Dilema NATO: cand este momentul oportun pentru doborarea unei drone rusesti
Categoria:
1
Dilema NATO: cand este momentul oportun pentru doborarea unei drone rusesti
Pe masura ce aeronavele invadeaza spatiul aerian aliat, statele din prima linie solicita masuri mai dure, in timp ce altele se tem ca o miscare gresita ar putea declansa Al Treilea Razboi Mondial, scrie The Time intr-o analiza care vorbeste despre principiul ambiguitatii strategice de care Alianta Nord-Atlantica se foloseste in pozitiile sale oficiale si despre ghidurile oficiale cu privire la momentul, locul si modul de reactie la incursiunile avioanelor sau dronelor rusesti, infromatii care sunt insa tinute secrete. br
Intr-o vineri seara tarziu, cateva avioane rapide rusesti intra in spatiul aerian al unuia dintre statele din prima linie ale NATO, cu transpondere oprite. In loc sa zboare paralel cu granita si apoi sa se retraga, asa cum ar fi facut in mod normal, de data aceasta ele fac o intoarcere brusca spre interior, aparent indreptandu-se spre o instalatie militara. Comandantul suprem al fortelor armate ale statului NATO are la dispozitie doar un minut pentru a lua cea mai importanta decizie din viata sa: sa le alunge cu avioane de interceptare, asa cum se procedeaza in mod normal, sau sa dea ordinul de a le dobori. br
Acesta este acum argumentul central in cadrul aliantei, dupa o serie de operatiuni aeriene rusesti extrem de provocatoare deasupra teritoriului NATO, inclusiv incursiunile a aproximativ 20 de drone in Polonia si a trei avioane de lupta MiG-31 in spatiul aerian estonian. br
Dezbaterea a fost alimentata de o remarca a presedintelui Trump, care a fost intrebat marti daca crede ca NATO ar trebui sa raspunda cu forta. Da, cred, a raspuns el. br
Dilema nu este cu totul noua. In cea mai mare parte a ultimului deceniu, avioanele de lupta rusesti au zburat in jurul flancului estic al NATO la fiecare cateva zile, pentru a fi alungate de avioane de politie aeriana cu raspuns rapid. In ultimele doua saptamani, insa, actiunile au capatat o amploare, un caracter si o intensitate diferite, mai ales daca dronele care au paralizat traficul aerian deasupra Copenhagai si Oslo sunt atribuite in mod definitiv Kremlinului. br
Pozitia oficiala a NATO cu privire la aceasta chestiune este deliberat vaga, in conformitate cu un principiu cunoscut sub numele de ambiguitate strategica. br
Exista ghiduri specifice cu privire la momentul, locul si modul de reactie la incursiunile avioanelor sau dronelor rusesti – inclusiv conditiile in care acestea pot fi doborate –, dar acestea sunt pastrate strict secrete. Aceasta neclaritate are in mare parte scopul de a impiedica regimul Putin sa exploateze regulile de angajare. br
Mark Rutte, secretarul general al aliantei, a declarat ca fiecare decizie se va baza pe o serie de detalii din informatiile disponibile, cum ar fi intentia, armamentul si riscul potential pentru fortele aliate, civili sau infrastructura. Exista multi lideri militari care sustin ca alianta ar trebui sa-si pastreze calmul si sa se abtina de la a urmari in mod imprudent Rusia pe scara escaladarii. br
Boris Pistorius, ministrul german al Apararii, a declarat ca nu vede niciun motiv pentru a musca momeala provocarilor presedintelui Putin si a indemnat NATO sa actioneze cu sobrietate, prudenta, fara alarmism, dar cu hotarare. br
Pilotii nostri de vanatoare au la dispozitie o serie intreaga de masuri la care pot recurge. Ei se comporta cu maxima profesionalism, dar nu se lasa provocati. Ei stiu ce fac si ce pot face, a declarat Pistorius dupa o intalnire cu Pal Jonson, omologul sau suedez. br
Germania a detectat in repetate randuri activitati suspecte ale dronelor deasupra bazelor militare si a altor locuri sensibile, inclusiv un cargobot in canalul Kiel, care pare sa fi lansat o drona pentru a monitoriza o nava militara germana din apropiere. br
Incepand de joi, fortele armate germane efectueaza un exercitiu care simuleaza un atac inamic asupra Hamburgului, inclusiv perturbari cauzate de drone si un incident cu victime multiple la un important santier naval militar. br
Vorbind la conferinta de securitate de la Helsinki din weekendul trecut, generalul Janne Jaakkola, seful fortelor armate finlandeze, a emis, de asemenea, un avertisment impotriva doborarii la intamplare a avioanelor rusesti. br
[Trebuie sa reactionezi] in functie de nivelul amenintarii si de modul in care percepi incalcarea, la ce nivel, a spus el. Asadar, pilotii actioneaza in consecinta. Sunt profesionisti si vor actiona profesional in [fiecare] situatie. Si asta nu inseamna ca nu fac nimic. br
Contraargumentul este simplu: Rusia, spun criticii, va continua pana cand va intampina rezistenta. br
Adevaratul pericol, potrivit lui Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, consta in esecul de a trage o linie rosie clara: Inca ne luptam sa raspundem la incursiuni care nici nu ar avea loc daca am fi dispusi sa facem ceea ce este necesar pentru a le descuraja. In loc sa ne intrebam daca riscam sa declansam al treilea razboi mondial, intrebarea este: vom risca sa-l oprim?br
Landsbergis a pledat pentru a transmite Moscovei ca orice incalcare ulterioara cu drone va fi pedepsita cu lovituri de rachete de croaziera asupra locurilor de unde au fost lansate dronele. br
Citeste si:br
Reactia Rusiei dupa ce Trump a incurajat tarile NATO sa doboare avionele rusesti care le incalca spatiul aerianbr
Putini lideri NATO sunt pregatiti sa mearga atat de departe in prezent. Polonia, insa, a indicat ca este dispusa sa doboare orice avion militar rus care intra in spatiul sau aerian. Suedia a sugerat ca ar lua in considerare sa faca acelasi lucru. Parlamentul lituanian tocmai a acordat fortelor armate puterea de a ataca dronele straine care intra in zone interzise sau restrictionate in timp de pace. Danemarca si Estonia iau in considerare o legislatie similara. br
Exista si alte modalitati de a transmite un avertisment. Locotenent-colonelul Christof Kühn, seful de stat major al centrului de excelenta pentru aparare cibernetica al NATO din Estonia, a declarat ca exista deja un mecanism prin care statele aliate pot efectua in secret atacuri cibernetice preventive asupra tintelor rusesti. NATO poate ridica mana si spune: «Hei, am dori sa se faca ceva acolo». Iar apoi o natiune poate ridica mana si spune: «Da, ne vom ocupa noi de asta. Nu intrebati cum o vom face», a spus Kühn. br
El a adaugat: Parerea mea personala este ca suntem deja in razboi. Este vorba despre informatii false. Este vorba despre intreruperea infrastructurii critice. Este vorba despre testarea vointei noastre de a riposta. br
Pe termen scurt, acest tip de optiune mai putin teatrala s-ar putea dovedi mai atractiva decat doborarea avioanelor rusesti. Este greu de imaginat ca un singur membru NATO ar lua unilateral aceasta masura, cu exceptia cazului in care ar fi sigur de sprijinul politic si militar neechivoc din partea restului aliantei, in special din partea Statelor Unite. br
Statele din prima linie au luat nota de modul in care Trump a evitat sa raspunda cand a fost intrebat daca America ar sustine o astfel de masura cu propriile forte armate. br
O alta dificultate este ca nu toate statele NATO care sunt supuse acestor provocari dispun neaparat de toate instrumentele necesare pentru a dobori drone si avioane de lupta pe cont propriu, iar unele se bazeaza in mare masura pe avioane aliate sau baterii de aparare aeriana. br
Analistii militari din Estonia, de exemplu, au sustinut ca tara depinde in prezent in mare masura de avioanele F-35 si de un sistem de rachete sol-aer SAMPT desfasurat de Italia, care tinde sa adopte o pozitie prudenta in aceste chestiuni. br
Citeste si:br
Dronele rusesti din Polonia: acoperisul casei avariate a fost, de fapt, distrus de o racheta lansata de un F-16 polonez (presa)br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Dilema NATO: cand este momentul oportun pentru doborarea unei drone rusesti dilema nato: cand
dilema # nato: # cand