Experta in securitate, profesor in SUA: Atacurile Rusiei asupra Romaniei se vor intensifica
Categoria:
7
Experta in securitate, profesor in SUA: Atacurile Rusiei asupra Romaniei se vor intensifica
In interviul acordat News. ro, aceasta spune ca rolul Romaniei a devenit si mai important pentru Kremlin dupa ce rusii au reusit, direct sau indirect, victorii majore in alte tari din regiune precum Serbia, Ungaria, Slovacia si chiar Polonia. In acelasi timp, Romania, Ucraina si Republica Moldova s-au angajat acum intr-o relatie castigatoare pentru toate trei. Romania are interesul vital ca Ucraina sa reziste invaziei rusesti, deoarece ultimul lucru pe care ni-l dorim e sa-i vedem pe rusi intrati in Moldova si ajunsi la gurile Dunarii. Pe de alta parte, Ucraina are mare nevoie de Romania mai ales acum, cand in Polonia a ajuns presedinte un eurosceptic ostil ucrainenilor. Pe termen lung, tinand cont ca Ucraina e foarte probabil sa intre in Uniunea Europeana, interesul Romaniei este sa aiba in vecinii de la rasarit niste aliati si prieteni.
Iulia Joja explica faptul ca motivul principal pentru care Romania, Moldova si Ucraina au avut relatii proaste in ultimii 35 de ani este chiar Rusia. Kremlinul a facut tot posibilul, in permanenta, ca intre aceste state sa existe motive de conflict. In ultimele decenii, rusii au sprijinit si amplificat tendintele de extrema dreapta din Romania, pe care au avut grija sa le prezinte apoi in Ucraina si Moldova ca fiind comportament agresiv si pretentii teritoriale ale tarii noastre fata de vecini. Exact aceeasi reteta a folosit-o Rusia in relatia Romania-Ungaria, sprijinind la Budapesta revizionismul.
Cititi mai jos intregul interviu acordat de experta in politici de securitate Iulia Joja pentru News. ro.
Motivul principal pentru care au fost probleme intre Romania, Moldova si Ucraina este Kremlinul! Rusia a facut tot posibilul ca Romania si statele vecine sa nu se inteleaga. In ultimele decenii, Kremlinul a amplificat tendintele de extrema dreapta din Romania, ca sa arate ca Romania are pretentii teritoriale vizavi de Ucraina si vrea sa absoarba Republica Moldova impotriva vointei ei“
Matei Udrea: Buna ziua, doamna Iulia Joja, va multumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. As incepe cu o chestiune care s-a vanturat pe retelele de socializare in ultimele zile: o harta a Europei Centrale si de Est in care, dupa alegerile din Polonia, sunt colorate in rosu Belarus, Polonia, Ungaria, Slovacia si Serbia si care sugereaza ca triunghiul Romania-Moldova-Ucraina e incercuit de un brau de tari suveraniste, anti-UE sau de-a dreptul chiar in siajul Rusiei. E corecta perceptia aceasta?
Iulia Joja: Şi Rusia era colorata in rosu! Dumneavoastra ati vazut o varianta usor diferita fata de cea pe care am vazut-o eu, dar cred ca ajuta sa o mentionez aici, in care erau aratati toti vecinii Ucrainei. Iar Romania si Republica Moldova ramasesera singurii vecini in jurul Ucrainei care nu erau MAGA!
Matei Udrea: Da.
Iulia Joja: E interesanta aceasta suprapunere, nu-i asa, daca ne uitam la regiune! Intr-adevar, Romania, daca privim din punct de vedere istoric, a avut intotdeauna o gandire strategica de tipul cel mai bun vecin este Marea Neagra!“. Pentru ca in mod traditional, sa spunem, inainte, in timpul si dupa Razboiul Rece, Romania a fost si este intr-un context geopolitic regional dificil, uneori chiar destul de instabil. Şi atunci putem sa spunem ca ne-a trecut glontul pe la ureche de data aceasta, a fost destul de critica situatia, asa cum a fost si resimtita in Romania, mai ales in orasele mari. A fost un nivel de anxietate foarte, foarte mare intre noiembrie si rezultatul alegerilor din mai tocmai din cauza acestui context regional si, de fapt, transatlantic, extrem de dificil. Dar trebuie sa vedem si partea plina a paharului. Ma uit aici, mai ales la intrevederea de miercuri, noua trilaterala Romania-Moldova-Ucraina de pe marginea Conferintei de la Odessa. Este pentru prima data in istoria Romaniei, a Republicii Moldova si a Ucrainei, in care cele trei tari sunt cu adevarat pe aceeasi parte si sunt cu adevarat intr-un proces de apropiere si de cooperare, sa spunem asa, de la egal la egal. O situatie care a fost intotdeauna dificila din cauza politicii duse de toate partile si care a fost facuta si mai dificila – foarte important – in special din cauza Kremlinului! Motivul principal pentru care au fost probleme intre Romania si Republica Moldova, intre Romania si Ucraina si intre Ucraina si Moldova este Kremlinul!
Matei Udrea: De ce spuneti asta?
Iulia Joja: Va dau un exemplu. Inainte de 2014, de prima invazie a Rusiei in Ucraina, sondajele de opinie din Ucraina, atat in randul populatiei, cat si in randul membrilor Radei ucrainene (Parlamentul acestei tari – n. red. ), aratau ca ucrainenii percep drept amenintarea principala in randul vecinilor la adresa securitatii nationale venind nu din Rusia, ci din Romania! De ce? Pentru ca, in ultimele decenii, Kremlinul a facut tot ce i-a stat in putere sa amplifice tendintele de extrema dreapta din Romania si sa arate ca Romania vrea raul, ca are pretentii teritoriale vizavi de Ucraina, ca Romania vrea sa absoarba Republica Moldova impotriva vointei ei – acel unionism cu forta – si asa mai departe. Iar asta este un singur exemplu! S-a facut de toate partile, nu doar in raport cu Romania. Divide et impera“ (dezbina si cucereste“ – n. red. ) numeau romanii aceasta strategie politica. Fie ca a incercat sa anuleze suveranitatea statelor noi independente ca Moldova, creand conflicte precum Transnistria si anuland practic posibilitatea ca Republica Moldova sa-si aleaga o cale independenta, o orientare pro-occidentala in politica externa, fie ca este vorba de amplificarea unor tendinte marginale, extremiste din randul romanilor, de exemplu, sau a altor state din regiune, Kremlinul a facut tot posibilul ca Romania si statele vecine sa nu se inteleaga. De fapt, daca ne uitam si la relatia dintre Ungaria si Romania, ca un alt exemplu – ca ne uitam la regiune – se aplica aceleasi metode! Problemele care exista, desigur, pe fond istoric, cine a ajuns primul in Transilvania si asa mai departe, sunt amplificate prin dezinformare si propaganda de catre Kremlin, chestiune la care marseaza foarte multi politicieni din Ungaria. Romania a avut norocul sa se tina, in cea mai mare parte, departe de asemenea provocari din partea Rusiei.
Pana in 2014, Ucraina a jucat cu rusii pe dosarul Moldova-Transnistria. Dar Ucraina dinainte de 2014 nu mai are nicio legatura cu Ucraina din 2025. Establishment-ul politic romanesc a fost si ramane extrem de reticent si incet la schimbare. Ucrainenii apara acum intreaga securitate europeana, ceea ce ne face mai dependenti de Ucraina. Daca Ucraina nu-i opreste, ne trezim cu rusii la granita!“
Matei Udrea: De ce credeti ca s-a comportat atat de ambiguu conducerea Romaniei fata de Ucraina de la inceperea invaziei rusesti si pana astazi? Vedem ca noul presedinte Dan, in doar cateva zile, de cand a fost instalat la Cotroceni, a avut mai multe actiuni consistente, cel putin la nivel simbolic, decat a facut vechea conducere a Romaniei din 2022 pana acum.
Iulia Joja: Sunt mai multe criterii si n-as vrea sa va raspund printr-o analiza a personalitatii lui Klaus Iohannis, ca nu cred ca asta este scopul. Conteaza foarte mult si personalitatea, viziunea politica a presedintelui, care pana la urma este decidentul cu privire la politica externa a Romaniei, cel care creioneaza si da directie politicii externe a tarii. Sigur ca a contat si daca este Nicusor Dan sau este Klaus Iohannis. Dar, dincolo de personalitatea diferita, viziunea diferita si asa mai departe, vorbim in Romania de establishment-ul politic, de sistem, cum ne place sa spunem pe romana. De sistemul politic, expertii in politica externa, de securitate si de aparare ai Romaniei. Care trebuie sa intelegem ca sunt si ei supusi, intr-o anumita masura, propagandei de la Kremlin si nu numai, de-a lungul deceniilor. Dar ei au experienta unica urmatoare: pana in 2014, Ucraina a jucat cu rusii pe dosarul Moldova-Transnistria, care era si este extrem de important pentru Romania! Acest establishment politic romanesc a fost si ramane extrem de reticent si incet la schimbare. Ucraina dinainte de 2014 nu mai are nicio legatura cu Ucraina din 2025! Vrand-nevrand, fortati practic fizic de catre rusi, ucrainenii apara acum intreaga securitate europeana. Romania si establishment-ul romanesc trebuie sa inteleaga un calcul foarte simplu: fie ca ne place de ucraineni si de conducerea din Ucraina, fie ca nu ne place de ei, spre deosebire de alte state de pe flancul estic care isi fac griji cu privire la agresivitatea Rusiei, noi avem luxul de a nu avea o granita terestra cu Rusia, ceea ce ne face mai dependenti de Ucraina! Daca Ucraina nu-i opreste pe rusi, atunci ne trezim cu rusii la granita! Asta inseamna ca, vrand-nevrand, este in interesul national cat se poate de clar sa ajutam Ucraina. Indiferent de preferintele personale ori de experientele personale, motivul e ca nu trebuie sa ajungem noi sa ne trezim cu rusii la granita. Asadar, revenind, relatiile de pana in 2014 cred ca reprezinta motivul principal pentru reticenta. Plus, din nou, as accentua, pentru ca am vazut asta pe parcursul ultimilor 3 ani si jumatate, cum Kremlinul amplifica prin canalele de dezinformare diferite probleme, unele reale, altele mai putin reale, bilaterale intre Ucraina si Romania. De exemplu, romanii din Ucraina si dreptul la limba si biserici, ce se intampla pe Dunare si asa mai departe. Şi am vazut de-a lungul anilor cum diferite personaje politice romanesti s-au activat impotriva Ucrainei, facand de fapt un deserviciu interesului national si facand un serviciu Kremlinului.
Matei Udrea: As vrea sa vorbim putin despre aceasta trilaterala care pare sa se contureze, Romania-Moldova-Ucraina. Am vazut ca multi politologi si diplomati au salutat acest lucru, dar nimeni nu prea a explicat la ce foloseste aceasta trilaterala. Singurii care s-au avantat in niste explicatii concrete au fost promotorii propagandei rusesti, care au folosit pozele ca sa arate ca uite dovada, Nicusor Dan o sa ne bage in razboi, s-a dus la Odessa ca sa stabileasca cu Zelenski intrarea Romania in razboi!“. Ce inseamna aceasta intalnire de la Odessa si aceasta alianta? Concret, ce poate sa aduca, de ce a fost facuta?
Iulia Joja: As face mai intai doua mentiuni aici. Asta cu trimisul la razboi a fost amplificata, cea mai amuzanta mi se pare aceea ca ii trimitem mai intai pe nevaccinati… (Iulia Joja incepe sa rada – n. red. ) Al doilea element este ca ar trebui sa explice utilitatea si scopul acestei trilaterale chiar presedintele Nicusor Dan, care a initiat, sau consilierii dumnealui. Eu nu fac parte din acestia. El are consilieri la Cotroceni care l-au insotit in Odessa si care ar trebui sa-si faca treaba, sa explice de ce au organizat, au gestionat aceasta initiativa de trilaterala. Acum, aceasta trilaterala sa n-o amplificam prea mult, ca pana una-alta nu am vazut actiuni in afara de faptul ca cei trei s-au intalnit si au facut o poza. Dar potentialul – ca sa fac treaba celor care ar trebui sa-si faca treaba – acestei trilaterale este unul imens! Mai intai, din punct de vedere strict militar si al interesului national, lasand de o parte relatiile de buna vecinatate, Romania si Republica Moldova – una aflata in NATO si cu aparare substantiala, cealalta fara cele doua – depind de Ucraina, adica exact ce va spuneam mai devreme! Daca Ucraina pica, ne trezim noi, atat moldovenii, cat si romanii, cu o problema imensa, cu rusii la granita, care au ca scop strategic gurile Dunarii! Ştim asta de foarte mult timp si establishment-ul romanesc, din nou, stie acest lucru si ar trebui sa il explice cat se poate de clar. Asta din punct de vedere militar. Ceea ce inseamna ca, pe de alta parte, si pe fondul pozei descrise de dumneavoastra mai devreme (in care Ucraina, Moldova si Romania par inconjurate de tari ostile UE, NATO ori prietene cu Rusia – n. red. ), Ucraina depinde acum si mai mult de fluxul ajutorului militar dinspre Romania, de consolidarea apararii de pe teritoriul Romaniei. Şi aici ma gandesc la extinderea bazei militare de la Kogalniceanu si asa mai departe. Din cauza contextului geopolitic, si Ucraina depinde mai mult acum de Romania, dupa alegerile din Polonia. Deci, din punctul de vedere al aspectului militar este, cum se spune in engleza, in contextul trilateralei, win-win-win (castigator pentru toate cele trei tari – n. red. ). Dupa aceea, evident, ajungem la chestiunile de diplomatie si de relatii de bune vecinatate. Romania are tot interesul sa aiba relatii foarte bune cu Ucraina. Deja le are cu Moldova. Doar daca vrem sa aruncam in aer securitatea europeana nu se va integra si Ucraina, mai devreme sau mai tarziu, in Uniunea Europeana. Atunci va fi unul din statele cele mai puternice din Uniunea Europeana. Deci, pe termen mediu si lung, Romania are tot interesul sa se apropie diplomatic si politic de Ucraina. E foarte important de spus aici ca Romania a ajutat enorm Ucraina, pe parcursul acestor 2-3 ani, in ceea ce priveste exportul de grane fie prin portul de la Constanta, fie pe cale maritima, de la Odessa, pe linia apelor teritoriale romanesti si bulgaresti. Astea sunt lucruri care sunt firesti si normale in relatii dintre parteneri si, probabil, viitori aliati. Deci astea ar fi elementele cele mai importante: militar, strategic, diplomatic, politic si, probabil, economic, daca ne uitam pe termen mediu si lung la reconstructia Ucrainei, unde Romania si companiile romanesti au un interes economic enorm, pentru a juca un rol central in aceasta reconstructie.
O buna parte a electoratului AUR sau a extremei drepte, de fapt, nu este anti-UE sau eurosceptic, spre deosebire de cazuri din tari vecine. Este un vot de protest in conditiile in care partidele de sistem au dat dovada pe parcursul ultimilor 4-5 ani de gestionare proasta economica, de comunicare strategica catastrofala, de aroganta in raport cu populatia“
Matei Udrea: S-a oprit operatiunea hibrida a Rusiei in Romania dupa alegeri? Şi daca nu, de ce ar mai fi interesati rusii acum sa investeasca in propaganda aici?
Iulia Joja: Categoric nu s-a oprit! Iar Kremlinul nu are niciun interes sa opreasca operatiunea de razboi hibrid impotriva intregului Occident, a intregii Europe. Scopul Kremlinului este de a slabi Occidentul, Uniunea Europeana per ansamblu, ca factor principal de ajutor al Ucrainei in acest razboi, si de a slabi in mod concret ajutorul politic pentru Ucraina, fie ca e vorba de Bucuresti, fie ca e vorba de Paris, de Berlin si asa mai departe. Tocmai situatia geopolitica – granita Romaniei cu Ucraina, faptul ca intr-un mod direct sau indirect Kremlinul a obtinut niste castiguri importante in regiune, ca ne uitam la Serbia, la Ungaria, la Slovacia, in mod indirect si in Polonia si asa mai departe – arata cu atat mai mult importanta majora a Romaniei pentru Kremlin. Deci trebuie sa ne asteptam la o activitate chiar mai agresiva in urmatoarele luni si in urmatorii ani a Kremlinului in Romania si in contextul european mai larg. As mai lega un lucru aici: extrema dreapta este in crestere in Europa, nu numai in Romania. Şi va continua pe aceasta tendinta ajutata de Kremlin si nu numai! Numai ca, in Romania, suntem cumva un pic mai intelepti, un pic mai destepti decat in alte locuri, in sensul ca Romania este usor diferita de alte tari din regiune. Avem cea mai mare sustinere politica pentru statutul de membru in Uniunea Europeana, suntem cei mai pro-UE dintre europeni si suntem cei mai pro-NATO dintre statele membre NATO. Asta inseamna ca o buna parte a electoratului AUR sau a extremei drepte de fapt nu este anti-UE sau eurosceptic, spre deosebire de cazuri din tari vecine. Ci este un vot de protest, un vot pentru opozitie, in conditiile in care partidele de establishment, sistemul, au dat dovada pe parcursul ultimilor 4-5 ani de gestionare proasta economica, de comunicare strategica catastrofala, de aroganta in raport cu populatia. Şi atunci vedem, pe de o parte, aceasta sustinere enorma pentru Occident, UE si NATO si, pe de alta parte, unul dintre cele mai scazute niveluri de incredere in institutiile romanesti, chestiune pe care mizeaza Kremlinul. Rusia intotdeauna se adapteaza la vulnerabilitatile locale, sa spun asa, sau vulnerabilitatile nationale. Şi atunci, ce au de facut noul presedinte si viitorul guvern este sa diminueze – ca nu pot sa le elimine – din problemele care au condus la un vot de protest, fie ca vorbim de noiembrie-decembrie, fie ca vorbim de anul acesta. Sa diminueze din aceste probleme astfel incat, in primul rand, vor rezolva din problemele nationale cu care se confrunta romanii si Romania, si pe de alta parte vor reusi sa combata din efectele razboiului hibrid al Kremlinului.
Matei Udrea: Cum se profileaza relatia Romaniei cu Statele Unite, cel putin pana in 2028, cand, in principiu, ar trebui sa se termine al doilea mandat al lui Trump? Asta, presupunand ca nu se modifica in Statele Unite Constitutia, pentru a-i permite sa candideze a treia oara, cum a anuntat ca si-ar dori.
Iulia Joja: Da, da, daca se modifica, poate si Obama sa candideze a treia oara.
Şi asta nu stiu daca ii convine (lui Trump – n. red. )! Dar e marginal subiectul. In primul rand, avem un apel foarte promitator, trebuie sa recunoastem! Pe mine, cel putin, m-a surprins un pic apelul presedintelui Trump catre noul presedinte al Romaniei, Nicusor Dan. Daca ne uitam la pattern-uri (modele – n. red. ), la tipare similare in cazul altor state europene, nu cred ca trebuie sa ne facem griji. Şi aici ma gandesc mai ales la Germania, unde o parte din administratia americana a sustinut AfD. AfD-ul nu a castigat alegerile, nu a ajuns la putere intr-o coalitie, asa cum ne asteptam. Dupa care s-au reluat niste relatii foarte normale intre aliati si parteneri, care au culminat cel mai recent, saptamana trecuta, cu vizita noului cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, la Washington. O vizita care a fost normala si de bun augur. De aceea, avand in vedere acest tipar recent, cred ca putem sa speram ca si noul presedinte Dan, din Romania, sa fie primit intr-o vizita la Casa Alba, poate nu in urmatoarele saptamani, ca administratia de aici este inca relativ noua si se acorda prioritate statelor mai mari, mai importante, dar cred ca putem spera la o vizita in urmatorul an. Avem si la nivelul relatiei bilaterale un precedent in timpul mandatului Trump I, cand presedintele Klaus Iohannis l-a vizitat la Casa Alba si a culminat acea vizita chiar cu confirmarea, la intrebarea jurnalistei Ramona Avramescu, din Romania, a Articolului 5 din Tratatul NATO. Deci, din acest punct de vedere si daca ne gandim la cazul recent al Germaniei, nu vad de ce sa fie probleme in relatia bilaterala, in conditiile in care administratia americana a facut un prim pas important si in conditiile in care si presedintele Dan si-a exprimat toata deschiderea si dorinta de a dezvolta parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Republica Moldova si conducerea pro-europeana de acolo au probleme legate tot de economie, si anume resursele umane. Pur si simplu nu au suficienti oameni care sa lucreze suficient de rapid pentru a creste nivelul de trai al moldovenilor cu ajutorul Uniunii Europene“
Matei Udrea: Rezista actuala majoritate pro-europeana din Republica Moldova la alegerile parlamentare din toamna, avand in vedere violenta si eficienta atacului hibrid pe care Rusia le-a demonstrat pana acum nu numai in Moldova, dar si in Romania?
Iulia Joja: Trebuie sa intelegem ca situatia in care se afla in acest moment Chisinaul, din punct de vedere politic, este una rara si privilegiata. O noua majoritate dintr-un singur partid mare nu cred ca se mai poate repeta. Ceea ce inseamna ca partidul PAS trebuie sa treaca printr-un proces complicat politic, sa-si gaseasca niste aliati cat de cat pro-europeni, cu care sa poata sa formeze o coalitie. Asta este, de fapt, daca ne uitam la nivel intern, problema politica din Chisinau. Şi, intr-adevar, avand in vedere virulenta atacurilor Kremlinului, trebuie sa se astepte la chiar mai mult. Din nou, Kremlinul merge foarte mult pe vulnerabilitati nationale si locale, iar Republica Moldova ramane una dintre cele mai sarace tari europene. Daca ne uitam la articolul de investigatie Serving Moscow, adica Servitorii Moscovei, publicat in Ziarul de Garda de cele doua jurnaliste care au luat si premiul european pentru jurnalism de investigatie, vedem ca modul in care Kremlinul a reusit sa corupa moldoveni a fost aproape exclusiv pe baza economica, financiara. De asemenea, Republica Moldova si conducerea pro-europeana de acolo au probleme legate tot de economie, si anume resursele umane. Pur si simplu nu au suficienti oameni care sa lucreze suficient de rapid pentru a creste nivelul de trai cu ajutorul Uniunii Europene, pentru a creste nivelul de trai al moldovenilor. Şi atunci moldovenii au nevoie de tot ajutorul pe care ii putem oferi. Iar Uniunea Europeana si Romania – stim asta si din declaratiile repetate ale presedintelui Maia Sandu – au contribuit enorm. Bucurestiul contribuie enorm la parcursul european, la cresterea nivelului de trai si a stabilitatii democratice din Republica Moldova. Cei de la Bucuresti stiu destul de bine, cred eu, ca Moldova are nevoie in continuare de ajutorul politic si economic al Romaniei tocmai in conditiile acestor asalturi si acestui nivel de agresivitate din partea Kremlinului.
Matei Udrea: Ultima intrebare. Se implinesc 35 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990. Vedem ca si azi functioneaza in Romania aceleasi lozinci de atunci: Nu ne vindem tara!“, Moarte intelectualilor“, Afara cu strainii care vor sa ne faca sclavi“. De ce nu-si pierde priza la popor aceasta mentalitate?
Iulia Joja: Dupa atatia ani, totusi, trebuie sa recunoastem, este un procent substantial redus al acestei categorii, sa-i zicem sustinatorii extremei drepte, ca astia sunt, de fapt. Daca ne uitam din nou la sondajele de opinie din ultimele luni, acest lucru este confirmat, ca electoratul hardcore (dur – n. red. ) al extremei drepte este undeva, la aproximativ 10procente. Dar, asa cum se intampla in Secolul XXI intr-o lume digitalizata, extremele polarizeaza, iar prin mass-media si platformele de social media capata amploare disproportionata. Avem impresia ca acei 10procente, dintre care violenti sau cu asemenea lozinci sunt 10procente, asadar 10procente din 10procente, sunt de fapt mult, mult mai puternici decat sunt ei in realitate. Uniunea Europeana si procesul de integrare si multiplicare a PIB-ului pe cap de locuitor de peste 10 ori au contribuit substantial la diminuarea acestor tendinte, insa ele nu vor disparea niciodata cu totul! Şi, pe de alta parte, acest proces de globalizare, de integrare in Uniunea Europeana si asa mai departe a dus si la existenta si amplificarea fenomenului de ceea ce numim politic incorect, dar oricum o s-o spun, loseri ai globalizarii. Oameni care nu au reusit sa aiba succes si sa profite de globalizare, de integrare europeana si asa mai departe si care sunt furiosi ca ajutorul social nu este suficient de amplu, ca nu au obtinut job-urile sau banii pe care si-i doreau si asa mai departe. Deci exista, sa spunem asa, victime colaterale ale procesului de integrare europeana, de occidentalizare a Romaniei. Şi vocile lor, din pacate, sunt amplificate intr-un context digitalizat de Secol XXI. Aici, raspunsul meu nu este menit sa justifice cu nimic violenta limbajului lor si diminuarea durerii pe care o resimtim cu totii cand vedem aceleasi lozinci si aceleasi atitudini distructive din societatea romana dupa atatia ani. Ceea ce s-a intamplat atunci sunt niste crime pentru care inca nu avem un raspuns sau justitie suficienta. Tocmai acest fond de nesolutionare si de lipsa de dreptate, pana la urma, pentru ceea ce s-a intamplat atunci, creeaza un fond si mai dureros pentru existenta acelorasi lozinci si a acelorasi personaje cu influenta politica si care vocifereaza in acest moment.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Experta in securitate, profesor in SUA: Atacurile Rusiei asupra Romaniei se vor intensifica experta securitate, profesor
experta in securitate # profesor in sua # atacurile rusiei asupra romaniei se vor intensifica