Cifrele care conteaza mai mult decat numarul de kilograme. Ce ascunde circumferinta mare a taliei la femei si la barbati
Categoria:
science
1
Cifrele care conteaza mai mult decat numarul de kilograme. Ce ascunde circumferinta mare a taliei la femei si la barbati
Circumferinta taliei, raportul talie-inaltime, tensiunea arteriala si nivelul glicemiei ofera indicii mai exacte despre starea generala de sanatate decat greutatea corporala. Specialistii recomanda si monitorizarea profilului lipidic complet, a echilibrului dintre activitate fizica si sedentarism, precum si a calitatii somnului, pentru o evaluare corecta.
Studiile au scos la iveala ca exista inclusiv persoane obeze, dar sanatoase din punct de vedere metabolic, cu un nivel redus de grasime viscerala, sensibilitate la insulina si conditie fizica buna.
Paradoxul obezitatii sanatoase
Conceptul de obezitate sanatoasa metabolic (MHO) descrie persoane cu exces ponderal, dar cu un profil metabolic normal. Un studiu amplu realizat recent de cercetatorii suedezi pe 786 de gemeni, urmariti timp de aproape 30 de ani de la varsta mijlocie pana la batranete, a aratat ca aproximativ o cincime dintre participantii supraponderali sau obezi au ramas metabolic sanatosi pe intreaga durata a observatiei.
Aceasta categorie de persoane, care reprezinta intre 10 si 30 din populatia cu obezitate, conform analizei publicate in International Journal of Obesity, prezinta caracteristici biologice distincte. Investigatiile imagistice au aratat ca au mai putina grasime viscerala si hepatica, considerate cele mai periculoase pentru ca se depun in jurul organelor interne.
Totusi, cercetatorii subliniaza ca MHO reprezinta, de multe ori, o etapa tranzitorie. Datele suedeze au demonstrat ca 59 dintre participantii sanatosi metabolic la inceputul studiului au dezvoltat sindrom metabolic pe parcurs. Riscul a fost cu 56 mai mare in randul persoanele obeze comparativ cu cele normoponderale. Insa, dintre cei diagnosticati initial cu sindrom metabolic, 60 si-au recapatat sanatatea metabolica ulterior, fara diferente importante intre categoriile de greutate.
Iata, mai jos, care sunt cifrele care conteaza mai mult decat cele de pe cantar, cand vine vorba de sanatate.
1. Circumferinta taliei
Circumferinta taliei este considerata astazi un indicator mai precis al riscului cardiovascular decat indicele de masa corporala (IMC). Aceasta masuratoare reflecta mai bine riscul de boli cardiace decat greutatea raportata la inaltime.
Pragurile de risc difera in functie de sex. La barbati, valorile peste 94 cm semnaleaza risc crescut, iar cele peste 102 cm indica un pericol major. La femei, pragurile corespunzatoare sunt de 80 cm si, respectiv, 88 cm. Depasirea acestor limite este asociata cu un risc mai mare de diabet, hipertensiune si boli cardiovasculare.
Un studiu din 2024 a demonstrat ca acumularea de grasime abdominala, reflectata de circumferinta taliei, anticipeaza mai precis riscul de cancer colorectal decat indicele de masa corporala.
Pentru o evaluare si mai exacta, National Institute for Clinical Excellence (NICE) din Marea Britanie recomanda calcularea raportului talie-inaltime. Masuratorile se fac in aceleasi unitati, apoi circumferinta taliei se imparte la inaltime. Un rezultat sub 0,5 indica risc redus, intre 0,5 si 0,59 sugereaza risc moderat, iar peste 0,6 semnaleaza un risc crescut. Regula de baza propusa de NICE: talia ar trebui sa ramana sub jumatate din inaltime, indiferent de sex sau origine etnica, cu exceptia persoanelor cu masa musculara mare si IMC sub 35 kgm².
2. Tensiunea arteriala si glicemia
Valorile considerate normale pentru tensiunea arteriala sunt sub 12080 mmHg. Hipertensiunea apare de la 13080 mmHg si poate evolua mult timp fara semne vizibile, in timp ce produce leziuni la nivelul vaselor de sange, inimii, rinichilor si ochilor.
Monitorizarea regulata devine obligatorie dupa varsta de 40 de ani sau mai devreme pentru persoanele cu factori de risc familiali. Hipertensiunea netratata dubleaza riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral si reprezinta principala cauza prevenibila de deces prematur la nivel global.
Pentru glicemie, valorile normale sunt sub 100 mgdL inainte de mese si sub 140 mgdL la doua ore dupa. Depasirea acestor limite indica prediabet sau diabet zaharat, afectiuni care cresc riscul cardiovascular si accelereaza degradarea vaselor de sange.
Mentinerea glicemiei in limite sigure presupune activitate fizica regulata, care creste sensibilitatea la insulina, alimentatie bogata in fibre si saraca in zaharuri simple, precum si somn suficient pentru reglarea proceselor metabolice.
3. Profilul lipidic
Analiza completa a profilui lipidic include mai multe componente cu roluri diferite. Valorile recomandate pentru colesterol total sunt sub 200 mgdL, insa interpretarea corecta necesita si detalierea fractiilor.
Colesterolul HDL sau colesterolul bun trebuie sa depaseasca 60 mgdL pentru protectie cardiovasculara optima. Colesterolul LDL, responsabil pentru formarea placilor aterosclerotice, e recomandat sa fie sub 100 mgdL pentru persoanele sanatoase si sub 70 mgdL pentru cele cu risc cardiovascular crescut.
Trigliceridele, un alt tip de grasime din sange, reflecta consumul recent de carbohidrati si alcool. Valorile normale se situeaza sub 150 mgdL. Nivelurile mari cresc riscul de pancreatita acuta si favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei.
Raportul dintre colesterolul total si HDL ofera o imagine mai exacta a riscului cardiovascular. Un raport sub 3,5 indica protectie cardiovasculara buna, intre 3,5 si 5 risc moderat, iar peste 5 semnaleaza pericol crescut.
4. Activitatea fizica
Ghidurile internationale stabilesc un minimum saptamanal de 150 de minute de activitate fizica moderata sau 75 de minute de exercitii intense. Miscarea moderata inseamna accelerarea ritmului cardiac si respiratiei, dar pastrarea capacitatii de a purta o conversatie. Activitatea intensa face conversatia dificila din cauza respiratiei accelerate.
Antrenamentele de rezistenta practicate de cel putin doua ori pe saptamana pentru toate grupele musculare majore ajuta la prevenirea sarcopeniei, adica pierderea masei musculare asociata imbatranirii.
Activitatea fizica intensa nu anuleaza insa efectele sedendarismului. Statul pe scaun mai mult de opt ore pe zi creste riscul de mortalitate cu 60, independent de nivelul de activitate fizica. Metabolismul incetineste dramatic dupa 30 de minute de inactivitate, reducand arderea caloriilor si crescand rezistenta la insulina.
Intreruperea perioadelor de stat cu scurte episoade de miscare la fiecare 30-60 de minute reactiveaza metabolismul si imbunatateste circulatia. Doua minute de mers sau cateva exercitii usoare sunt suficiente pentru a contracara efectele negative ale sedentarismului.
5. Orele de somn
Adultii au nevoie de sapte pana la noua ore de somn pe noapte. In acest interval, corpul secreta hormonul de crestere necesar pentru repararea tesuturilor si sinteza proteinelor musculare. Creierul elimina toxinele acumulate in timpul zilei, inclusiv beta-amiloidul asociat cu boala Alzheimer.
Privarea de somn perturba hormonii care regleaza apetitul. Grelina, hormonul foamei, creste cu 28 dupa o noapte de somn insuficient, iar leptina, hormonul satietatii, scade cu 18. Acest dezechilibru hormonal explica de ce persoanele obosite consuma in medie cu 385 de calorii mai mult pe zi, preferand alimentele bogate in zahar si grasimi.
Calitatea somnului conteaza la fel de mult ca durata. Somnul fragmentat, chiar daca insumeaza opt ore, nu permite parcurgerea completa a ciclurilor de somn profund necesare pentru refacere si consolidarea memoriei. Apneea de somn netratata dubleaza riscul de hipertensiune si diabet zaharat.
6. Cantitatea de apa consumata
Necesarul de lichide variaza de la o persoana la alta, dar pentru majoritatea adultilor se situeaza intre 2,5 si 3,5 litri pe zi din toate sursele. Apa este principala sursa recomandata, insa si alimentele contribuie cu aproximativ 20 din aportul total, in special fructele si legumele bogate in apa.
Deshidratarea cronica usoara, frecventa la adulti, reduce performanta cognitiva cu 10-15 si creste riscul de calculi renali si infectii urinare. Culoarea urinei este un indicator simplu al starii de hidratare: galben pal indica hidratare adecvata, iar galben inchis semnaleaza necesitatea cresterii consumului de lichide.
Un pahar de apa baut inainte de masa poate reduce aportul caloric cu aproximativ 75–90 de calorii la fiecare masa, favorizand o scadere in greutate de 2-3 kilograme in cateva luni, fara alte modificari alimentare.
7. Portiile zilnice de fructe si legume
Recomandarile actuale indica un aport zilnic de aproximativ 300 g de fructe pentru barbati si pentru adultii sub 30 de ani, respectiv 200–250 g pentru femeile peste 30 de ani. O portie standard (150 g) inseamna, de exemplu, un mar mediu, o banana mare, opt capsuni mari sau 30 g de fructe uscate.
Legumele trebuie sa atinga 350–400 g pe zi, distribuite in mai multe portii si cat mai variate pentru a acoperi spectrul complet de nutrienti. Legumele cu frunze verzi furnizeaza acid folic si vitamina K, cele portocalii si rosii aduc carotenoizi si vitamina C, iar cele crucifere contin compusi sulfurati cu efecte anticancerigene demonstrate.
Modul de preparare influenteaza insa continutul de nutrienti. Gatitul la aburi pastreaza aproximativ 80 din cantitatea de vitamina C, fata de 50 prin fierbere. Consumul de vegetale crude asigura un aport maxim de enzime si vitamine sensibile la caldura, in timp ce gatitul creste biodisponibilitatea unor compusi precum licopenul din rosii.
8. Alcoolul si fumatul
Mai nou, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) precizeaza ca nu exista o cantitate de alcool considerata complet sigura pentru consum. Pentru persoanele care nu reusesc insa sa elimine bauturile alcoolice, specialistii recomanda limitarea consumului la cel mult o bautura standard pe zi pentru femei si doua pentru barbati. O bautura standard contine aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul a 350 ml de bere, 150 ml de vin sau 45 ml de bauturi spirtoase.
Fumatul ramane principala cauza prevenibila de deces, provocand mai multe victime decat HIV, drogurile ilegale, alcoolul, accidentele rutiere si violenta armata la un loc. Chiar si fumatul ocazional (sub cinci tigari pe zi) dubleaza riscul de boli cardiovasculare.
Renuntarea la fumat aduce beneficii imediate. Dupa 20 de minute, tensiunea arteriala si pulsul revin la normal. Dupa 12 ore, nivelul monoxidului de carbon din sange se normalizeaza. Dupa un an, riscul de boala coronariana scade la jumatate. Dupa 15 ani, riscul este la fel ca al unui nefumator.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cifrele care conteaza mai mult decat numarul de kilograme. Ce ascunde circumferinta mare a taliei la femei si la barbati cifrele care conteaza
cifrele care conteaza mai mult decat numarul de kilograme # ce ascunde circumferinta mare a taliei la femei si la barbati