/     /     /  

Forta invizibila care face alimentele mai putin hranitoare: De ce foamea ascunsa este un pericol chiar si pentru cei care au ce manca

Categoria:       3

Forta invizibila care face alimentele mai putin hranitoare: De ce foamea ascunsa este un pericol chiar si pentru cei care au ce manca

Multe din cele mai importante plante comestibile cultivate de om, inclusiv graul, cartofii si fasolea, contin mai putine vitamine si minerale decat cu o generatie in urma.
De vina este un fenomen invizibil despre care expertii se tem ca va provoca o epidemie de foame ascunsa, in care chiar si oamenii care consuma destule calorii nu vor obtine nutrientii de care au nevoie pentru a avea o viata sanatoasa.
br In 1988, nautul si orezul dintr-o portie de curry faceau parte dintr-o masa echilibrata din care puteai obtine in jur de 22 din cantitatea de zinc de care o persoana are nevoie zilnic.
br Astazi, acelasi fel de mancare a devenit mai putin hranitor, procentul de zinc scazand la 20, potrivit unei analize a studiilor relevante.
br Pana in anul 2040, nautul ar putea contine inca si mai putini nutrienti – doar 17 din zona zilnica recomandata, ceea ce expune persoanele care se bazeaza pe aceasta planta leguminoasa riscului crescut de dezvoltare a unor deficiente ce le pot pune viata in pericol.
br Forta invizibila din spatele acestui fenomen daunator este poluarea cu dioxid de carbon.
Concentratiile tot mai mari de carbon din atmosfera provocate de arderea combustibililor fosili au produs modificari puternice in felul in care plantele se dezvolta – de la cresterea continutului de zahar la epuizarea unor nutrienti esentiali precum zincul.
br Mancarea pe care o consumam astazi are o densitate nutritionala mai mica decat cea pe care o mancau bunicii nostri, chiar daca mancam exact acelasi lucru, a spus Kristie Ebi, profesoara de la Universitatea din Washington, pentru Washington Post.
br Oamenii din tarile bogate cu sisteme de sanatate dezvoltate au multe instrumente care ii ajuta sa faca fata acestor schimbari, insa pentru persoanele din tarile cele mai sarace si vulnerabile, consecintele ar putea fi devastatoare.
br Un studiu a aratat ca, pana la mijlocul secolului, fenomenul ar putea expune peste 1 miliard in plus de femei si copii riscului de anemie feripriva, din cauza nivelului scazut de fier din organism – o afectiune care poate provoca complicatii in timpul sarcinii, probleme de dezvoltare si chiar moartea.
br In acelasi timp, in jur de 2 miliarde de oameni din toata lumea care sufera deja din cauza lipsei nutrientilor s-ar putea confrunta cu probleme de sanatate inca si mai mari.
br Amploarea problemei este uriasa, a avertizat Ebi.
br Plantele depind de dioxidul de carbon ca sa faca fotosinteza, dar asta nu inseamna ca ele cresc mai bine daca este mai mult carbon in aer, potrivit oamenilor de stiinta.
br O examinare a 32 de compusi din 43 de tipuri de plante cultivate a aratat ca aproape toate plantele pe care oamenii le mananca au fost afectate negativ de nivelul crescut al dioxidului de carbon din atmosfera.
br O echipa de cercetatori de la Universitatea Leiden din Olanda a descoperit ca nutrientii din aceste plante au scazut in medie cu 3,2 fata de nivelul inregistrat la finalul anilor ‘80, cand concentratia de dioxid de carbon din atmosfera era de aproximativ 350 de parti per milion.
br Cu toate ca numarul pare unul mic, o scadere de doar cateva procente, in situatia in care o mare parte din lume traieste deja in pragul insuficientei nutritionale, ar putea impinge alte milioane de oameni intr-o criza de sanatate.
br Cercetatorii incearca in continuare sa inteleaga cauzele exacte ale acestei schimbari.
Una dintre teoriile principale este legata de faptul ca dioxidul de carbon in plus ajuta plantele sa produca mai multi carbohidrati – precum celuloza din frunze si tulpini sau amidonul care se gaseste in cereale.
br Cei care se opun eforturilor de reducere a emisiilor de carbon mentioneaza acest efect pentru a sustine ca dioxidul de carbon este hrana pentru plante.
Dar, fara o crestere a absorbtiei de minerale, plantele nu sunt capabile sa produca mai multe proteine, acizi si alte molecule care le fac nutritive.
br In consecinta, recoltele cresc mai mult si mai repede, dar fiecare planta culeasa are mai mult zahar si mai putini nutrienti decat inainte.
 Acest efect de dilutie probabil ca nu este sigurul factor care joaca un rol, potrivit biologului Lewis Ziska de la Universitatea Columbia.
br Din cauza ca pot absorbi dioxid de carbon mai usor, plantele retin mai multa apa, ceea ce inseamna ca vor avea nevoie de mai putina apa extrasa din pamant prin radacini, pierzand astfel mineralele care se dizolva in acea apa.
br Planta devine mai eficienta, dar totul are un pret din perspectiva omului, a explicat Ziska.
br Si schimbarile climatice pot modifica felul in care mineralele sunt distribuite prin sol, ceea ce afecteaza capacitatea plantelor de a le absorbi, potrivit studiilor.
br Pana in 2040, concentratia de zinc din naut se estimeaza ca va scadea cu aproape 40 fata de cea inregistrata in 1988.
Scaderea va fi mai mica in cazul altor plante.
In acelasi timp, concentratia de calciu va creste in cazul orezului, cu toate ca la alte plante ea va scadea.
br Speram ca aceasta cercetare ar putea fi o piesa de puzzle utila pentru a spune: ‘Hei, vedem o schimbare, este semnificativa si poate ca ar trebui sa o tratam cu seriozitate si sa intelegem ce se intampla cu hrana noastra, a spus Sterre F.
ter Haar, specialist in stiinta mediului de la Universitatea Leiden.
br Un studiu recent a estimat ca peste jumatate din populatia globala se confrunta cu un deficit de vitamine si minerale.
Problemele legate de deficitul de zinc provoaca aproape o jumatate de decese in plus in randul copiilor in fiecare an in urma unor boli care, de obicei, sunt tratabile.
br Pana in 2050, alte 175 de milioane de oameni ar putea avea probleme de sanatate din cauza deficitului de zinc si alte 122 de milioane ar putea ajunge sa se confrunte cu un deficit de proteine, potrivit unui alt studiu.
br Cel mai bun mod de a contracara efectele negative ale dilutiei de nutrienti este ca oamenii sa consume o gama cat mai larga de alimente, potrivit expertilor.
Din moment ce fiecare planta reactioneaza diferit la nivelul ridicat de dioxid de carbon din atmosfera, o dieta diversificata asigura compensarea pierderilor de minerale dintr-un aliment cu mineralele mai abundente dintr-un alt aliment consumat.
br Profesorul de sanatate publica Samuel Myers a spus ca, in ultima instanta, cel mai bun mod de a proteja sanatatea oamenilor este sa reducem emisiile de carbon, care nu doar ca scad valoarea nutritiva a recoltelor, dar duc la intensificarea valurilor de caldura, a inundatiilor si a secetelor care afecteaza productia de alimente la nivel global.
br br

Taguri & Cuvinte Cheie:  
Forta invizibila care face alimentele mai putin hranitoare: De ce foamea ascunsa este un pericol chiar si pentru cei care au ce manca
forta invizibila care
forta
# invizibila
# care



Ultimele Stiri
05/03/2026 09:05   Cel mai lung tunel feroviar din lume prinde contur intre Austria si Italia
05/03/2026 09:05   Masura surprinzatoare prin care o tara asiatica incearca sa creasca natalitatea. Plateste tinerii sa foloseasca aplicatii de intalniri
05/03/2026 09:05   Profesorul britanic Lawrence Freedman anunta strategia Micawber a Ucrainei. Lui Putin i se scurge timpul
05/03/2026 09:05   Victorie impresionanta pentru nationala Romaniei in fata locului trei mondial
05/03/2026 09:05   Video Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 3 mai
05/03/2026 09:05   Accident mortal: Un sofer in varsta de 35 de ani a murit, dupa ce s-a izbit cu masina de un stalp de electricitate si l-a rupt in doua
05/03/2026 09:05   Restaurantele din Dubai isi reduc meniurile, din cauza dificultatilor de aprovizionare provocate de razboiul din Iran
05/03/2026 09:05   Video Dupa anuntul Pentagonului, Trump ameninta ca va retrage si mai multe trupe americane din Germania
05/03/2026 09:05   Petrecere ilegala in Franta. Peste 20.000 de tineri s-au adunat intr-un poligon militar unde exista munitie neexplodata
05/03/2026 09:05   SpaceX a investit peste 15 miliarde de dolari in racheta Starship. Suma a depasit costul dezvoltarii rachetei Falcon 9