Controversa finantarii ONG. Cat de necesar este proiectul de lege care obliga publicarea identitatii donatorilor
Categoria:
1
Controversa finantarii ONG. Cat de necesar este proiectul de lege care obliga publicarea identitatii donatorilor
La inceputul acestei saptamani, de Senat a trecut un proiect de lege, initiat de AUR si SOS si sustinut de PSD, care obliga organizatiile neguvernamentale (ONG) sa publice anual datele celor care doneaza peste 5. 000 de lei. In timp ce initiatorii invoca nevoia de transparenta, societatea civila si institutiile care emit avize in cadrul dezbaterii parlamentare se opun acestui proiect. br
Proiectul de lege obliga asociatiile, fundatiile si federatiile, adica organizatiile neguvernamentale, sa depuna anual o declaratie cu privire la toate veniturile si sursele de finantare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienta lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice, pentru sume mai mari de 5. 000 de lei, si juridicebr
Daca nu se conformeaza, organizatiile neguvernamentale pot avea activitatea suspendata, iar, dupa un an, acestea pot fi dizolvate. br
Proiectul a fost initiat de parlamentari de la AUR si SOS Romania si este sustinut inclusiv de PSD. Senatul l-a adoptat in sedinta din 18 mai, cu 75 de voturi pentru, 32 de voturi contra si 4 abtineri. Ajunge, astfel, la Camera Deputatilor, for decizional in acest caz. br
Initiativa AUR-SOS a fost insa criticata de reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, dar si de institutiile care avizeaza proiectele de legi atunci cand sunt dezbatute in Parlament. br
Initiatorii acestui proiect de Lege, de la AUR si SOS, au invocat ca principal argument transparenta. Ei sustin, la nivel general, ca organizatiile neguvernamentale sunt folosite cu rea-credinta in scopul obtinerii de beneficii pentru persoanele care controleaza activitatea acestora, fara sa ofere exemple concrete. br
Anumite asociatii au veritabili beneficiari in persoana celor care exercita controlul asupra activitatii si care utilizeaza entitatea privata fara scop patrimonial personal, potrivit expunerii de motive. br
Initiatorii proiectului mai sustin ca lipsa de transparenta cauzata de absenta unei situatii clare si verificabile a identitatii persoanelor fizice sau juridice ce finanteaza, sub orice forma, aceste entitati reprezinta o vulnerabilitate atat pentru Romania, cat si pentru UE. br
In Senat, proiectul a fost sustinut si de Partidul Social Democrat, pe langa initiatorii de la AUR si SOS. Intrebat despre acest proiect in cadrul unui interviu sustinut la RTV, presedintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus ca este de acord cu initiativa opozitiei. br
Ca principiu, eu cred ca nu are nimeni, daca e un om corect, ce sa ascunda. De ce sa ascunda? (. . . ) Atata timp cat dau din acel 2 sau 3,5, care ar veni in mod normal la stat, ii consider bani publici. Nu vad nicio problema. Care-i problema sa fii transparent?, a spus Sorin Grindeanu, la RTV. br
Cei care sunt vizati direct de proiectul initiat de AUR si SOS si sustinut de PSD, adica organizatiile neguvernamentale, au criticat mai degraba initiativa legislativa. br
Peste 430 de organizatii ale societatii civile au semnat o scrisoare prin care atrag atentia ca obligatia de a publica identitatea donatorilor, dublata de suspendarea activitatii pentru nedepunerea declaratiei, reprezinta o masura disproportionata, care poate afecta libertatea de asociere si functionarea organizatiilor neguvernamentale. br
Transparenta este necesara intr-o societate democratica, insa ea nu trebuie transformata intr-un mecanism de control sau suspiciune permanenta asupra societatii civile, mai ales in conditiile in care institutiile statului detin deja informatiile relevante si au instrumentele legale pentru a interveni atunci cand exista suspiciuni de nelegalitate, se arata in scrisoarea semnata de organizatiile societatii civile. br
Potrivit datelor furnizate de Senat, proiectul a inregistrat mai degraba avize negative din partea institutiilor sau comisiilor care analizeaza proiectele in Parlament. br
Consiliul Legislativ critica mai degraba modul in care a fost scris proiectul, mentionand ca nu cuprinde clar si complet masurile concrete ce se urmaresc a fi stabilite prin intermediul acestei legi. br
Consiliul mai subliniaza ca proiectul ar putea incalca Constitutia si dreptul european, dand ca exemplu o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, din 2020, data impotriva Ungariei, la care vom reveni. br
Revenind la avize, Consiliul Economic si Social subliniaza in avizul negativ ca proiectul ridica probleme privind proportionalitatea si necesitatea unei astfel de masuri in raport cu cadrul legal existent. br
Propunerea nu are nicio justificare obiectiva, intrucat statul detine deja toate instrumentele de control financiar si fiscal asupra organizatiilor neguvernamentale, subliniaza Consiliul Economic si Social. br
In prezent, aceste entitati au deja obligatii de raportare financiara si fiscala, iar instituirea unor cerinte suplimentare de raportare si publicare poate genera o sarcina administrativa semnificativa, fara a demonstra in mod clar ca aduce un plus real de eficienta in monitorizarea activitatii lor, argumenteaza Consiliul Economic si Social. br
Institutia arata ca in cazul verificarii finantarii organizatiilor neguvernamentale exista deja instrumente, cum ar fi: obligatii privind beneficiarul real, obligatii de raportare contabila si fiscala, registre publice, care au tocmai scopul de a preveni spalarea banilor, finantarea activitatilor ilegale sau utilizarea structurilor juridice pentru ascunderea identitatii finantatorilor. br
Institutia mai arata ca asociatiile si fundatiile au deja obligatii extinse de transparenta, prin depunerea bilanturilor la Ministerul Finantelor, raportarea la Oficiul National al Registrului Comertului, obligatii fiscale fata de ANAF si, pentru cei care primesc finantari publice, controlul Curtii de Conturi. br
Un alt argument in favoarea proiectului, ridicat in Senat de o parlamentara AUR, este acela ca declaratiile depuse de organizatiile neguvernamentale raman in sertarele ANAF. br
ONG depun o declaratie la ANAF in fiecare an. Aceste declaratii raman in sertarele ANAF si nu ajung la cetateni. Transparenta este atunci cand cetateanul poate sa deschida o pagina pe internet si poate sa vada cum este finantat un ONG care influenteaza comunitatea, a fost argumentul senatoarei AUR. br
Exista organizatii neguvernamentale care publica, anual, pe site-ul propriu, un raport financiar prin care arata ce buget au avut in anul respectiv, ce cheltuieli au existat si, generic, ce surse de venit au avut in anul respectiv. br
Insa ideea de a publica, cu nume si prenume, persoanele care doneaza peste 5. 000 de lei unei ONG, este aspru criticata. br
Organizatia Salvati Copiii, de exemplu, subliniaza ca ar duce la descurajarea finantarii si intimidarea donatorilor, ceea ce ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esentiale copiilor vulnerabili, familiilor in dificultate si comunitatilor defavorizate. br
Publicarea numelui unui donator permite, prin coroborare cu organizatia beneficiara, deducerea orientarilor politice, religioase, filosofice sau sexuale ale persoanei respective (. . . ) Obligatia de publicare a numelor donatorilor produce inevitabil un efect de descurajare asupra finantarii societatii civile, a subliniat si Consiliul Economic si Social. br
Acelasi Consiliu mai arata ca persoane care ar dori sa sustina financiar organizatii cu activitate sensibila din punct de vedere politic sau social ar putea renunta la donatii de teama expunerii publice. br
Tot in avizele Consiliilor Legislativ si Economic si Social regasim un exemplu concret, transat inclusiv de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. br
Consiliul Economic si Social invoca faptul ca acest proiect apare intr-un context european marcat de tendinte iliberale si de restrangere a spatiului civic. br
Reprezentantii societatii civile sustin la randul lor ca initiativa AUR-SOS, votata si de PSD, reprezinta inceputul unui proces de restrangere accelerata a spatiului civic din Romania, care se aseamana cu tiparul folosit in Rusia si, ulterior, in alte cateva state sanctionate ferm de instante judecatoresti si institutii din Uniunea Europeana si Consiliul Europei. br
In anul 2017, Ungaria lui Viktor Orban a adus mai multe modificari asupra cadrului legislativ privind finantarea organizatiilor neguvernamentale, introducand modelul rus al agentilor straini. br
Curtea a constatat ca, prin impunerea unor obligatii de inregistrare, de declarare si de publicitate anumitor categorii de organizatii ale societatii civile care beneficiaza in mod direct sau indirect de un ajutor strain care depaseste un anumit prag si prin faptul ca a prevazut posibilitatea de a aplica sanctiuni organizatiilor care nu respecta aceste obligatii, Ungaria a introdus restrictii discriminatorii si nejustificate atat in privinta organizatiilor in cauza, cat si a persoanelor care le acorda un asemenea ajutor, este un fragment din decizia CJUE, invocata de Consiliul Legislativ. br
In Federatia Rusa exista inca din 2012 modelul agentilor straini. La acea vreme, au fost formulate doua criterii pentru agentii straini: primirea de bani din strainatate si implicarea in activitati politice. br
Agentii, adica organizatii neguvernamentale, erau obligati sa includa o mentiune prin care avertizau asupra statutului lor si erau obligati sa depuna rapoarte trimestriale privind activitatile si finantele. br
Anterior, agentii straini erau impartiti in categorii: persoane juridice, persoane fizice, institutii media si asociatii neinregistrate. Baza de date specifica chiar si tara straina pe care fiecare agent o servea. Acum, lista este unificata si include organizatii, grupuri informale si cetateni privati deopotriva. br
CITESTE SI: Legea agentilor straini: cum a ingenuncheat regimul lui Vladimir Putin libertatea si a impins disidentii in exilbr
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Controversa finantarii ONG. Cat de necesar este proiectul de lege care obliga publicarea identitatii donatorilor controversa finantarii ong.
controversa finantarii ong # cat de necesar este proiectul de lege care obliga publicarea identitatii donatorilor