Descoperirea revolutionara in domeniul probioticelor pentru ameliorarea naturala a anxietatii si o sanatate mintala mai buna
Categoria:
1
Descoperirea revolutionara in domeniul probioticelor pentru ameliorarea naturala a anxietatii si o sanatate mintala mai buna
O descoperire surprinzatoare in legatura dintre intestin si creier sugereaza ca anxietatea ar putea fi, intr-o buna zi, tratata cu probiotice special concepute. Cercetari realizate de Duke-NUS Medical School si National Neuroscience Institute din Singapore indica o legatura puternica intre microbii intestinali si comportamentele asociate anxietatii. Rezultatele sugereaza ca anumite substante produse de bacteriile intestinale, in special molecule numite indoli, pot influenta activitatea cerebrala implicata in frica, stres si echilibrul emotional. Studiul, publicat in revista EMBO Molecular Medicine, se adauga unui numar tot mai mare de cercetari care arata ca sanatatea mintala nu este controlata exclusiv de creier. Dimpotriva, intestinul si creierul par sa fie intr-o comunicare constanta, microbii contribuind la formarea unor semnale chimice care influenteaza starea de spirit si reactiile la stres. Anxietatea si legatura intestin–creierTulburarile de sanatate mintala au devenit tot mai frecvente. In Singapore, cel mai recent studiu national arata ca 1 din 7 persoane a experimentat o tulburare de sanatate mintala, inclusiv depresie si anxietate. In 2019, aceste afectiuni se aflau printre primele patru cauze ale poverii bolilor din tara. In acest context, cercetatorii au investigat daca microbii intestinali pot influenta comportamentul anxios. In experimente preclinice, au studiat soareci crescuti intr-un mediu lipsit de germeni, adica fara expunere la microbi vii. Acesti soareci au manifestat semnificativ mai mult comportament asociat anxietatii decat cei care aveau o flora intestinala normala. Diferentele nu au fost doar comportamentale. Soarecii fara microbi au prezentat si o activitate crescuta in amigdala bazolaterala (BLA), o regiune a creierului implicata in procesarea fricii si a anxietatii. Cum a influentat lipsa microbilor creierulAnalizele au aratat ca aceste comportamente anxioase sunt legate de modificari ale unor proteine specializate din celulele cerebrale, numite canale SK2 dependente de calciu. Acestea regleaza cat de usor devin neuronii activi si cat de des declanseaza semnale. Cand organismul si creierul sunt expuse metabolitilor produsi de microbi, aceste canale SK2 functioneaza ca un ambreiaj, prevenind supraactivarea neuronilor. In absenta semnalelor microbiene, neuronii din BLA au devenit mai excitabili, un tip de activitate asociat cu anxietatea crescuta. Profesorul Shawn Je de la Duke-NUS a explicat:Descoperirile noastre releva procesul neural specific si complex care leaga microbii de sanatatea mintala. Cei fara microbi vii au prezentat niveluri mai ridicate de comportament anxios decat cei cu bacterii. Practic, lipsa acestor microbi a perturbat modul in care creierul functioneaza, in special in zonele care controleaza frica si anxietatea. Microbii intestinali pot calma semnalele de anxietatePentru a testa daca microbii pot inversa aceste efecte, cercetatorii au introdus microbi vii la soarecii lipsiti de germeni. Dupa restaurarea florei intestinale, activitatea din amigdala bazolaterala a scazut, functionarea canalelor SK2 s-a imbunatatit, iar animalele au prezentat mult mai putin comportament anxios. Cercetatorii au testat apoi indolii, metaboliti produsi de anumite bacterii intestinale. Cand acesti compusi au fost administrati soarecilor, activitatea cerebrala asociata anxietatii a scazut, la fel si comportamentele specifice. Posibil drum catre terapii cu probioticeRezultatele sugereaza o posibila directie de tratament pentru tulburarile de anxietate, prin influentarea axei intestin–creier. Printre optiuni s-ar putea numara restabilirea echilibrului microbian prin alimentatie, suplimente pe baza de indoli sau probiotice care contin bacterii producatoare de astfel de molecule. Deocamdata, aceste ipoteze sunt experimentale. Studiile au fost realizate pe soareci, iar cercetatorii subliniaza necesitatea unor studii clinice pentru a determina daca aceste efecte se aplica si la oameni. Ce spun cercetatoriiProfesorul Sven Pettersson de la National Neuroscience Institute din Singapore a declarat:Semnalele de foame si controlul foamei sunt mecanisme de aparare conservate evolutiv. Schimbarea fiziologica de la nastere poate fi privita ca prima expunere majora la anxietate a nou-nascutului. Nasterea este asociata si cu expunerea la laptele matern, care contine microbi capabili sa produca indoli. Acestia sunt eliberati si in plante atunci cand sunt supuse stresului. In acest studiu aratam un mecanism similar la mamifere. O posibila noua directie in medicina psihiatricaDescoperirile sugereaza ca viitoarele terapii pentru anxietate ar putea include interventii asupra microbiomului intestinal. Aceasta ar putea insemna probiotice personalizate, adaptate fiecarui individ in parte. Profesorul Patrick Tan, de la Duke-NUS, a subliniat: Rezultatele noastre evidentiaza legaturi evolutive profunde intre microbi, nutritie si functia cerebrala. Acest lucru are un potential urias pentru persoanele care sufera de tulburari legate de stres. Ce arata cercetarile recenteStudii ulterioare au continuat sa investigheze influenta probioticelor asupra starii de spirit, anxietatii si somnului la oameni. Rezultatele sunt promitatoare, dar inca neconcludente, scrie scitechdaily. com. Unele studii clinice au aratat reduceri ale dispozitiei negative, insa nu toate testele standard au confirmat efecte clare. In general, cercetatorii subliniaza ca efectele probioticelor variaza in functie de tipul de bacterii, dozaj si profilul microbiomului fiecarei persoane.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Descoperirea revolutionara in domeniul probioticelor pentru ameliorarea naturala a anxietatii si o sanatate mintala mai buna descoperirea revolutionara domeniul
descoperirea # revolutionara # domeniul