din umbra si sa isi asume public identitatea. Interviul integralI: Ce v-a determinat sa lansati aceasta campanie?Vlad Viski: Noi am demarat aceasta campanie dupa declaratiile presedintelui PSD, Sorin Grindeanu, care acum doua luni nu imbratisa cu atata putere extremistii si a spus public ca este de acord ca hotararile CEDO sa fie aplicate in Romania. Atunci am lansat o petitie, la care s-au alaturat mai multe organizatii ale societatii civile. Ulterior, Alina Greavu ne-a propus sa incepem o campanie nationala, sa ne unim fortele si sa aratam ca parteneriatul civil este un obiectiv important si realizabil in Romania. Toata aceasta energie si determinare a Alinei Greavu, impreuna cu increderea adusa de persoanele publice si cele peste 90 de organizatii ale societatii civile care ni s-au alaturat, ne-au oferit curajul sa incepem aceasta campanie. In prezent, am strans 70. 000 de romani care sprijina initiativa noastra. I: Ce te-a determinat pe tine, Alina, sa devii purtatoarea acestui mesaj, desi esti o femeie heterosexuala?Alina Greavu (Aluziva): Am venit cu aceasta energie in campanie dupa ce am fost de mai multe ori la Bruxelles, deoarece sunt unul dintre activistii campaniei My Voice, My Choice, care lupta pentru accesul la avort pentru toate femeile din Europa. Toata energia a fost adunata acolo, iar dupa intoarcerea in Romania am decis sa o indrept spre o cauza locala. Atunci a aparut declaratia lui Grindeanu, am vazut petitia initiata de MozaiQ, i-am sunat si asa am inceput sa colaboram. Mi se pare important acest demers, in primul rand pentru ca sunt o activista pentru drepturile omului si ma aliniez valorilor europene. Lipsa parteneriatului civil este inca una dintre nedreptatile suferite de comunitatea LGBT din Romania, si chiar din Europa. Avand trei copii, statistic vorbind, oricare dintre ei s-ar putea sa fie gay. Vom vedea cand vor creste cum se descopera. In acest caz, mi-as dori ca niciun copil de al meu sa nu fie nevoit sa plece intr-o alta tara pentru a avea drepturi. Apoi, ca femeie heterosexuala, eu am fost deja casatorita in stil clasic, dar aceasta forma nu a functionat pentru mine. Care este cealalta optiune? Nu exista. Ori te casatoresti, ori nu. Si atunci, daca eu nu vreau sa ma mai casatoresc, ar trebui sa accept ca nu am alta varianta de a trai intr-o relatie in siguranta, acoperita legal, in Romania, ca adult, ca femeie?I: In spatiul public au aparut si alte voci, de pilda a Florinei Presada, de la Accept, membra in paralel la partidul SENS, care sustin ca lupta ar trebui sa fie pentru dreptul egal la casatorie, nu pentru parteneriat civil. Cum le raspundeti acestora?Sergiu Marinescu: In acest moment, parteneriatul civil reprezinta solutia realista si imediata pentru a oferi protectie legala tuturor cuplurilor din Romania, indiferent de orientarea sexuala. Este vorba despre o lege care poate fi adoptata mai rapid si care raspunde direct obligatiilor impuse de instantele europene. Avem deja doua proiecte de lege blocate in Camera Deputatilor, la Comisia de Justitie, din 2019-2020 si nu au mai avansat de atunci. Prioritatea noastra este ca oamenii sa aiba drepturi concrete: sa poata avea grija unii de altii, sa fie recunoscuti in relatia cu statul si protejati in situatii critice. Parteneriatul civil ofera exact acest cadru. Discutia despre casatorie este legitima si exista in multe tari europene care ofera aceasta acoperire, insa Romania nu ofera in prezent nici macar o forma minima de recunoastere legala. Aceasta este problema urgenta pe care incercam sa o rezolvam. I: Cum le raspundeti celor care sustin ca, avand in vedere toate crizele prin care trece tara, parteneriatul civil ar trebui sa nu reprezinte o prioritate, chiar daca e o masura necesara?Vlad Viski: In Romania traiesc in total peste 360. 000 de cupluri necasatorite, dintre care majoritatea sunt heterosexuale. In contextul crizei economice, oferirea unei protectii legale pentru aceste cupluri le-ar imbunatati viata, iar acest cadru legal ar ajuta mai multe cupluri heterosexuale decat cupluri de acelasi sex. Parteneriatul civil ar asigura demnitate, protectie legala si bunastare egala pentru toti romanii care decid sa aiba o viata de cuplu. Iar pentru ca vorbim despre saracie, momentan, in lege este prevazut ca doar cuplurile casatorite ar fi luate in calcul la stabilirea venitului minim garantat, nu si cuplurile de acelasi sex sau heterosexuale aflate in concubinaj. Practic, Romania exclude sute de mii de cupluri din acest calcul, cand vine vorba de stabilirea pragurilor de saracie. Asadar, statul trebuie sa ia in considerare o gama larga de teme sociale, nu putem spune ca toate cuplurile necasatorite din tara asta nu reprezinta o prioritate doar pentru ca avem un razboi la granita. Probleme sociale sunt si trebuie sa ramana o prioritate, mai ales in contextul condamnarilor Romaniei la curtile europene. Romania isi doreste sa creasca in vizibilitate pe plan international, sa adere la OCDE, sa obtina un loc de membru nepermanent in Consiliul de Securitate si sa conduca organizatia internationala a francofoniei. Prin urmare, nu isi poate dori sa fie un jucator important pe scena internationala si, in acelasi timp, sa ignore tratatele pe care le-a semnat in materia drepturilor omului. Alina Greavu (Aluziva): Eu vreau sa mai adaug ceva. Politicienii ne iau de prosti cand spun ca avem probleme mai mari, precum economia precara sau razboiul de la granita. Acestea nu sunt motive valabile pentru a refuza drepturi si sanse egale unor categorii de oameni. De exemplu, ce le spunem persoanelor gay care traiesc si de asemenea in saracie? Pe langa faptul ca sunt sarace, ca multi altii, ele nu beneficiaza nici de drepturi juridice elementare. Daca isi doresc sa intemeieze o familie, pot pierde oricand pana si putinul pe care l-au agonisit. Le spunem ca este normal sa moara de foame si sa nu aiba nici drepturi?Ideea asta ca ar exista prioritati mai mari este precum ai spune ca nu poti da cu aspiratorul pentru ca trebuie sa speli geamurile – de fapt, ambele treburi trebuie facute. Rezolvarea problemelor economice ale unei tari necesita ani si zeci de ani de munca sustinuta mai multor guverne, in timp ce legalizarea parteneriatului civil se poate face printr-un singur vot in plen, maine. Asa ca este o bataie de joc sa invoci faptul ca unii nu au ce manca pentru a te plange ca persoanele gay vor drepturi egale. Pentru ca nici persoanele gay nu au ce manca. Benzina s-a scumpit pentru toata lumea, nu doar pentru heterosexuali. Persoanele gay platesc aceleasi taxe si impozite, sufera la fel, circula pe aceleasi drumuri proaste ca toata lumea, dar in plus li se refuza si drepturi. Premisa ca exista alte prioritati este o absurditate care iti scoate fire pe cap. I: Aveti de gand sa cereti organizarea unui referendum dupa ce veti strange cele 100. 000 de semnaturi?Vlad Viski: Nu este corect sa supunem la vot drepturile fundamentale ale unor oameni, chiar daca stim din sondaje ca majoritatea romanilor sunt de acord cu parteneriatul civil. Intr-o democratie, statul trebuie sa garanteze drepturi egale tuturor cetatenilor, fara sa supuna aceste drepturi unui referendum. I: Ce se va intampla cu aceste semnaturi mai exact?Sergiu Marinescu: Este o intrebare foarte buna. Urmeaza sa discutam cu mai multi politicieni, iar tocmai aceste 100. 000 de semnaturi ne ofera legitimitatea de a purta aceste discutii. Cele 100. 000 nu reprezinta un punct final, ci un prag care arata amploarea sprijinului public. Urmatorul pas este, desigur, sa continuam dialogul cu parlamentarii si sa crestem presiunea publica. Oamenii raman implicati, iar noi vom continua strangerea semnaturilor, chiar si dupa atingerea celor 100. 000. Exista o asteptare reala ca aceasta lege sa fie adoptata. In baza acestor 100. 000 de semnaturi, vom vorbi cu politicienii, mai ales cu Camera Deputatilor, si vom vedea daca scoatem din sertar proiectele de lege pentru parteneriatul civil care exista deja sau daca vom crea o noua lege impreuna cu parlamentarii care doresc sa sustina un stat democratic. I: Ce partide din Parlament s-au aratat favorabile sustinerii campaniei voastre?Vlad Viski: Cred ca publicul din Romania, precum si presa in general, stie cum arata peisajul sustinerii parteneriatului civil din partea politicienilor si a partidelor politice parlamentare. Am primit deja semnale din partea unor partide, intr-adevar extraparlamentare, precum Partidul Sens si Partidul Demos, care si-au manifestat deschis sprijinul public pentru aceasta campanie. In plus, filiala de tineret a celor de la USR a sprijinit public initiativa. De asemenea, avem declaratiile domnului Grindeanu de acum doua luni, insa contextul politic s-a schimbat intre timp. Ceea ce stim cu certitudine este ca actualul Parlament este mai putin deschis fata de tematica LGBT si a parteneriatului civil decat a fost cel precedent. Mai mult, daca procentele din sondaje raman aceleasi, ne asteptam ca urmatorul Parlament sa fie si mai ostil parteneriatului civil. Tocmai de aceea credem ca este important sa punem tema pe masa acum, pentru ca este momentul oportun. Avem semnale de la politicieni din toate partidele, cu exceptia AUR, cu care nu am vorbit, care ne spun, in spatele usilor inchise, ca sustin personal aceasta cauza, ca au chiar prieteni sau rude din comunitatea LGBT, dar ca nu isi pot asuma public o pozitie deoarece partidul nu le permite si asteapta un semnal de la conducere. Asadar, dincolo de declaratiile publice, credem ca exista o masa mai mare de parlamentari care s-ar alatura cauzei noastre daca ar putea vota strict dupa constiinta lor. I: Asa cum preciza si Sergiu mai devreme, exista niste proiecte de lege pentru parteneriatul civil aflate deja in sertarele Parlamentului. S-a aratat vreun parlamentar dispus sa le scoata de la naftalina?Vlad Viski: Decizia de a scoate proiectele de lege din sertar ar trebui sa vina din partea Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, acolo unde sunt blocate. Acest lucru depinde de presedintele comisiei si de majoritatea din cadrul acesteia. In prezent, nu exista niciun semnal si nici o majoritate in Comisia Juridica care sa doreasca sa deblocheze aceste propuneri legislative. Noi speram insa ca presiunea publica ii va determina pe parlamentarii din comisia juridica sa ia in considerare aceasta problema. In final, dincolo de Comisia Juridica, decizia apartine si partidelor, respectiv conducerilor acestora. Asadar, dupa ce vom strange semnaturile, vom merge cu ele la toate grupurile parlamentare si la presedintii partidelor parlamentare pro-europene, in principal, cerandu-le sa asculte vocile celor 100. 000 de romani. I: Acum aproape 3 ani, MozaiQ derula campania Iubim la fel, iar atunci, la fel cum spunea si Vlad mai devreme, aveam un Parlament mai deschis acceptarii legiferarii parteneriatului civil. Chiar si asa, presiunile voastre nu au dat roade. Ce semnale concrete aveti ca de data aceasta veti inregistra un succes, iar efortul societatii civile nu va fi in zadar?Sergiu Marinescu: In trecut, parlamentarii au evitat sa sustina astfel de legi de teama sa nu isi piarda din popularitate. Campania Iubim la fel a avut atunci un rol mai degraba informativ: a explicat publicului ce este parteneriatul civil, care sunt avantajele sale si a pregatit terenul pentru a determina politicienii sa accepte aceasta idee, iar atunci nu am strans si semnaturi pentru a arata sustinerea larga a societatii civile in privinta acestui proiect. Acum vorbim despre o presiune publica vizibila. In prezent, avem deja 70. 000 de semnaturi stranse, iar numarul creste sustinut. Aceasta dinamica face mult mai greu pentru decidentii politici sa ignore sau sa refuze cererea. Vlad Viski: In plus, intre timp, Romania a fost condamnata la CEDO in cauza Buhuceanu si altii vs. Romania, ceea ce inseamna ca tara are obligatia sa recunoasca legal cuplurile necasatorite, asa cum au facut deja Italia, Grecia si Austria pentru a evita amenzile pentru nerespectarea drepturilor omului. La fiecare sase luni sau un an, Ministerul de Externe si reprezentantii Romaniei la Consiliul Europei vor trebui sa explice ce pasi concreti au facut pentru a pune in aplicare aceasta hotarare. Mai mult, exista o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, in cauza Coman si Hamilton vs. Romania, care nu a fost nici ea implementata, iar acum Romania risca amenzi financiare. Asadar, nerespectarea acestor obligatii ne poate costa atat financiar, cat si in ceea ce priveste imaginea internationala a tarii. I: Cat de mari sunt amenzile pe care le risca Romania pentru ca politicienii refuza sa legalizeze parteneriatul civil?Vlad Viski: Avand in vedere dificultatile economice prin care trece Romania, politicienii ar trebui sa inteleaga ca este in interesul tuturor sa respecte deciziile CEDO si CJUE privind legalizarea parteneriatului civil. In caz contrar, tara noastra risca sa fie obligata sa plateasca amenzi uriase, tocmai acum cand finantele sunt intr-o situatie critica. Comisia Europeana poate declansa oricand proceduri impotriva Romaniei, deoarece refuzam in mod sistematic sa luam o decizie care ar aduce beneficii atat cuplurilor de acelasi sex, cat si celor heterosexuale. Nimeni nu isi doreste acest lucru, pentru ca si comunitatea are de suferit atunci cand trebuie sa strangem cureaua pentru a plati amenzi, in mod ironic, tocmai pentru ca nu ni se respecta propriile drepturi. Masurile de austeritate care ar acoperi acele goluri ne vor afecta pe toti, fie ca suntem gay sau heterosexuali, pentru simplul fapt ca politicienii nu vor sa voteze o lege care ar veni atat in beneficiul persoanelor gay, cat si in beneficiul persoanelor heterosexuale. Putem sa ne dam seama ce sume mari ar putea pierde Romania doar uitandu-ne la doua exemple foarte recente. De pilda, pentru ca a ignorat reglementarile europene privind azilul, Ungaria a fost obligata de CJUE sa plateasca o amenda forfetara de 200 de milioane de euro, plus o penalitate zilnica de un milion de euro. Un alt stat care a ajuns sa plateasca pentru ca a ignorat hotararile CJUE este Polonia, care a fost sanctionata cu o amenda de 320 de milioane de euro din cauza unei legi controversate in domeniul justitiei. Politicienii romani trebuie sa inteleaga ca ne vor pune pe toti la plata daca nu respecta tratatele internationale la care tara noastra a aderat. I: Deci desi toate partidele parlamentare sustin constant cat de important este sa micsoram deficitul si sa scadem cheltuielile, prin lipsa lor de vointa Romania ar putea sa iroseasca in continuare sume imense. Alina, ca om de comunicare, cum iti explici aceasta inadecvare?Alina Greavu (Aluziva): Ca simplu cetatean roman, nu neaparat in calitate de specialist in comunicare, privesc cu dezamagire si ingrijorare spectacolul politic din ultima vreme. Ma tem ca exista riscul sa cheltuim banii publici pe amenzi internationale, ceea ce este o adevarata batjocura, mai ales ca stim cu totii cat de mult avem nevoie de acesti bani. Situatia nu face decat sa scoata la iveala nepasarea si incompetenta clasei politice din Romania. I: Intorcandu-ne la acordarea de drepturi, ce considerati voi ca ii lipseste comunitatii in afara de parteneriatul civil si care vedeti ca ar fi ordinea prioritatilor odata ce asta s-ar concretiza, ipotetic, intr-un final?Sergiu Marinescu: Daca am avea succes in adoptarea parteneriatului civil, cred ca am avea nevoie in primul rand de spatii sigure. Parteneriatul civil ofera doar o protectie legala de baza cuplurilor necasatorite. Dar, in afara de asta, avem nevoie in mod serios de protectie impotriva discriminarii. Exista deja legi care apara toate minoritatile din Romania, insa ele nu sunt aplicate corespunzator si nu sunt sustinute prin actiuni concrete. De asemenea, ar trebui sa existe sanctiuni mai aspre impotriva discursului instigator la ura, iar intreg sistemul de justitie ar trebui sa fie mai implicat. Momentan, vedem actiuni doar de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Acesta din urma aplica amenzi de cateva sute sau mii de euro, care sunt importante, dar nu sunt suficiente. Din aceasta cauza, miza este prea mica, iar persoanele publice isi permit sa aiba un discurs instigator la ura. Asa cum spuneam, spatiul public trebuie sa devina un loc sigur, astfel incat o persoana din comunitatea LGBT sa nu se teama sa iasa pe strada si sa se poata tine de mana cu partenerul fara a fi agresata sau batuta. Alina Greavu (Aluziva): Si mediul online trebuie curatat, pentru ca asistam la o crestere tot mai accentuata a discursurilor instigatoare la ura, a homofobiei si a altor forme de violenta verbala. Exista conturi false care au ca singur scop raspandirea propagandei, demonizarea comunitatii LGBT si radicalizarea unor segmente de public. Iar aici nu vorbim despre glume inofensive cu blugi si banane, ci de conturi cu inspiratie legionara, care trebuie blocate pe retelele de socializare, deoarece imprastie mesaje de ura si indeamna la violenta. Sergiu Marinescu: Si intr-adevar primim si in posta noastra mesaje unde suntem amenintati cu moartea, adica cu siguranta nu este o munca usoara si din pacate vedem tot mai des aceasta ura in spatiu public, accentuata mai ales in mediul online. I: Cum vedeti voi ca pana si din partea partidelor pro-europene, chiar si anul trecut, printre principalele atacuri asupra lui George Simion erau glumele referitoare la sofer, raspandite mai ales de USR Tineret, cei care acum v-au semnat initiativa, prin grupurile pe care le administreaza?Alina Greavu (Aluziva): De prost gust, iar in opinia mea cei care fac astfel de glume faulteaza cauza. In mod evident, acestea sunt glume daunatoare, pentru ca ne intoarcem fix la umorul de liceu in care radeam de colegul de banca insinuand ca ar fi gay. Numai ca acum glumele de nivelul asta facute de oameni maturi, cu facultate. I: USR Tineret chiar zilele trecute a mai raspandit alta gluma considerata homofoba, unde PSD si AUR fac sarutul sovietic, iar deasupra siglelor partidelor apar etichetele parinte 1 si parinte 2. Pentru a se apara, mai multi membri au sustinut prin comentarii ca nu pot fi considerati homofobi, pentru ca sustin parteneriatul civil. Cum le raspundeti?Sergiu Marinescu: Depinde si unde vrem sa tragem linie, dar intr-adevar glumele sunt nocive. Cu toate astea, e mult mai homofob, intr-adevar, sa propui legi care sa condamne sau sa limiteze drepturile persoanelor gay. In orice caz, nu sunt cele mai rasarite glume, pentru ca nu ar mai trebui promovat umorul anti-LGBT pentru condamnarea unui om politic sau a unui partid politic fascist. A ajutat mai mult pentru comunitate faptul ca aceste voci puneau accent pe faptul ca o ruda a lui George Simion este gay, prin urmare acesta militeaza pentru restrangerea drepturilor apropiatilor sai, decat raspandirea gumei cu soferul, care nu avea o miza concreta. I: In incheiere, Alina, mai ales pentru ca esti din exteriorul comunitatii si ai putea avea o privire de ansamblu mai cuprinzatoare, cum vezi faptul ca din 2001 incoace, de cand a fost decriminalizata homosexualitatea, Romania nu a mai oferit niciun drept persoanelor din comunitatea LGBTQIA+?Alina Greavu (Aluziva): Cred ca marea pierdere, din acest punct de vedere, in Romania este ca nu ies la iveala mai multi membri ai comunitatii LGBT care sunt cunoscuti in spatiul public. Exista foarte multi oameni extrem de educati si minunati, care, de frica, raman in umbra. In acelasi timp, romanii – mai exact marea masa a celor care sunt homofobi si care nu au intrat niciodata in mod constient in contact cu o persoana din comunitate – isi formeaza o impresie despre comunitatea LGBT doar din scandalurile mediatice, doar din fragmente scoase din context. Aceasta mi se pare o mare pierdere, faptul ca multi lideri de opinie respectati refuza sa faca un pas in fata si sa isi dezvaluie orientarea. Iar pe langa acestia, comunitatea are oameni de toate felurile, din toate mediile, din toate profesiile, cu toate statusurile sociale si economice, care, de asemenea, de frica, raman in umbra. Si, din pacate, aceasta diversitate nu este reprezentata. I: Si ce le transmiteti inclusiv politicienilor de rang inalt care isi ascund orientarea, pe langa faptul ca nu lupta pentru a acorda drepturi egale comunitatii?Alina Greavu (Aluziva): Din punctul meu de vedere, ar fi mai bine pentru toti membrii comunitatii LGBT sa nu mai traiasca in umbra, inclusiv pentru politicieni. Acest lucru ar fi benefic si pentru comunitatea lor, deoarece le-ar da curaj si altor persoane sa iasa la lumina. Totodata, ar fi mai bine pentru intreaga societate romaneasca, pentru ca, pe masura ce tot mai multi membri ai comunitatii vor face un pas in fata, procesul de normalizare si acceptare sociala s-ar accelera. Aceasta este parerea mea. Sergiu Marinescu: As mai adauga ca ar trebui sa iasa cu mandrie in fata. Pentru ca, atunci cand un politician este demascat de presa ca a facut sex cu cineva, el este rusinat si i se aplica aceasta eticheta de a fi gay mai degraba ca o acuzatie sau ca ceva tabu. In loc de asta, ar fi mai bine ca multi dintre ei sa iasa cu mandrie si sa spuna: Da, si eu sunt gay, pentru ca ar controla narativul mult mai bine decat atunci cand ar aparea o poza sau vreo filmare. Este extrem de important ca societatea sa inteleaga ca nu este vorba despre un fenomen marginal, care trebuie ascuns, blamat si tinut in penumbra normalitatii, ci ca este un fenomen real, firesc, care exista in societate pretutindeni in jurul nostru, dintotdeauna.
Taguri & Cuvinte Cheie:
In interesul cui ar putea fi legalizat parteneriatul civil in Romania. Initiativa cu sustinere record, in mediul online: Mai multe cupluri heterosexuale ar avea nevoie de masura asta decat cele gay INTERVIU interesul putea legalizat
in interesul cui ar putea fi legalizat parteneriatul civil in romania # initiativa cu sustinere record # in mediul online