Cine trebuie sa suporte greselile statului in mecanismul fondurilor europene – statul sau beneficiarii acestor fonduri
Categoria:
3
Cine trebuie sa suporte greselile statului in mecanismul fondurilor europene – statul sau beneficiarii acestor fonduri
Intarzieri in mecanismul cererilor de plata si impactul asupra termenului de 31 decembrie 2023Una dintre situatiile recurente aparute in practica recenta a fondurilor europene si care sugereaza o neregula sistemica priveste proiectele in cadrul carora beneficiarii au efectuat plati catre furnizori dupa data de 31 decembrie 2023, pentru ca, ulterior, dupa o perioada semnificativa de timp, sa fie emise procese-verbale de constatare a neregulilor prin care s-a dispus restituirea finantarii, desi depasirea termenului de 31 decembrie 2023 nu era imputabila beneficiarilor. Problema a aparut in contextul in care, potrivit art. 65 alin. (2) din Regulamentul 13032013, eligibilitatea cheltuielilor pentru contributiile din fondurile ESI (respectiv fondurile structurale si de investitii europene, adica FEDR, FSE, FEADR si FEPAM) era conditionata de efectuarea platii de catre beneficiar pana cel tarziu la 31 decembrie 2023. In cazul beneficiarilor care au apelat la mecanismul cererilor de plata, era necesar ca autoritatea de management sa efectueze in timp util transferurile, pentru a permite beneficiarilor ca, la randul lor, sa achite facturile furnizorilor pana in ultima zi a anului 2023. In timp ce, in cazul beneficiarilor, termenele in care acestia trebuie sa-si indeplineasca obligatiile au un moment cert de la care incep sa curga, in cazul autoritatilor de management, termenul in care trebuie sa vireze beneficiarilor valoarea cheltuielilor rambursabile incepe sa curga de la momentul in care dispun de resurse in conturile proprii. Asa fiind, intrucat spre finalul anului 2023, unele autoritati de management au dispus de resurse in conturile proprii extrem de tarziu, acestea au facut platile catre beneficiari abia in jurul datelor de 27–28 decembrie 2023. Ca sa fie lucrurile si mai complicate, 29 decembrie 2023 a cazut intr-o zi de vineri cand, in mod cu totul surprinzator, s-a publicat in Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Finantelor nr. 54422023, prin care termenul pana la care persoanele juridice puteau depune la Trezorerie documentele pentru efectuarea platilor a fost prelungit pana la ora 15:00. Dincolo de aspectul aproape absurd al unei modificari publicate chiar in ziua in care termenul expira, ne intrebam cati beneficiari au verificat Monitorul Oficial in dimineata zilei de 29 decembrie pentru a afla ca termenul-limita pentru efectuarea platilor prin Trezorerie a fost modificat cu cateva ore. . . Sigur ca, aparent, prelungirea termenului era in interesul beneficiarilor insa, in realitate, multi nu au stiut de prelungirea termenului si, oricum, in cele mai multe situatii, banii virati de autoritate cu o zi inainte nu au ajuns in timp util in conturile beneficiarilor, pentru ca acestia sa faca plata pana la ora 15:00 a zilei de 29 decembrie 2023. In acest context, este de mentionat, pentru aceia care nu stiu cum functioneaza platile prin Trezorerie, ca ordinele de plata trebuie prezentate fizic la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului la care beneficiarul isi are deschise conturile, nefiind posibile platile online. Si pentru ca acest scenariu kafkian sa aiba un punct culminant, unii beneficiari, vazand ca banii le-au intrat in cont in prima zi lucratoare din 2024, fiind evident, asadar, ca platile catre furnizori nu mai puteau fi efectuate pana la 31 decembrie 2023, au solicitat clarificari in scris reprezentantilor autoritatii de management, iar cel putin intr-o situatie acestia au dat asigurari ca plata facuta chiar si cu depasirea acestui termen va fi considerata eligibila. Finalul este demn de absurditatea intregii situatii si consta in emiterea de procese-verbale de neregula pentru depasirea termenului de 31 decembrie 2023, prin care beneficiarii sunt obligati sa restituie sumele platite furnizorilor dupa data respectiva, desi imposibilitatea respectarii termenului-limita a fost generata tocmai de modul in care autoritatea a gestionat calendarul platilor la finalul exercitiului financiar. De la intarziere administrativa la calificarea situatiei ca neregula imputabila beneficiarilorIn aceste conditii, se naste firesc intrebarea: de ce trebuie sa raspunda beneficiarii pentru greseala autoritatii?Primul raspuns care apare aproape reflex in materia fondurilor europene este ca principiul bunei gestiuni financiare prevaleaza, iar definitia neregulii din legislatia nationala este una larga, incluzand orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, inclusiv atunci cand aceasta rezulta dintr-o actiune sau inactiune a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor. Insa, chiar si in aceste conditii, ramane intrebarea daca beneficiarul poate suporta automat consecintele financiare ale unei situatii pe care nu a provocat-o si pe care nu o putea controla, in conditiile in care dreptul nu este doar un mecanism de aplicare rigida a regulilor, ci exprima, in esenta, ideea de dreptate si corectitudine, iar o solutie juridica ce ignora aceste valori ajunge sa fie perceputa ca fiind incorecta, chiar daca se incadreaza in litera legii. Asa fiind, evident ca raspunsul juridic este mult mai nuantat decat lasa uneori sa se inteleaga practica autoritatilor si vizeaza limitele in care riscul administrativ al functionarii defectuoase a mecanismului public de gestionare a fondurilor europene poate fi transferat exclusiv asupra beneficiarului. De ce solutia de sanctionare automata este discutabila juridicDin punctul nostru de vedere, o astfel de situatie nu poate fi transata in mod simplist, in sensul ca simpla nerespectare a termenului de 31 decembrie 2023 atrage automat neeligibilitatea cheltuielilor facute cu depasirea termenului si obligarea beneficiarilor la restituirea acestora. Pana la urma, definitia neregulii nu ar trebui interpretata in sensul instituirii unei forme de raspundere obiectiva a beneficiarului pentru orice abatere, independenta de culpa acestuia, dupa cum nici principiul bunei gestiuni financiare nu inseamna ca orice abatere formala trebuie sanctionata automat si ca beneficiarul devine garantul absolut al tuturor disfunctionalitatilor administrative. Mai mult decat atat, orice mecanism prin care consecintele unei disfunctionalitati apartinand autoritatii ar fi transferate asupra beneficiarului ar incalca principiul de drept potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine efecte juridice in detrimentul altei parti. Pe de alta parte, in dreptul Uniunii, care se aplica cu prioritate fata de dreptul national, neregula consta in orice incalcare a dreptului Uniunii sau a dreptului national in legatura cu aplicarea acestuia, rezultata dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic implicat in implementarea fondurilor ESI, cadrul juridic neexcluzand insa, in functie de rolul concret exercitat, analiza conduitei autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor. Apoi, imprejurarea ca, potrivit art. 65 alin. (2) din Regulamentul 13032013, eligibilitatea cheltuielilor este conditionata de efectuarea platii pana la 31 decembrie 2023 priveste, in principal, raporturile financiare dintre statul membru si Comisia Europeana, in cadrul mecanismului de decontare a fondurilor europene. In acest context, o eventuala constatare a neeligibilitatii unei cheltuieli la nivelul programului operational se poate reflecta, in principiu, in relatia dintre Uniune si statul membru, insa eventualul transfer al consecintelor catre beneficiar nu opereaza automat, ci presupune o analiza separata a conditiilor de imputabilitate si a existentei unei nereguli in sens juridic. Sigur ca, dincolo de toate aceste considerente teoretice, pentru beneficiarii care au primit procese-verbale de neregula pentru motivul de mai sus urmeaza o lupta lunga si dificila, in conditiile in care autoritatea nu contesta ca e vina sa pentru situatia creata, dar invoca obligatia emiterii de procese-verbale, urmand ca beneficiarii sa le conteste si sa-si gaseasca, eventual, dreptatea in instanta. Intre timp insa, procesul-verbal de neregula devine titlu executoriu la expirarea unui termen de 30 de zile de la comunicare si, in lipsa unei hotarari judecatoresti de suspendare a efectelor acestuia, beneficiarii sunt buni de plata, ramanand sa spere ca vor rezista pana la judecarea cererilor de anulare si eventuala restituire a banilor. . . ---------------Oana Stratula este avocat specializat in litigii cu fonduri nerambursabile (fonduri europene si ajutoare de stat), cu o experienta specifica in aceasta arie de practica de peste 12 ani.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cine trebuie sa suporte greselile statului in mecanismul fondurilor europene – statul sau beneficiarii acestor fonduri cine trebuie suporte
cine # trebuie # suporte