Cum s-ar putea termina razboiul dintre Israel si Iran? Cateva scenarii
Categoria:
5
Cum s-ar putea termina razboiul dintre Israel si Iran? Cateva scenarii
Razboiul dintre Israel si Iran s-ar putea termina cu o infrangere a Republicii Islamice cu o decizie a statului evreu de a-si opri operatiunile militare sau cu o extindere dramatica a conflictului in regiune potrivit scenariilor avansate de experti. Acestia sustin de asemenea ca modul in care va evolua conflictul va depinde foarte mult de ceea ce vor face Statele Unite Rusia si China.
· Israel si Iran continua sa se atace reciproc
· Bombardamentele au provocat victime si distrugeri semnificative in ambele tabere
· Iranul crede ca SUA a ajutat atacurile israeliene
· Trump a respins acuzatiile si a cerut celor doua parti sa faca pace
· Foreign Policy avanseaza scenariul ca Iranul ar putea capitula
· Alte variante prevad o limitare a ofensivei israeliene si o extindere a conflictului
· Evolutia evenimentelor va depinde mult de ce vor face SUA Rusia si China
La sfarsitul siptamanii trecute armata israeliana a lansat cel mai mare atac aerian impotriva Iranului din ultimele decenii printr-o operatiune denumita Rising Lion sau “Leul care se ridica. Actiunea a implicat aproximativ 200 de avioane multe de tip F-35 Adir echipate cu munitie de inalta precizie care au lovit zeci de tinte strategice.
Atacurile au vizat atat infrastructura de suprafata cat si facilitati subterane critice cum ar fi laboratoarele nucleare din Natanz Fordow si Isfahan centre de comanda instalatii militare dar si resedinte ale unor lideri iranieni.
Atacurile israeliene s-au concentrat pe:
· principalele instalatii de imbogatire a uraniului in special la Natanz si Isfahan;
· facilitati militare si infrastructura de rachete;
· elemente ale conducerii militare si stiintifice iraniene inclusiv oameni de stiinta de rang inalt si comandanti ai Garzilor Revolutionare Islamice (IRGC).
In capitala Teheran dar si in alte regiuni exploziile au provocat pagube semnificative inclusiv incendii distrugerea unor cladiri si victime civile. Agentia Internationala pentru Energie Atomica a confirmat loviturile asupra facilitatilor nucleare dar a declarat ca nu s-a inregistrat o crestere a nivelului de radiatii.
Printr-o serie de lovituri precise Fortele de Aparare ale Israelului (IDF) au reusit sa elimine mai multi lideri-cheie din aparatul militar si stiintific iranian intre care:
· Mohammad Bagheri seful Statului Major al Fortelor Armate;
· Hossein Salami comandantul suprem al IRGC;
· Gholamali Rashid conducatorul centrului de comanda Khatam al-Anbiya;
· Amir Ali Hajizadeh responsabilul programului iranian de rachete balistice;
· Fereydoon Abbasi fost director al Organizatiei pentru Energie Atomica;
· Mohammad Mehdi Tehranchi lider universitar influent in cercetarea nucleara;
· Trei experti de top in inginerie nucleara de la Universitatea Shahid Beheshti.
Operatiunea a fost precedata de o serie de misiuni secrete ale Mossad serviciul de informatii externe al statului evreu care a fost cel mai important actor al Operatiunii Rising Lion. Potrivit informatiilor spionii Mossad au desfasurat o serie de operatiuni sub acoperire adanc in interiorul Iranului pentru a elimina sistemele de aparare aeriana si lansatoarele de rachete balistice.
Sute de agenti Mossad atat din interiorul Iranului cat si din sediul central au fost implicati inclusiv o unitate speciala formata din iranieni care lucrau pentru Mossad.
De asemnenea in centrul Iranului unitati de comando Mossad au pozitionat sisteme de arme ghidate in zone deschise aproape de lansatoarele iraniene de rachete sol-aer.
Intr-o alta zona din interiorul Republicii Islamice Mossad a desfasurat in mod secret sisteme de arme si tehnologii sofisticate ascunse in vehicule. Cand a inceput atacul israelian aceste arme au fost activate si au distrus tinte de aparare aeriana iraniene.
Mossad a infiintat de asemenea o baza de drone de atac in interiorul Iranului cu drone care fusesera introduse in tara cu mult inainte de operatiune. In timpul atacului israelian dronele au fost activate si lansate spre lansatoarele de rachete sol-sol aflate la baza Esfajabad langa Teheran distrugand rachetele balistice inainte ca acestea sa poata fi lansate spre Israel.
Iranul a raspuns initial cu peste 150 de rachete balistice si 100 de drone directionate asupra oraselor Tel Aviv Haifa si altor locatii strategice israeliene. Mai multe cladiri civile si infrastructura urbana au fost lovite in atacurile iraniene.
In urmatoarele doua zile 15-16 iunie Iranul a lansat noi valuri de atacuri in timp ce Israelul a ripostat bombardand baze militare aeroporturi cladirea televiziunii de stat iraniene dar si un spital din Teheran sustinand ca acolo se ascundeau lideri IRGC.
Teheranul a emis ordine de evacuare pentru zonele din nord-estul capitalei provocand haos si panica in randul populatiei. Peste 100. 000 de locuitori au parasit orasul.
Pana luni Iranul a anuntat aproximativ 400 de morti inclusiv civili comandanti militari si oameni de stiinta in timp ce atacurile iraniene cu rachete si drone au provocat 24 de morti si sute de raniti in Israel.
De asemenea atat Iranul cat si Israelul au raportat distrugeri importante inclusiv avarii majore la infrastructura critica: electricitate comunicatii spitale.
Tot luni Israelul a afirmat ca a obtinut suprematie aeriana asupra capitalei iraniene Teheran.
Iranul a cerut prin intermediul statelor din Golf si a Turciei ca SUA si comunitatea internationala sa forteze Israelul sa accepte un armistitiu imediat oferind in schimb relansarea negocierilor nucleare. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat ca Israelul nu va opri ofensiva “pana cand nu va fi eliminata amenintarea nucleara iraniana.
Atacul israelian a survenit intr-un moment delicat cand negocierile intre SUA si Iran privind programul nuclear sunt blocate iar urmatoarea runda de discutii urma sa aiba loc duminica. Presedintele american a indemnat Iranul sa ajunga la un acord “inainte sa nu mai ramana nimic.
Intr-o declaratie facuta in ziua in care americanii si iranienii urmau sa se intalneasca in Oman ministrul de externe de la Teheran Abbas Araghchi a afirmat ca tara sa dispune de “probe solide privind sprijinul acordat de fortele americane atacului fara precedent lansat vineri de catre Israel impotriva teritoriului iranian. “Noi dispunem de probe solide cu privire la sprijinul din partea fortelor si bazelor americane din regiune atacurilor fortelor regimului sionist le-a spus Araghchi unor diplomati straini intr-o reuniune difuzata de televiziunea de stat iraniana.
Presedintele american a respins insa acuzatiile reafirmand duminica ca Washingtonul “nu are nimic de a face cu atacurile israeliene impotriva Iranului.
Aceasta dupa ce Israelul a cerut Administratiei Trump sa participe direct la conflictul cu Iranul cu scopul de a distruge infrastructura nucleara iraniana. Israelul nu detine mijloacele tehnice necesare pentru a distruge complexul subteran de imbogatire a uraniului de la Fordow construit in interiorul unui munte. In schimb Statele Unite dispun de avioane bombardiere de mare capacitate si bombe penetrante (“bunker buster) capabile sa loveasca astfel de tinte aflate deja la distanta operationala de Iran.
Pana acum insa desi SUA au interceptat unele rachete iraniene in drum spre Israel ele nu au participat direct la atacurile israeliene asupra Iranului. In descrierea atacurilor de vineri dimineata secretarul de stat si consilierul prezidential interimar pentru securitate nationala Marco Rubio le-a caracterizat cu grija drept o decizie “unilaterala a Israelului.
Presedintele Trump se opusese public atacului insa liderii israelieni au interpretat pozitia lui Trump ca o aprobare tacita – sau cel putin ca o lipsa de opozitie activa.
Mai mult Trump ar fi respins un plan al Israelului de a-l ucide pe liderul suprem al Iranului ayatollahul Ali Khamenei potrivit unor oficiali americani citati de CBS News. Astfel Trump i-ar fi spus premierului Netanyahu ca asasinarea lui Khamenei “nu este o idee buna.
De asemenea Trump a cerut celor doua tabere sa cada la o intelegere “la fel ca acordul India- Pakistan. Pe platforma sa de socializare Truth Social Trump a scris: “Iranul si Israelul ar trebui sa faca o intelegere si vor face o intelegere la fel cum au facut India si Pakistanul… Vom avea PACE in curand intre Israel si Iran! Acum au loc multe apeluri si intalniri. Fac multe si nu primesc niciodata credit pentru nimic dar asta e OK POPORUL intelege. FACEM DIN NOU ORIENTUL MIJLOCIU MARET!
Iar luni seara Trump a parasit reuniunea G7 din Canada dupa ce a cerut locuitorilor din Teheran sa se evacueze cat mai repede semn ca evenimentele se precipita in regiune.
Comentatorii sustin ca razboiul dintre Israel si Iran se afla intr-un punct critic. Cu sute de morti infrastructura distrusa si evacuari in masa ambele tabere par hotarate sa continue ofensiva. Iranul a cerut un armistitiu ca preconditie pentru negocieri nucleare in timp ce Israelul vrea garantii ca pericolul nuclear iranian este “neutralizat definitiv.
Comunitatea internationala face eforturi sa evite un razboi regional generalizat dar orice greseala sau provocare suplimentara ar putea declansa o escaladare si mai mare – cu implicatii globale asupra securitatii economiei si stabilitatii politice in Orientul Mijlociu si dincolo de el.
Israelul a declarat ca a atacat Iranul pentru a distruge capacitatile nucleare si militare ale Teheranului considerand ca Republica Islamica era foarte aproape de a construi o bomba nucleara si devenise o amenintare directa si iminenta pentru securitatea statului evreu.
Iranul a sustinut insa constant ca programul sau nuclear are scopuri pasnice in special pentru productia de energie. Cu toate acestea Occidentul si Israelul acuza Teheranul ca urmareste obtinerea armei nucleare. Iranul imbogateste in prezent uraniu pana la 60procente puritate foarte aproape de nivelul necesar pentru armament nuclear – un fapt fara precedent pentru o tara fara program militar declarat.
Conform acordului nuclear din 2015 Iranul trebuia sa se limiteze la un nivel de 367procente si un stoc de maximum 300 kg de uraniu. Ultimul raport AIEA arata insa un stoc de peste 8. 000 kg din care o parte substantiala este imbogatita peste pragurile permise.
Evaluarile serviciilor americane indica faptul ca Iranul nu a inceput oficial producerea unei arme nucleare dar inainte de atacurile israeliene era pregatit tehnologic sa faca acest pas intr-un timp scurt daca ar fi decis acest lucru.
Cum s-ar putea insa finaliza acest conflict care a dat peste cap nu doar regiunea Orientului Mijlociu dar a pus pe jar intreaga comunitate internationala? Foreign Policy a avansat mai multe scenarii posibile:
Iranul capituleaza. Expertii FP sustin ca prima posibilitate este ca Iranul sa mai lanseze cateva atacuri militare impotriva Israelului sa pretinda in fata propriului popor ca a contraatacat si a provocat victime in randul israelienilor si pagube materiale statului evreu dar sa accepte rapid eforturile Statelor Unite si ale comunitatii internationale pentru un armistitiu. Pe scurt o capitulare fortata mascata sub o aparenta de demnitate salvata.
In esenta exact acest lucru l-a acceptat aliatul apropiat al Iranului Hezbollah (cu baza in Liban) dupa campania israeliana din septembrie si octombrie 2024. De fapt actuala campanie israeliana impotriva Iranului seamana mult cu aceea cred analistii americani care vorbesc despre loviturile devastatoare asupra infrastructurii militare insotite de numeroase asasinate si eliminari ale liderilor care demonstreaza o penetrare profunda a serviciilor de informatii israeliene in structurile adversarului. Hezbollah care dispunea de un arsenal masiv de rachete si zeci de mii de combatanti inarmati a acceptat un armistitiu in mare parte in termenii Israelului fara sa fi lansat un contraatac eficient.
De exemplu intr-o operatiune spectaculoasa demna de filmele cu James Bond spionii israelieni au detonat de la distanta mii de pagere si walkie-talkie folosite de gruparea terorista din Liban. Atacurile au provocat mii de morti si raniti in randurile membrilor Hezbollah au compromis sistemele de comunicatii interne ale grupului terorist si au creat paranoia in randurile acesteia.
Spionii Mossad si-au adus o contributie importanta si la asasinarea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah si a multora dintre adjunctii sai de rang inalt intr-un atac tintit impotriva cartierului general al organizatiei teroriste produs la Beirut anul trecut.
Comparand cele doua cazuri Hezbollah si Iran comentatorii cred ca Iranul ar putea fi intr-o situatie similara cu cea a Hezbollah in 2024. Atacurile sale cu drone si rachete asupra Israelului s-au dovedit ineficiente iar principalii sai aliati in regiune – in special Hezbollah – sunt doar umbre ale ceea ce erau odinioara sugerand ca puterea de descurajare a Iranului este acum ineficienta.
Atacurile israeliene devastatoare asupra liderilor de la Teheran ar putea fi aruncat conducerea iraniana in haos ingreunand coordonarea unor atacuri cu rachete sau chiar luarea deciziilor de baza in timp real.
Desi Teheranul a anuntat ca isi inlocuieste rapid comandantii de varf eficienta acestei noi conduceri in mijlocul unui conflict activ este incerta iar Israelul probabil ii va lovi si pe inlocuitorii acestora amplificand degringolada in randul liderilor iranieni.
Israelul isi inceteaza ofensiva. A doua posibilitate este ca Iranul sa reziste atacurilor IDF si chiar sa reuseasca sa aplice cateva lovituri impotriva Israelului – fie prin acte de terorism fie prin rachete care sa penetreze sistemul de aparare israelian Iron Dome fie prin alte mijloace – in timp ce presiunea internationala asupra Israelului de a opri razboiul continua sa creasca. Instalatiile nucleare ale Iranului cum ar fi cele de la Natanz ar putea suferi daune dar Teheranul ar fi capabil sa le repare relativ rapid.
Expertii Foreign Policy au scris ca in general atunci cand Israelul isi ataca dusmanii beneficiaza adesea de un sprijin pe termen scurt din partea Statelor Unite si chiar a unor aliati europeni importanti dar aceste tari solicita acum incetarea rapida a ostilitatilor chiar daca Israelul doreste sa continue atacurile.
De altfel Franta Germania si Regatul Unit au cerut deja de-escaladarea situatiei.
Israelul ar putea sa ignore opinia europenilor – care cer de luni intregi o incetare a focului in Gaza – dar este mult mai atent la opinia americana in special la cea a presedintelui Trump a scris FP. Daca Trump va exercita presiuni reale asupra lui Netanyahu este posibil ca Israelul sa scurteze operatiunile militare considerand ca pagubele provocate Iranului sunt suficiente pentru moment.
Ramane neclar daca o astfel de evolutie ar duce la o diplomatie productiva. Administratia Trump a incercat sa obtina un nou acord negociat privind programul nuclear iranian (desi ceea ce era pe masa semana izbitor cu asa-numitul Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA – din care Trump s-a retras in 2018). Iranul parea sa trateze negocierile cu seriozitate cu sprijin aparent din partea conducerii desi persistau tensiuni legate de imbogatirea uraniului.
Asa cum am mentionat anterior Trump a cerut deja revenirea la masa negocierilor dupa atacuri scriind pe platforma Truth Social: “Iranul trebuie sa incheie un acord inainte sa nu mai ramana nimic si sa salveze ceea ce odinioara era cunoscut drept Imperiul Persan. Fara moarte fara distrugere PUR SI SIMPLU FACETI-O PANA NU E PREA TARZIU.
Astfel de negocieri ar putea fi atragatoare pentru Teheran sunt de parere analistii care atrag atentia ca economia iraniana este in colaps iar promisiunea reducerii sanctiunilor este tentanta.
In plus dupa o campanie militara atat de distructiva din partea Israelului Iranul ar avea mai putin de pierdut la masa tratativelor. Cu toate acestea din punct de vedere politic este mult mai dificil pentru regimul iranian sa se angajeze in negocieri in timp ce atacurile continua. Trump ar prezenta public orice concesie ca o victorie iar Iranul ar parea ca cedeaza sub presiune – lucru care de fapt ar fi adevarat.
Razboiul se extinde. Un alt scenariu este extinderea razboiului Israel-Iran intr-un conflict regional. Inainte de atacurile israeliene Iranul a amenintat ca va ataca facilitati americane din Orientul Mijlociu – atacuri care daca s-ar produce ar creste semnificativ probabilitatea ca Statele Unite sa se alature campaniei israeliene de bombardamente.
Colaborarea in domeniul securitatii dintre SUA si Israel existenta de mult timp precum si sprijinul american pentru Israel in domeniul apararii aeriene si in alte aspecte ar putea convinge Iranul ca Statele Unite sunt deja implicate in razboi. Desi America a negat implicarea in atacuri Iranul ar putea percepe Washingtonul ca fiind complice iar negocierile drept o acoperire pentru pregatirile militare ale Israelului.
Desi oficialii israelieni si americani avertizasera ca refuzul Iranului de a ajunge la un acord va duce la actiuni militare cu doar cateva ore inainte de operatiune Trump a confirmat ca Statele Unite sunt angajate intr-o solutie diplomatica si ca atacurile nu sunt iminente. Daca Teheranul percepe negocierile ca o stratagema tintele americane ar putea fi supuse unui risc crescut de atacuri iraniene.
SUA escaladeaza conflictul. Statele Unite din propriile motive ar putea escalada conflictul sustine un alt scenariu avansat de FP. Oficialii americani ar putea considera ca Israelul a facut deja jumatate din treaba iar SUA pot incheia misiunea prin bombardarea instalatiei nucleare de la Fordow cu munitii penetrante si eliminarea altor obiective ramase in urma atacurilor initiale ale Israelului. Iranul probabil va apela la gruparile aliate din Irak Liban Yemen si alte regiuni pentru a ataca Israelul iar acestea ar putea adauga tinte americane pe lista lor daca SUA se implica in conflict indiferent de motiv.
Astfel Statele Unite s-ar putea regasi atacand tinte din Yemen Irak si alte locatii. Iranul ar putea de asemenea recurge la terorism international avand in vedere ca in trecut a demonstrat capacitatea de a lovi la nivel global.
Scenariul in care fortele americane s-ar putea alatura Israelului pentru a ataca Iranul a fost prognozat si de Amos Yadlin fost sef al serviciilor secrete militare israeliene. Acesta a spus ca implicarea americana ar putea fi declansata daca represaliile iraniene afecteaza Statele Unite – de exemplu printr-un atac direct sau prin blocarea traficului petrolier prin stramtoarea Hormuz.
Un fost oficial al Comandamentului Central al SUA a declarat si el ca este putin probabil ca Statele Unite sa-si foloseasca mijloacele militare pentru a ajuta Israelul sa bombardeze tinte iraniene dar ca planificatorii americani se pregatesc pentru diverse situatii neprevazute.
“Stiu ca aceasta este o ingrijorare concreta: Sa zicem ca un avion israelian este doborat si un pilot IDF se catapulteaza si aterizeaza undeva in Arabia Saudita sau ceva de genul – va merge armata americana sa-l salveze? Si apoi in ceata razboiului se intampla ceva? a spus fostul oficial.
Alte tari se alatura ostilitatilor. FP a scris ca este posibil desi deocamdata putin probabil ca aliatii arabi ai SUA sa se implice. Fortele Armate Iordaniene au raportat deja ca au interceptat rachete si drone iraniene care le-au patruns in spatiul aerian la 13 iunie. Situatia este similara cu interceptarile din 2024 ale rachetelor iraniene lansate asupra Israelului.
Desi actiunile Iordaniei pot fi prezentate ca autoaparare daca SUA se implica americanii ar putea folosi bazele lor militare din mai multe tari din regiune sau s-ar putea baza pe ele in alte moduri.
Amos Yadlin a sugerat si el ca Rusia si China – ambele aliati ai Iranului – decid sa sustina Teheranul impotriva Israelului si posibil impotriva Statelor Unite creand conditiile pentru un conflict global. El a descris insa acest rezultat drept “putin probabil.
Confruntarile continua. O ultima posibilitate prognozata de experti este ca razboiul dintre Israel si Iran sa nu se incheie niciodata – cel putin nu in mod formal. Desi valurile de lovituri israeliene masive s-ar putea opri la un moment dat un conflict de intensitate mai scazuta ar putea continua luni de zile. Israelul ar putea lansa ocazional rachete sau atacuri aeriene impotriva Iranului impreuna cu asasinate si acte de sabotaj pe teritoriul Republicii Islamice.
La randul sau Iranul ar putea ataca periodic Israelul cu rachetedrone recurgand si la terorism sau alte metode de represalii. Nu ar fi un razboi total dar nici o pace fragila au afirmat comentatorii de peste ocean.
In contextul acestor atacuri si contraatacuri continue Iranul ar putea dezvolta un program nuclear clandestin in afara angajamentelor de control al armelor si al inspectiilor internationale – folosind drept justificare loviturile israeliene. Daca Israelul nu distruge toate cele trei locatii de stocare a uraniului imbogatit aceasta sarcina nu va fi dificila pentru Teheran.
Foreign Policy scrie ca sunt posibile si combinatii intre aceste scenarii. De exemplu un armistitiu intermediat de SUA ar putea reprezenta un prim pas catre un acord nuclear mai amplu. Iranul ar putea face concesii pe termen scurt dar ar pastra dorinta de razbunare pentru mai tarziu lansand atacuri teroriste in lunile care urmeaza ca forma de represalii – acceptand astfel ideea unui “razboi etern cu schimburi de lovituri intermitente cu Israelul.
Surse: BBC Axios New York Post CNN FoxNews New York Times Al Jazeera Reuters CBS News Foreign Policy AP Wall Street Journal Defense One Foreign Affairs iaea. org jaf. mil. jo Truth Social
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cum s-ar putea termina razboiul dintre Israel si Iran? Cateva scenarii s-ar putea termina
s-ar # putea # termina