Cum au devenit atacurile Ucrainei pe teritoriul Rusiei o bataie de cap pentru aliatii sai din NATO: Un motiv de ingrijorare
Categoria:
1
Cum au devenit atacurile Ucrainei pe teritoriul Rusiei o bataie de cap pentru aliatii sai din NATO: Un motiv de ingrijorare
Pe masura ce Ucraina isi extinde operatiunile cu drone adanc in teritoriul Rusiei, Moscova pare sa fi gasit o modalitate de a transforma unele dintre aceste atacuri intr-o problema pentru Kiev. Rusia a inceput sa bruieze dronele ucrainene si sa le redirectioneze catre tarile vecine membre NATO, in special catre statele baltice si Finlanda, ceea ce reprezinta o provocare din ce in ce mai mare din punct de vedere politic si al securitatii pentru unii dintre cei mai apropiati aliati ai Ucrainei, relateaza Kyiv Independent. br
Mai multi oficiali si personalitati publice din tarile baltice, care au vorbit cu Kyiv Independent, au avertizat ca, daca aceste incidente vor continua, ele ar putea eroda treptat sprijinul public acordat Ucrainei in tarile care s-au numarat printre cei mai ferventi sustinatori ai Kievului. br
Primul incident major a avut loc in luna martie, cand mai multe drone s-au prabusit in Finlanda. Autoritatile locale au confirmat ca cel putin una dintre ele era de origine ucraineana. Incidentul a determinat Kievul sa prezinte scuze oficiale. br
Apoi, in luna mai, mai multe drone au patruns in spatiul aerian leton dinspre Rusia, una dintre ele prabusindu-se in apropierea unui depozit de petrol din orasul Rezekne, situat in estul tarii, langa granita cu Rusia. br
Pana atunci, dronele ucrainene nu lovisera niciodata vreo tinta pe teritoriul Letoniei. Timp de cateva zile, oficialii letoni au evitat sa confirme public originea dronelor, desi se pare ca detineau dovezi care indicau de unde proveneau acestea. br
In cele din urma, Ucraina a clarificat situatia si si-a cerut din nou scuze. Reactiile din Letonia au fost imediate si severe. br
Incidentul cu drona a scos la iveala tensiuni profunde in cadrul coalitiei de guvernare pe tema securitatii nationale si a declansat o criza politica care a culminat cu anuntul facut de prim-ministrul leton Evika Silina, pe 14 mai, privind demisia sa. br
La scurt timp dupa aceea, Estonia s-a confruntat cu propria criza. Pe 19 mai, un avion de vanatoare al NATO a doborat pentru prima data o drona suspectata a fi ucraineana deasupra teritoriului estonian. In zilele urmatoare s-au mai produs de cateva ori incidente similare, alimentand ingrijorarile din ce in ce mai mari din regiune. br
Autoritatile afirma ca nu exista indicii potrivit carora Ucraina ar fi vizat in mod intentionat aliatii sai. Fiecare incident a avut loc in timpul atacurilor ucrainene asupra unor tinte situate pe teritoriul Rusiei. br
Ucraina, care se apara de mai bine de patru ani impotriva ofensivei rusesti la scara larga, si-a extins operatiunile cu drone, instalatiile energetice si militare ale Moscovei din nord-vestul tarii fiind tintele principale ale Kievului. br
Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia foloseste in mod deliberat sisteme de razboi electronic pentru a redirectiona dronele ucrainene catre teritoriul NATO. br
Rusia continua sa redirectioneze dronele ucrainene catre tarile baltice prin intermediul sistemelor sale de razboi electronic. Iar Moscova face acest lucru in mod intentionat, in paralel cu intensificarea propagandei, a declarat Heorhii Tykhyi, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. br
Componenta propagandistica a devenit rapid evidenta dupa fiecare incident. Oficialii rusi au inceput imediat sa incerce sa prezinte accidentele ca dovezi ca Ucraina — sau chiar tarile NATO — amenintau securitatea regionala, noteaza sursa citata. br
Serviciul de Informatii Externe al Rusiei (SVR) a intensificat si mai mult retorica pe 19 mai, amenintand in mod deschis Letonia si lansand acuzatii nefondate potrivit carora dronele ucrainene ar folosi teritoriul leton pentru a ataca Rusia. Agentia a afirmat ca personalul ucrainean din cadrul Fortelor de Sisteme Fara Pilot era deja stationat in bazele militare letone si a adaugat ca locatiile centrelor de decizie de pe teritoriul Letoniei sunt bine cunoscute. br
Fostul presedinte rus Dmitri Medvedev a mers chiar mai departe, sugerand ca tarile baltice ar trebui sa invoce clauza de aparare colectiva prevazuta la articolul 5 din Tratatul NATO impotriva Ucrainei. br
Ar fi trebuit sa propuna altceva: sa invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington impotriva (Ucrainei) in legatura cu atacul, a declarat Medvedev. Acest mesaj reflecta un efort mai amplu al Rusiei de a crea tensiuni intre Ucraina si aliatii sai, prezentand Kievul ca o amenintare la adresa securitatii europene, mai scrie sursa citata. br
Ceea ce face ca situatia sa fie deosebit de delicata este faptul ca statele baltice si Finlanda s-au numarat in mod constant printre cei mai ferventi sustinatori ai Ucrainei. br
Estonia, Letonia, Lituania si Finlanda — toate avand granita cu Rusia sau Belarus — au militat pentru adoptarea unor politici mai ferme fata de Moscova, oferind in acelasi timp sprijin militar si financiar Kievului la un nivel superior celui acordat de statele europene mai mari, raportat la dimensiunea lor. br
In prezent, oficialii se tem ca incidentele repetate cu drone ar putea sa submineze treptat acest sprijin. br
Mai multi oficiali din tarile baltice au recunoscut ca nemultumirea opiniei publice ar putea creste in cele din urma daca astfel de incidente vor continua. br
Toomas Hendrik Ilves, presedintele Estoniei intre 2006 si 2016, a avertizat ca incursiunile repetate ale dronelor ar putea afecta treptat atitudinea opiniei publice fata de Ucraina. br
Da, cu siguranta… cine ar vrea sa aiba drone care ii invadeaza teritoriul?, a declarat Ilves pentru Kyiv Independent, cand a fost intrebat daca astfel de incidente ar putea afecta sprijinul acordat Kievului. Este un motiv de ingrijorare. Adica, eu imi fac griji in privinta asta, a adaugat el. br
Ilves a dat ca exemplu criza politica din Letonia pentru a ilustra cat de grave ar putea deveni consecintele. br
Am vazut ca acest lucru a avut un efect concret in Letonia, a spus el, avertizand ca, desi impactul ramane limitat deocamdata, daca situatia continua… sunt sigur ca va incepe sa influenteze opinia publica. br
Ministrul estonian al Apararii, Hanno Pevkur, a declarat, la randul sau, ca Estonia a indemnat public Kievul sa inaspreasca masurile de control asupra dronelor, in special pentru a evita repercusiunile politice in randul aliatilor. br
Trebuie sa spunem asta. Trebuie sa discutam despre acest lucru. Si trebuie sa fim foarte clari si sinceri unii cu altii, a declarat Pevkur. Nu este nevoie sa punem in pericol sprijinul estonienilor fata de Ucraina, a adaugat el, subliniind ca Ucraina doreste ca aliati precum Estonia, Letonia, Polonia si Finlanda sa fie de partea sa. br
Ministrul polonez al Apararii, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a abordat, de asemenea, public aceasta chestiune intr-un mod neobisnuit de direct. br
Ucraina trebuie sa fie mai precisa in aceasta privinta, desigur, pentru a evita sa dea nastere la provocari din partea Rusiei, a declarat el pe 21 mai. Teritoriile noastre nu trebuie incalcate, nu trebuie amenintate. br
Kievul a reactionat rapid pentru a linisti aliatii in urma incidentelor, constient de caracterul sensibil al acestei chestiuni din punct de vedere politic. Ministrul de externe Andrii Sibiga a declarat ca Ucraina este pregatita sa colaboreze direct cu statele baltice si cu Finlanda pentru a preveni incidente similare in viitor. br
Am confirmat disponibilitatea Ucrainei de a coopera cu statele baltice si Finlanda pentru a preveni astfel de incidente, inclusiv prin implicarea directa a expertilor nostri, a declarat Sibiga. br
El a subliniat, de asemenea, ca Ucraina dispune de o vasta experienta in combaterea dronelor, dupa ani de aparare impotriva atacurilor masive ale Rusiei. br
Un oficial ucrainean a declarat ca Ucraina se afla acum in contact zilnic cu aliatii din tarile baltice in legatura cu aceste incidente si cu posibile masuri preventive, desi persoana respectiva a refuzat sa precizeze in ce ar putea consta aceste masuri. br
De asemenea, UE a recunoscut amenintarea tot mai mare, subliniind in acelasi timp necesitatea unor mecanisme de aparare colectiva mai solide. Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat pentru sursa citata ca guvernele nationale raman responsabile de reactia la incursiuni, dar a sustinut ca aceste incidente evidentiaza importanta unor initiative europene mai ample in domeniul apararii. br
Ceea ce evidentiaza acest lucru este, intr-adevar, necesitatea initiativelor emblematice ale UE pe care le-am propus, printre care se numara, de exemplu, initiativa privind apararea impotriva dronelor sau scutul aerian, a declarat Regnier. br
In ciuda tensiunilor, oficialii din tarile baltice au subliniat in repetate randuri un aspect esential: in ultima instanta, ei dau vina pe Rusia, nu pe Ucraina. br
Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, a declarat ca opinia publica din Estonia intelege in mare masura ca incidentele sunt o consecinta directa a invaziei rusesti. br
Publicul estonian este bine informat, suficient cat sa inteleaga motivul pentru care zboara drone: motivul din spatele acestui lucru este razboiul de agresiune al Rusiei, a declarat Vseviov. br
A fost o decizie luata la Moscova, nu la Kiev. El a adaugat ca dronele au patruns in spatiul aerian estonian din cauza bruiajului rusesc si a sustinut ca cei mai multi oameni inteleg contextul mai larg. br
Astfel de lucruri nu ar trebui sa se intample, nu se pot intampla, nu trebuie sa se intample, a spus el, adaugand ca singura solutie reala este incetarea razboiului pornit de Rusia. br
Un oficial leton a exprimat o pozitie similara. br
Consideram ca Ucraina are tot dreptul sa se apere, inclusiv prin aceste contraatacuri, a declarat oficialul. Intentionam sa colaboram cu Ucraina in vederea schimbului de bune practici in domeniul dronelor si al tehnologiilor anti-drone. br
Este o problema a Rusiei, intrucat aceasta decurge din faptul ca Rusia continua razboiul impotriva Ucrainei. br
Citeste si:br
Ursula von der Leyen merge in Lituania pentru discutii privind criza dronelorbr
Marco Rubio: Campania Rusiei impotriva tarilor baltice este ingrijoratoare. SUA si NATO urmaresc situatiabr
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cum au devenit atacurile Ucrainei pe teritoriul Rusiei o bataie de cap pentru aliatii sai din NATO: Un motiv de ingrijorare devenit atacurile ucrainei
devenit # atacurile # ucrainei