Criza din Iran ajunge in buzunarele romanilor dincolo de scumpirea carburantilor. Trei lovituri economice care pot incetini cresterea economica
Categoria:
1
Criza din Iran ajunge in buzunarele romanilor dincolo de scumpirea carburantilor. Trei lovituri economice care pot incetini cresterea economica
Pe masura ce conflictul din Iran se prelungeste, iar riscurile legate de aprovizionarea globala cu petrol continua sa genereze efecte pe scara larga, acestea se resimt si in economia interna a Romaniei, care trec cu mult dincolo de facturile la energie sau pretul carburantilor. Printre elementele care pot pune frana economiei in ansamblu se numara si amanarea investitiilor sau reducerea pe scara larga a consumului, avertizeaza specialistii. O analiza recenta a pus, astfel, fata in fata criza energetica de anul acesta si cea provocata in 2022 odata cu izbucnirea razboiului din Ucraina. Potrivit Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, cresterea preturilor la combustibili devine unul dintre principalele canale de transmitere a socului geopolitic catre economia reala. Scumpirea petrolului poate incetini cresterea economica prin trei mecanisme principale. Primul este direct: cresterea preturilor erodeaza puterea de cumparare, ceea ce duce la reducerea consumului si, implicit, la temperarea ritmului de crestere economica. Celelalte doua canale sunt indirecte. Pe de o parte, incetinirea economiei globale, in special a zonei euro, principalul partener comercial al Romaniei, are un impact si asupra economiei locale. Pe de alta parte, cresterea incertitudinii economice determina atat companiile, cat si populatia sa aiba un comportament prudent, amanand sau reducand investitiile si cheltuielile neesentiale, a explicat Csaba Bálint, cercetator in cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA. Pentru a avea un reper privind magnitudinea crizei energetice actuale, echipa RoEM-UBB FSEGA a realizat o paralela cu ultima criza similara, cea din 2022, de la inceputul invaziei Rusiei in Ucraina. La debutul conflictului Rusia-Ucraina, pe 23 februarie 2022, pretul petrolului Brent era de 96,84 USDbaril, ajungand o luna mai tarziu la 119,03 USDbaril, ceea ce inseamna o crestere cu 22,91. In acelasi interval, cotatia TTF a gazului natural a urcat de la 88,89 euroMWh la 111,61 euroMWh (+25,55). Prin comparatie, in cazul conflictului SUAIsrael-Iran, dinamica a fost semnificativ mai accentuata. Pretul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USDbaril, pe 28 februarie 2026, la 115,86 USDbaril dupa o luna (+59,85), in timp ce cotatia TTF a gazului natural a avansat de la 31,96 euroMWh la 54,81 euroMWh, marcand o crestere cu 71,50, arata analiza. In 2022, criza pretului gazelor naturale s-a acutizat abia dupa cateva luni, la inceputul perioadei de toamna, iar un scenariu asemanator s-ar putea intampla si in acest an, daca razboiul iranian escaladeaza si se prelungeste pana in toamna. Este important de subliniat ca perturbarea cauzata de inchiderea Stramtorii Ormuz este de aproximativ 15 pana la 20 de ori mai mare decat impactul asupra ofertei observat in primele luni ale razboiului din Ucraina, ceea ce o transforma intr-o amenintare directa mult mai mare pentru disponibilitatea globala a petrolului, spune Bálint-Zsolt Nagy, cercetator RoEM-UBB FSEGA. Potrivit echipei RoEM-UBB FSEGA, in 2022, guvernul Romaniei a beneficiat de un spatiu de manevra mai larg pentru interventiisubventii, deoarece bugetul statului intrase deja pe o traiectorie de consolidare dupa pandemie, cu o valoare de 6,7 din PIB in 2021, in timp ce, la finalul anului trecut, deficitul a fost mai mare, de 7,6. Ce poate pune in prezent piedici cresterii economiceEchipa RoEM-UBB FSEGA a identificat trei canale principale prin care conflictul din Orientul Mijlociu poate afecta negativ ritmul de crestere economica:Inflatia ridicata. Desi Romania are o anumita independenta energetica comparativ cu alte state din regiune, preturile interne sunt aliniate la dinamica pietelor internationale, iar scumpirea petrolului se transmite rapid in costuri mai mari pentru transport, productie si logistica, afectand competitivitatea companiilor si bugetele gospodariilor. Aceste bugete restranse pun o presiune suplimentara asupra consumului, deja in scadere fata de anul precedent, ceea ce limiteaza cresterea economica a tarii. Reducerea exporturilor. Pretul ridicat al petrolului, precum si incertitudinile geopolitice globale au un impact negativ asupra cresterii economiei din zona euro – regiune ce reprezinta cea mai importanta piata de destinatie a exporturilor economiei Romaniei. Perspectivele economice negative ale tarilor din aceasta zona au un impact direct asupra exportatorilor din Romania, iar o potentiala reducere a exporturilor franeaza in mod direct evolutia PIB-ului tarii. Incertitudinile economice. In contextul geopolitic si economic actual, cu multe incertitudini, companiile prefera sa amane investitiile programate pentru aceasta perioada, pentru a ramane flexibile si pregatite pentru scenarii economice neplanificate. Populatia prefera, de asemenea, sa economiseasca prin amanarea sau reducerea investitiilor si a consumului, in general. La nivelul bugetului de stat, investitorii devin mai prudenti in fata acestor riscuri ceea ce poate contribui la o crestere a costului finantarii datoriei statului. Toti acesti factori inrautatesc perspectivele economiei romanesti in 2026. Considerand aceste canale de influenta, estimam ca fiecare crestere de 10 a pretului barilului de petrol Brent poate adauga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuala a inflatiei din Romania, spune Csaba Bálint. In privinta masurilor de atenuare a crizei, specialistii RoEM-UBB FSEGA sugereaza ca plafonarea preturilor la carburanti prin limitarea adaosului comercial reprezinta doar o solutie pe termen scurt, menita sa ofere companiilor si gospodariilor un interval de adaptare la noua situatie. Pe termen lung insa, astfel de interventii pot genera dezechilibre in piata, inclusiv riscuri de penurie a produselor, ceea ce le face nesustenabile. In prezent, problema fundamentala o reprezinta reducerea cantitatii de petrol disponibil, ca urmare a blocajelor din Stramtoarea Ormuz, evolutie care se reflecta direct in cresterea preturilor la carburanti. Guvernul a intervenit deja pentru a atenua socul initial asupra pietei combustibililor prin masuri cu caracter temporar, valabile pana la 30 iunie 2026, asigurand astfel un interval de timp pentru adaptarea agentilor economici la noile conditii de piata. In acelasi timp, avand in vedere ca problema structurala nu poate fi gestionata pe termen mediu si lung prin interventii similare, rolul esential al oricarui guvern este de a se asigura ca politicile adoptate nu accentueaza dezechilibrele bugetare deja existente. Intr-un context fiscal fragil, marcat de un spatiu de manevra restrans, calibrul si sustenabilitatea masurilor fiscal-bugetare devin critice, adauga Csaba Bálint. Analistii sunt de parere ca doar solutionarea durabila a conflictului din Iran ar putea duce la stabilizarea pietelor energetice in aproximativ una sau doua luni. Problema adusa in discutie de acestia este totusi ca, chiar si in cazul acestui scenariu optimist, precedentul creat de tensiunile geopolitice si geo-economice, asociat cu riscul perceput al unei reizbucniri a conflictului, ar putea continua sa influenteze evolutia pietelor energetice.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Criza din Iran ajunge in buzunarele romanilor dincolo de scumpirea carburantilor. Trei lovituri economice care pot incetini cresterea economica criza iran ajunge
criza din iran ajunge in buzunarele romanilor dincolo de scumpirea carburantilor # trei lovituri economice care pot incetini cresterea economica