Cat ne vor costa amanarile CCR pentru reformele din pachetul doi: Daca ajungem la recesiune, va fi din cauza ca niste politicieni incearca sa-si protejeze favoritii
Categoria:
3
Cat ne vor costa amanarile CCR pentru reformele din pachetul doi: Daca ajungem la recesiune, va fi din cauza ca niste politicieni incearca sa-si protejeze favoritii
Dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat miercuri, 24 noiembrie, majoritatea rezolutiilor privind contestatiile depuse de partidele AUR, SOS Romania si POT la adresa masurilor propuse de Guvern pentru echilibrarea deficitului bugetar, pana pe data de 8 octombrie, cu o singura exceptie, premierul s-a intors de la Bruxelles, in aceeasi zi, cu o noua tinta de deficit pentru anul acesta si cu un calendar strict pentru rectificarea bugetara din octombrie. Practic, problemele fiscal-bugetare pe care Romania le avea la inceputul verii, cand Executivul si-a asumat cresteri de taxe care au inflamat acut atat electoratul, dar au alimentat si campania antisistem a opozitiei din Parlament, nu s-au ameliorat semnificativ, mai ales din cauza tergiversarilor interne in adoptarea masurilor propuse. Disensiunile constante ridicate de PSD, campaniile de critica aduse masurilor de calibrare a transparentei din institutiile de stat si a companiilor publice, reformele pensiilor de serviciu, precum si masurile privind reformarea aparatului administratiei locale fac parte din pachetele contestate la CCR, care inca nu au niciun fel de parcurs transparent in fluxul legislativ din acest motiv. Cu toate ca, potrivit economistilor, cel mai probabil, daca vor fi adoptate anul acesta, in cele din urma, aceste legi vor crea efecte economice concrete abia in 2026 (cand tinta de deficit va cobori, de altfel, la 6), ramane inca de vazut in ce masura cresterea TVA si celelalte majorari de taxe si impozite impuse in luna august vor fi adus un aport destul de semnificativ la buget pentru a mentine Romania pe linia de plutire, fara efecte devastatoare pe plan economic, cum ar fi o recesiune tehnica. Potrivit unui dialog avut de jurnalistii Ziare. com cu profesorul de economie Christian Nasulea, riscul cel mai mare este ca, din cauza intereselor corupte ale unor structuri de putere ca PSD de a-si pastra aproape sursele de venituri in interiorul partidului, sa ajungem in situatia sa avem masurile de reforma blocate de extremisti, pe de o parte, si sa ne confruntam cu noi cresteri de taxe, pe de alta. Romania, a explicat Nasulea, nu mai poate suporta nicio alta povara fiscala la nivelul cetatenilor si sectorului privat, fara o scadere pana la negativ a economiei si fara recesiune puternica. Dialogul Guvernului Bolojan cu Comisia Europeana, la Bruxelles: Nimeni de la Comisie nu-si doreste sa creeze probleme suplimentare avand in vedere cu cat de multe probleme se confrunta, din interior, coalitia de guvernaregarsoniere de vanzare bucurestiLiderii coalitei de guvernare s-au reunit in dimineata zilei de joi, 25 septembrie, pentru a se pune de acord cu privire la urmatoarea rectificare bugetara, care ar urma sa intre in dezbatere publica chiar in cursul zilei de vineri, pentru a fi adoptata de urgenta saptamana viitoare, potrivit unui calendar transmis de premier. Surse din interiorul Coalitiei au transmis presei ca Ministerul Muncii, cel al Transportului, Sanatatii si CNAS vor primi bani in plus, in timp ce Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene ar urma sa piarda circa 3 miliarde de lei. Se asigura tot ce inseamna investitii pe proiectele de infrastructura si proiecte nationale. Plus lucrurile sociale – pensii, salarii, alocatii etc. Suma totala care se da efectiv in plus este de 22. 8 mld de lei, la o tinta de deficit de 8. 4, spun surse din Coalitie pentru HotNews. In plus, din informatiile disponibile in prezent, a reiesit si ca liderii Coalitiei au mai stabilit si ca in luna noiembrie va mai avea loc o noua rectificare. In urma mai multor discutii cu specialisti care sunt implicati in executia bugetara a UE si sunt atenti la ce se intampla la noi in tara, Christian Nasulea a relatat ca, cei de la Bruxelles sunt foarte in tema cu ce se intampla in Romania si se vede ca sunt intr-adevar probleme, iar acest 8,4 ca tinta de deficit pentru 2025 a fost acceptat foarte usor acolo, de fapt. Nimeni de la Comisie nu-si doreste sa creeze probleme suplimentare avand in vedere cu cat de multe probleme se confrunta, din interior, coalitia de guvernare. Din cauza ca ei nu se pot pune de acord, cei de la Bruxelles au spus Bine, fie, doar sa ne spuneti cat va fi, a explicat Nasulea. Situatia, potrivit economistului, tine de faptul ca ar fi foarte bine ca aceasta tinta de deficit de 8,4 din PIB discutat acum, in septembrie, de altfel foarte tarziu pentru orice chestiuni legate de bugetul in curs, sa ramana atat, iar ceea ce si-a asumat Guvernul Bolojan sa ramana valabil si la inceputul anului viitor cand vor avea loc aceste calcule. Din discutiile din spatiul public pare ca nu exista o diferenta foarte mare intre ceea ce mai incape in acest 8,4 si ceea ce cer ministerele, ar trebui sa nu depaseasca vreo 10 miliarde de lei. Avand in vedere ca la noi acest obicei de a cere mai mult ca sa ni se dea macar mai putin, nu stiu daca in aceasta suma exista cheltuieli care pot fi reduse cu usurinta sau nu. Pe aici suntem la momentul actual, a explicat acesta, adaugand ca ar fi foarte bine daca ministerele vor primi, in mare parte, mai putini bani decat au cerut. Este o perspectiva necesara in primul rand pentru ca avem si alti indicatori care ar trebui sa fie luati in calcul. Ar trebui sa fie mai putin pentru ca entuziasmul si optimismul atat la nivel national, cat si international, in estimarea cresterii economiei romanesti, de la inceputul anului, s-a disipat, deci oricum trebuie facuta o ajustare negativa pentru ce vom produce anul acesta. In niciun caz nu vom putea vorbi de 2 si nici macar 1, ci cel mult un zero virgula ceva, in plus, a explicat economistul. Ce reforme au trecut de contestatiile depuse de partidele extremiste de opozitie la CCR si cand ar putea sa aiba efectDesi majoritatea masurilor propuse de Executiv sunt inca blocate pe masa judecatorilor Curtii Constitutionale, legea privind eficientizarea activitatii unor autoritati administrative autonome a trecut testul CCR. Guvernul a aprobat forma finala si si-a asumat raspunderea pe proiectul de Lege privind eficientizarea activitatii unor autoritati administrative autonome, principalele masuri privind schimbarea conducerii executive din institutii precum ANRE, ASF si ANCOM, care vor avea obligatia de a prezenta in cadrul Comisiilor parlamentare reunite de buget-finante si munca, din Senat si Camera Deputatilor, un raport cu noua organigrama a autoritatilor, precum si o nota de informare catre Guvern pana la finele lunii octombrie, urmand ca de la inceputul anului viitor salariile acestora sa se reduca cu 30 fata de nivelul din iulie 2025. Cat despre bonusurile acestora, acestea nu vor putea depasi un cuantum egal cu nivelul a de 2 ori cuantumul brut lunar al indemnizatiei stabilite de lege pentru functia de ministru. Amintim, pe aceasta cale, ca directorii acestor institutii primesc salarii care depasesc chiar si suma de 75. 000 de lei pe luna, in cazul ANRE, si 60, respectiv, 64. 000 de lei in cazul ASF si ANCOM. Vicepresedintii au salarii care se incadreaza in marja de 50. 000 de lei pe luna, in prezent. Daca nesimtirea institutionalizata ar avea o fata, asa ar arata. La Comisia de IT am primit o scrisoare foarte tragica din partea sindicatelor ASF, ANCOM si ANRE in care anunta prapadul care ii paste odata cu Pachetul 2 de masuri. E revoltator ca, intr-un moment in care toti romanii – din mediul privat, din administratiile locale, din politica – trec prin sacrificii reale, sindicatele luxului institutional sa se planga si sa pozeze in martirii neamului, scria recent, intr-un mesaj pe social media, presedintele USR al Comisiei de IT din Camera Deputatilor, Radu Mihaiu. La nivelul sistemului central s-ar interzice includerea unor posturi care nu au corespondent in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), precum si speta in care atributiile posturilor de directori generali pot dubla activitatea prestata de vicepresedinti. Mai mult, personalul cu functii de conducere eliberat din functie, ca urmare a reorganizarii, beneficiaza de drepturile legale, iar, in lipsa unei functii de conducere vacante corespunzatoare, poate fi numit intr-o functie de executie care corespunde studiilor si vechimii in specialitate. Masurile de mai sus fac parte dintr-un amplu pachet de reforme propus de Executiv ca parte a II-a a planului de reechilibrare bugetara, care a urmat majorarilor de taxe de la inceputul verii. Insa pe langa scaderea deficitului, menirea acestor reorganizari ale structurilor de stat, fie centrale, in cazul de fata, fie locale, in cazul reformei administrative sau a companiilor de stat, au fost gandite si pentru a echilibra povara fiscala impusa cetatenilor de rand si sectorului privat fata de decalajele imense de transparenta si opacitate institutionala din structurile inalte ale Statului. Masurile luate in iulie nici eu nu le consider pozitive pe termen lung, dar erau singurele care puteau sa aiba un efect pe termen foarte-foarte scurt. Iar asta spuneam la un moment la care credeam, ascultand declaratiile publice, ca PSD a inteles ca trebuie facute reforme si ca sunt pregatiti si ei sa se apuce de treaba. Doar ca sa vedem acum, trei luni si ceva mai tarziu, ca au fost doar declaratii si ca, practic, ei insista pe plata unor contracte, pe apararea posturilor din administratia locala si asa mai departe, a explicat Nasulea. Practic, pe de o parte, tocmai munca de transparentizare a unui sistem opac, care a exploatat timp de decenii hibele politice si structurale ale sistemului de guvernare al statului, este tinuta pe loc de acele partide, de la PSD pana la structurile extremiste AUR, POT, SOS Romania, care sustin ca apara interesele romanilor de rand, fie jucand echivoc rolul de partener de coalitie, fie atacand tocmai propunerile menite sa reduca deficitul si sa reorganizeze institutii hiperpolitizate si corupte. Acum pare ca PSD insista foarte tare pe plata unor costuri ale investitiilor de la nivel local, care tin de PNDL si Programul Anghel Saligny. Ori, in momentul asta, insistenta pe niste chestiuni care nu sunt urgente si care apasa pe buget, ne vor aduce mai aproape de eventuale alte cresteri de taxe. E foarte clar ca economia romaneasca nu mai are loc de alte cresteri de taxe. Orice cresteri de taxe mai departe de aici se va traduce in recesiune tehnica. Asta inseamna ca, daca ajungem eventual in aceasta situatie, o sa fie din cauza ca niste politicieni, in speta cei din PSD, au insistat sa-si protejeze favoritii, apropiatii, pe niste lucruri pentru care noi, cetatenii si Statul Roman, nu mai avem bani, in momentul asta. E ceva ce trebuie sa spunem acum, ca sa nu mai avem discutii dupa, ca sa nu ne intrebam de ce am ajuns la masuri de austeritate mai agresive sau alte cresteri de taxe, a conchis profesorul de economie.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cat ne vor costa amanarile CCR pentru reformele din pachetul doi: Daca ajungem la recesiune, va fi din cauza ca niste politicieni incearca sa-si protejeze favoritii costa amanarile pentru
cat ne vor costa amanarile ccr pentru reformele din pachetul doi # daca ajungem la recesiune # va fi din cauza ca niste politicieni incearca sa-si protejeze favoritii