Emiratele Arabe vor decide preturile globale ale titeiului, dupa plecarea din OPEC. Ce tara ar lua in considerare acelasi plan in viitorul apropiat
Categoria:
1
Emiratele Arabe vor decide preturile globale ale titeiului, dupa plecarea din OPEC. Ce tara ar lua in considerare acelasi plan in viitorul apropiat
Iesirea Emiratelor Arabe Unite din Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) si din formatul extins OPEC+, anuntata marti si care intra in vigoare la 1 mai, este, din punct de vedere cantitativ, mult mai serioasa decat tarile care si-au anuntat anterior retragerea si reprezinta cea mai mare criza cu care se confrunta grupul de la infiintarea sa, acum mai bine de jumatate de secol, sunt de parere analistii de profil, potrivit mai multor analize din presa internationala. In plus, presiunea suplimentara asupra preturilor ar putea destabiliza ireparabil OPEC, cu atat mai mult cu cat influenta SUA asupra Venezuelei ar putea accelera planurile tarii sud-americane pentru a urma calea EAU. Potrivit Bloomberg, exodul aproape continuu al statelor membre din cadrul OPEC in ultimul deceniu, Indonezia in 2016, Qatar in 2019, Ecuador in 2020 si Angola in 2023, a oferit suficiente ocazii pentru speculatii cu privire la viitorul cartelului petrolier, toate fiind totusi infirmate ulterior. Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite joaca intr-o alta liga, fiind o tara care a demonstrat in timp ca, fara limitarile din interiorul organizatiei, poate produce semnificativ mai mult petrol, dispune de resursele geologice necesare pentru a-si sustine elanul si, mai important, are banii necesari pentru a transforma acest proiect in realitate. Conducerea de la Abu Dhabi a investit masiv inca din 2010 pentru a-si creste capacitatea de productie petroliera, insa limitele de extractie impuse de OPEC i-au restrans posibilitatea de a monetiza aceste investitii, mai exact. Ce a atras decizia radicala a Emiratelor Arabe si ce urmeaza pentru pretul petrolului la nivel globalAnalistii au corelat decizia cu faptul ca Emiratele au fost zguduite de atacurile iraniene, de inchiderea Stramtorii Ormuz, dar si de reactia ambigua a unor vecini precum Kuwait si Oman. Totusi, iesirea din OPEC are prea putin de-a face cu Republica Islamica si mai degraba cu Arabia Saudita, afiliata Moscovei, cu care Emiratele se afla intr-un conflict de lunga durata din cauza principiilor radical diferite cu privire la exploatarea titeiului din regiune. Pe fondul exploziei productiei americane de petrol si gaze naturale, alimentata de revolutia sisturilor, Abu Dhabi si Riyadh au purtat aproape un deceniu un razboi rece privind directia cartelului. Pe scurt, Emiratele doreau sa produca mai mult, chiar cu riscul unor preturi mai mici, in timp ce Arabia Saudita, aliata cu Rusia, voia sa mentina petrolul cat mai aproape de 100 de dolari pe baril, chiar daca asta presupunea reducerea productiei si pastrarea unor volume nefolosite drept capacitate de rezerva, amintesc analistii Bloomberg. In cea mai mare parte a perioadei, conflictul a fost tinut sub pres, insa presiunea Emiratelor pentru cote mai mari a izbucnit public in iulie 2021, cand Riyadh si Abu Dhabi s-au ciocnit intr-o reuniune OPEC+, fortand suspendarea intalnirii. Negocierile au fost reluate abia dupa cateva zile, cand Emiratele au cedat sub presiunea masiva a sauditilor. A fost o experienta umilitoare pe care Abu Dhabi nu a uitat-o. Acum, emiratul foloseste razboiul drept acoperire diplomatica. Sa nu existe insa confuzii: Emiratele parasesc OPEC pentru a produce mai mult titei, impotriva intereselor Arabiei Saudite. Abu Dhabi a avut grija sa nu sperie pietele energetice, promitand ca va actiona responsabil, aducand productie suplimentara pe piata intr-un mod gradual si masurat, in acord cu cererea si conditiile de piata. Totusi, directia productiei emirateze este clara: in sus. Inainte de razboi, tara producea deja peste plafonul oficial OPEC, aproximativ 3,7 milioane de barili pe zi. Capacitatea reala este probabil mai aproape de 4,5 milioane de barili pe zi, iar obiectivul este atingerea pragului de 5 milioane pana la finalul lui 2027. Nu ar fi surprinzator daca, in curand, ar anunta tinte si mai ambitioase pentru 2030, mai aminteste sursa citata. Potrivit unor explicatii oferite miercuri, 29 aprilie, pentru Euronews Romania de catre Eugenia Gusilov, experta in energie, in acest moment, cu criza aceasta internationala, bineinteles ca ei vor sa profite cat mai mult. Ei au o capacitate de a produce 4,8 milioane de barili pe zi si, din 2024, produceau sub 3 milioane, din cauza ca erau restrictionati de aceasta cota a OPEC. Ori ei nu mai vor sa fie legati de maini si de picioare, mai ales ca ei mai au si capacitatea de a exporta printr-o conducta care ocoleste Stramtoarea Ormuz. Ei pot sa exporte pe acolo 1,5 milioane de barili pe zi. Practic, nu mai vor sa se supuna cotei de productie, explica expertul in energie. De asemenea, Eugenia Gusilov mai spune ca situatia Europei nu se va schimba semnificativ odata cu aceasta decizie, avand in vedere ca deficitul produs de inchiderea Stramtorii Ormuz este imposibil de acoperit. In mod normal, daca eram in perioada de dinainte de martie 2026, preturile s-ar fi dus in jos, dar daca Stramtoarea Ormuz ramane blocata, ca efect deosebit, nu este cazul sa ne asteptam la preturi, pentru ca, chiar daca Emiratele incep sa produca mai mult, asta nu poate sa compenseze acele volume de aproape 13 milioane de barili pe zi, care lipsesc acum de pe piata internationala. Adica pierderea e prea mare in materie de numar de barili, chiar daca Emiratele produc maxim cat vor putea si au in plan ca, pana in 2027, sa ajunga la 5 milioane de barili pe zi. Dar, dat fiind faptul ca lipsa este mult mai mare decat cifra barililor, nu se va simti, adica nu va ajuta in mod semnificativ, a mai spus aceasta. Cat despre viitorul pretului petrolului pe fluxurile internationale, EAU mizeaza pe faptul ca atunci cand, in cele din urma, Stramtoarea Ormuz se va deschide, economia globala, care acum isi consuma tamponul petrolier, folosind barili din rezerve strategice si din depozitele comerciale, va avea nevoie de livrari cat mai ample pentru refacerea stocurilor, iar astfel vor putea sa controleze mai liber preturile de export. Analistii se asteapta ca odata cu incheierea conflictului cele doua tari sa intre intr-un nou razboi al preturilor, care ar trebui, cel putin teoretic, sa duca la oferte cat de cat competitive. Este destul de greu de imaginat cum OPEC ar putea continua sa functioneze ca o organizatie bazata pe colaborare prietenoasa, cel putin pe termen scurt si poate chiar definitiv, a spus Amy Myers Jaffe, consultant in energie si director al Laboratorului pentru Energie, Justitie Climatica si Sustenabilitate al New York University, pentru New York Times, in cadrul unei alte analize recente. Alti specialisti avertizeaza insa ca OPEC a supravietuit si altor plecari si a gasit modalitati de adaptare la schimbarile geopolitice din piata petrolului. Pentru a compensa diminuarea influentei OPEC, Arabia Saudita, liderul de facto al cartelului, si-a coordonat in ultimii ani productia cu Rusia printr-un grup de opt state cunoscut sub numele de OPEC Plus. Problema, insa, a OPEC ar putea deveni cu atat mai mare daca o noua putere economica cu rezerve considerabile de petrol ar face acelasi pas. Prin iesirea din OPEC, Emiratele se aliniaza mai strans cu Statele Unite, care au incercat de multa vreme sa submineze influenta cartelului. Presedintele Donald Trump a presat in repetate randuri organizatia sa produca mai mult petrol pentru reducerea preturilor. Iar aici intra in scena Venezuela, care a devenit, practic, un satelit al influentei SUA odata cu lovitura de stat orchestrata de Washington la inceputul acestui an, in prezent grupul Chevron desfasurand ample campanii de resuscitare a industriei extractive in tara. Ar putea fi urmatoarea pe lista, indiferent de declaratiile oficiale de astazi de la Caracas. Guvernul condus de Delcy Rodríguez ramane loial cartelului, insa relatia dintre opozitia venezueleana, favorita sa preia puterea la viitoarele alegeri — si OPEC a fost istoric ostila. Daca are loc o schimbare de putere, este probabil ca Venezuela sa urmeze exemplul Emiratelor. Iar daca privim alianta mai larga OPEC+, devine limpede ca mai multi membri au deja un picior in afara taberei, cel mai vizibil caz fiind Kazakhstan, sustin analistii Bloomberg. Povestea unei organizatii create ca revansa la dominatia companiilor americaneInainte de formarea OPEC, in 1960, piata internationala a petrolului era dominata de Cele Sapte Surori, companii energetice multinationale care, prin schimbari de nume si fuziuni, aveau sa devina ulterior Shell, Chevron, Exxon Mobil si BP. Iran, Irak, Kuwait, Arabia Saudita si Venezuela au creat OPEC si pentru ca erau nemultumite de puterea exercitata de aceste companii. In ultimii 30 de ani insa, mai multi membri si-au suspendat sau incetat apartenenta, unii plecand si revenind ulterior. La apogeu, cartelul a avut 16 membri, insa dupa plecarea Emiratelor va ramane cu 11, multe dintre ele state africane mai mici, care beneficiaza de vocea comuna a unei organizatii ce le ofera un loc la masa deciziilor globale. Totusi, niciuna dintre plecarile anterioare nu seamana cu cea a Emiratelor, care reprezinta aproximativ 12 din productia OPEC, adica in jur de 3,6 milioane de barili pe zi. De acum inainte, Emiratele vor fi libere sa majoreze productia dupa propriul interes, odata ce Stramtoarea Ormuz se va redeschide. Important de amintit este si ca SUA a devenit la randul sau un producator major de combustibili fosili. In 2011, americanii au depasit Rusia la productia de gaze naturale, iar in 2018 au depasit Arabia Saudita si Rusia la productia de petrol, potrivit Energy Information Administration, citata de NY Times.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Emiratele Arabe vor decide preturile globale ale titeiului, dupa plecarea din OPEC. Ce tara ar lua in considerare acelasi plan in viitorul apropiat emiratele arabe decide
emiratele arabe vor decide preturile globale ale titeiului # dupa plecarea din opec # ce tara ar lua in considerare acelasi plan in viitorul apropiat