Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: Conflictul din Orientul Mijlociu genereaza simultan inflatie si stagnare economica
Categoria:
3
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: Conflictul din Orientul Mijlociu genereaza simultan inflatie si stagnare economica
Razboiul din Orientul Mijlociu produce efecte economice globale majore si pune presiune directa pe inflatie, crestere economica si stabilitate financiara, avertizeaza Cosmin Marinescu, economist, profesor ASE si viceguvernator al BNR. Intr-o analiza ampla privind implicatiile conflictului din Golf, oficialul BNR sustine ca actuala criza energetica genereaza simultan inflatie ridicata si incetinire economica, intr-un context deja fragil pentru Romania, marcat de dezechilibre fiscale si instabilitate politica. br
Cu sau fara armistitiu durabil, razboiul din Orientul Mijlociu alimenteaza incertitudini severe, antrenand cresterea inflatiei, in tandem cu incetinirea activitatii economice. Pe termen scurt, impactul asupra inflatiei rezulta direct din scumpirea combustibililor. Insa efectele pe termen lung sunt mult mai dificil de proiectat, intrucat depind atat de durata si intensitatea conflictului, cat si de transmisia in preturile de consum. Situatia energetica actuala este exact genul de soc exogen, lipsit de cauze monetare, pe care bancile centrale ar trebui, teoretic, sa-l «treaca cu vederea», cel putin deocamdata. Sunt insa deosebit de importante atat elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor, cat si comunicarea eficienta a abordarilor de politica monetara. Conjunctura actuala este, de altfel, una complicata, date fiind situatia fiscala fragila si instabilitatea politica recenta, factori care isi pun amprenta si asupra politicii monetare, a explicat Cosmin Marinescu. br
Escaladarea tensiunilor din Golf a dus la cresteri puternice ale pretului petrolului. Potrivit datelor prezentate de viceguvernatorul BNR, petrolul Brent a ajuns in martie la 103 dolaribaril, cu aproximativ 50 peste nivelul din primele doua luni ale anului, iar in aprilie a urcat la aproximativ 115 dolaribaril. In prognoza EIA pentru trimestrul al doilea, pretul petrolului apare la peste 110 dolaribaril. br
br
Preturile de consum resimt acest soc aproape instantaneu si chiar anticipat, in special pe canalul combustibililor. Insa, cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de productie, care vor presa in continuare asupra preturilor de consum. Potrivit diagramei de mai sus, pentru finalul acestui an putem estima cresteri de 1,5 - 2 puncte procentuale, inflatia Ormuz, peste traiectoriile de inflatie proiectate in absenta socului din Golf, insa spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund. Razboiul provoaca deja perturbari majore in lanturile de aprovizionare, producatorii europeni raportand cea mai mare prelungire a termenelor de livrare din ultimii aproape patru ani. Indicatorii conjuncturali surprind aceasta deteriorare: de exemplu, Purchasing Managers Index privind activitatea economica in zona euro a scazut in martie la 50,7, iar in aprilie la 48,6, sub pragul care separa perspectivele unei cresteri de cele ale unei contractii economice, potrivit oficialului BNR. br
Viceguvernatorul BNR a explicat ca economia Romaniei este deja afectata de cresterea preturilor la energie si combustibili, chiar daca cererea interna se afla intr-o faza de slabiciune. br
In Romania, in pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea preturilor la energie a determinat cresterea inflatiei peste asteptari in luna martie, la aproape 10. Principala cauza a fost scumpirea combustibililor cu circa 13, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflatiei, la peste 10. Inflatia afecteaza consumul deja comprimat: inca din februarie, vanzarile cu amanuntul erau in scadere fata de anul trecut cu 6,8. Perspectivele lunilor urmatoare nu sunt incurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind inca obturat. Daca tensiunea se prelungeste, preturile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, sa forteze persistenta «inflatiei Ormuz» pentru mai multe trimestre, afirma Marinescu. br
Acesta a subliniat insa ca Romania are o dependenta energetica mai redusa fata de multe alte state europene. br
Dependenta energetica a Romaniei este mai redusa in comparatie cu majoritatea statelor europene. Dar situatia actuala subliniaza totusi necesitatea de a reduce si mai mult dependenta de combustibilii fosili. Petrolul importat reprezinta doar o treime din resursele de energie primara, a explicat acesta. br
In acest context, BNR a decis in luna aprilie sa mentina neschimbata rata dobanzii de politica monetara si sa adopte o strategie de tip wait-and-see. br
Tipologia socului, conjunctura economica si balanta riscurilor au determinat, in sedinta Consiliului de administratie al BNR din luna aprilie, o reactie de tip wait-and-see, asteptata de altfel. Insa raspunsul BNR trebuie vazut intr-un context mai larg. Razboiul a inflamat pretul titeiului, generand o crestere rapida a inflatiei mondiale si alimentand riscurile. Reactia de manual a bancilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare. Aceasta atitudine se poate schimba daca devine evidenta amplificarea socului energetic si inflamarea asteptarilor inflationiste, spune oficialul BNR. br
Potrivit acestuia, bancile centrale incearca sa evite reactii bruste care ar putea destabiliza si mai mult economia. br
O interventie acum, prin inasprirea conditiilor monetare, s-ar putea dovedi prematura din perspectiva sincronizarii efectelor in economie, in eventualitatea in care conflictul va inceta relativ curand, iar petrolierele isi vor relua traseul prin stramtoarea Ormuz. Efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflationiste. In plus, deteriorarea proiectiilor de crestere economica ar deveni si mai severa daca bancile centrale ar recurge direct la cresteri ale dobanzii de politica monetara, a avertizat viceguvernatorul BNR. br
Viceguvernatorul BNR a transmis ca noul soc energetic afecteaza direct perspectivele economiei mondiale si ale Romaniei. br
Conflictul din Golf reprezinta un factor de incetinire pentru economia globala, cu cel putin 0,3 puncte procentuale mai jos fata de media ultimilor doi ani (3,4), dupa estimarile FMI. In plan regional, noul soc energetic se suprapune cu incertitudinile generate de conflictul din Ucraina. De exemplu, pentru Romania, prognozele Bancii Mondiale si ale FMI sunt semnificativ revizuite in jos, pana la 0,5 si, respectiv, 0,7, afirma Marinescu. br
br
Acesta a avertizat ca Romania continua sa fie afectata de inflatie ridicata, deficit bugetar mare si costuri crescute de finantare. br
In prezent, Romania se distinge prin inflatie ridicata si crestere economica modesta, dar si prin dezechilibre bugetare si de cont curent persistente. Iar acestea se reflecta in perceptia investitorilor, care atribuie Romaniei cea mai ridicata prima de risc din regiune. In 2025, Romania a cheltuit 2,8 din PIB cu dobanzile aferente finantarii datoriei publice, aproape dublu fata de acum patru ani. Iar in bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobanzile sunt prevazute sa ajunga la 3 din PIB, a explicat oficialul BNR. br
In analiza sa, Marinescu sustine ca Romania trebuie sa continue consolidarea bugetara si implementarea investitiilor strategice, evitand in acelasi timp deteriorarea credibilitatii economice. br
Prioritatea Romaniei ramane consolidarea fiscala, nu doar din perspectiva stabilitatii macroeconomice, dar si pentru crearea spatiului necesar politicii monetare, data fiind perpetuarea, in ultimii ani, a dominantei fiscale in mix-ul politicilor economice. In actualul context fiscal-bugetar, cand economia resimte din plin efectele masurilor de ajustare a deficitului bugetar, iar deficitul de cerere din economie se adanceste la cote severe, politica monetara intampina provocarea de a evita sa puna «sare pe rana», prin cresterea dobanzii de referinta, ca reactie de raspuns la primele socuri de oferta, a afirmat viceguvernatorul BNR. br
Acesta avertizeaza ca actuala criza politica poate afecta serios increderea investitorilor si stabilitatea economica a Romaniei. br
In vartejul incertitudinilor globale, situatia politica interna risca sa afecteze credibilitatea economica a Romaniei, reducand increderea investitorilor si a pietelor financiare. Criza politica actuala tulbura coordonatele economice, deja deteriorate. br
Nevoia de stabilitate politica si guvernamentala este deosebit de importanta in acest an, avand in vedere miza strategica a obiectivelor asumate, de consolidare a situatiei finantelor publice, de implementare a investitiilor din fonduri europene, in special a celor din PNRR, precum si miza unor proiecte majore de cooperare internationala, precum aderarea la OECD in 2026, a concluzionat acesta. br
br
Vezi analiza completa aici. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: Conflictul din Orientul Mijlociu genereaza simultan inflatie si stagnare economica cosmin marinescu, viceguvernator
cosmin marinescu # viceguvernator bnr # conflictul din orientul mijlociu genereaza simultan inflatie si stagnare economica