Ayatolahii Iranului sunt mai slabi ca oricand – analiza Wall Street Journal
Categoria:
8
Ayatolahii Iranului sunt mai slabi ca oricand – analiza Wall Street Journal
Lovitura Israelului nu a declansat o mobilizare nationalista pro-regim dupa cum preziceau apologetii Teheranului din Occident arata o analiza publicata de John Bolton in Wall Street Journal citata de Rador.
Razboiul Iranului contra Israelului a luat o noua turnura spre mai rau saptamana trecuta cand Operatiunea Rising Lion a lovit programul de inarmare nucleara apararea antiaeriana si conducerea militara ale Teheranului. Represaliile Iranului au fost pana acum neproportionale si ineficiente. Contrar celor care disemineaza panica Al Treilea Razboi Mondial nu a inceput – si nici nu va incepe.
Dar ce urmeaza? Regimul instalat in 1979 prin Revolutia Islamica isi mentine puterea la Teheran si ar putea sa-si reconstruiasca programele nuclear si de rachete balistice precum si retelele de terorism. Unica fundatie durabila a pacii si securitatii in Orientul Mijlociu o reprezinta rasturnarea regimului ayatolahilor.
Acesta ar si trebui sa fie obiectivul formal asumat al Americii. Premierul Benjamin Netanyahu a pledat in acest sens saptamana trecuta cand i s-a adresat direct poporului iranian: A venit vremea sa va uniti in jurul drapelului vostru si al mostenirii voastre istorice luptand pentru eliberarea voastra de sub regimul malefic si oprimant.
In ciuda aparentei de regim autoritar solid pentru cei din exterior Teheranul se confrunta cu o nemultumire interna tot mai mare. Iar opozitia poate fi gasita pe tot teritoriul Iranului in oraselele provinciale si la tara la mare departare de Teheran unde nu prea calca picior de jurnalist occidental.
Economia iraniana are probleme de decenii iar loviturile israeliene asupra rafinariilor de petrol ar putea s-o slabeasca si mai mult. Protestele civice din anii 2018-19 au dus la accentuarea represiunii la nivel national. Sanctiunile internationale anti-proliferare si anti-terorism se afla la originea unei parti a problemelor economice insa lectia fundamentala e limpede: nu-ti incredinta niciodata economia unor fanatici religiosi cu mentalitate medievala.
Toata populatia e scandalizata de coruptia si imbogatirea clericilor de la varf si a inaltilor comandanti militari (cu tot cu familiile lor) din Garzile Revolutionare Islamice (IRGC) si din armata regulata.
Proiectele imperiale ale regimului nu au ajutat nicicum populatia. Nu au facut altceva decat sa atraga devastarea – asupra Iranului insusi si a altor tari. De-a lungul deceniilor s-au cheltuit nenumarate miliarde de dolari pentru consolidarea unor interpusi teroristi (Hamas Hezbollah si Houthi) pentru sustinerea regimului lui Bashar al-Assad si pentru dezvoltarea masivelor programe nuclear si de rachete care zac acum in cenusa.
Si nu doar atat. In septembrie 2022 politia regimului a omorat-o pe Mahsa Amini o tanara kurda fiindca nu purta un voal islamic conform normelor. Protestele care au izbucnit la nivel national din cauza acelui incident sub sloganul femeie viata libertate nu contestau doar codul vestimentar feminin impus de regim ci insasi legitimitatea lui respingand preceptul cum ca ayatolahii ar vorbi cuvantul lui Dumnezeu si trebuie numaidecat sa li te supui.
Tinerii iranieni – si cei sub 30 de ani sunt cam 60procente din populatie – sunt constienti ca ar putea avea o viata foarte diferita de cea pe care le-o permit clericii s-o traiasca doar prin simplul fapt ca se uita pe tarmul opus al Golfului Persic la tari precum Emiratele Arabe Unite. Etniile non-persane ale Iranului – azeri kurzi arabi baluci – isi doresc toate mai multa autonomie.
Si chiar daca interesele diverselor dizidente nu coincid intotdeauna ele se armonizeaza perfect in privinta nemultumirii pe care le-o inspira ayatolahii. Remarcabil e ca in urma loviturilor israeliene nu s-a inregistrat vreun val spontan de nationalism iranian asa cum prevestesc de multa vreme apologetii occidentali ai regimului. Poporul iranian e constient care e miza reala. Dupa prabusirea lui Assad in Siria au inceput sa apara in interiorul regimului o multime de invinovatiri reciproce care s-au raspandit ulterior la toata populatia. E probabil ca acest fenomen sa se intensifice acum si mai mult.
Ce ar trebui sa faca SUA? Cel mai important e sa transmitem limpede ca nici trupe americane si nici trupe israeliene nu se vor apuca sa invadeze Iranul. Cei care argumenteaza ca ajutarea opozitiei iraniene contra clerului va duce inevitabil la inca un razboi vesnic se dedau pur si simplu la propaganda din automatism.
Fragilitatea si dezbinarea regimului la nivelurile superioare trebuie sa constituie punctul de pornire al strategiei. Iranul e condus de un octogenar bolnav Conducatorul Suprem Ali Khamenei si nu se vede vreun succesor vadit la orizont. Se pare ca fiul lui si-ar dori functia insa este extrem de antipatizat. Cel mai probabil succesor presedintele Ebrahim Raisi a murit anul trecut intr-un accident de elicopter.
Khamenei detine puterea de peste 35 de ani si e abia al doilea Conducator Suprem astfel incat nu exista vreo procedura consacrata de succesiune – in vreme ce nici haosul intern nu va inlesni una. Decapitarea de catre Israel a unor elemente importante ale conducerii militare a regimului agraveaza debandada de la varf.
In contextul crizei actuale clivajele noi din conducerea regimului trebuie incurajate si sustinute si ar trebui ajutati mai ales acei ofiteri ai armatei care ar putea fi inclinati sa imite comportamentului armatei egiptene la protestele din 2011 contra lui Hosni Mubarak cand a refuzat sa traga in protestatarii civili. Daca elemente importante ale armatei si ale IRGC ar clarifica ca nu vor trage in propriul popor atunci regimul s-ar putea prabusi rapid. Oferirea amnistiei responsabililor regimului in schimbul trecerii in tabara cealalta ar putea fi un instrument util de consolidare a opozitiei.
Protestele pentru Mahsa Amini au dezvaluit faptul ca oricat de larg raspandita ar fi opozitia nu exista mai deloc sau chiar deloc o conducere a acesteia la nivel national. Iar daca acest lucru inseamna ca dizidenta nu poate fi inabusita prin simpla arestare ori ucidere a unui mic numar de indivizi inseamna totodata ca sunt imposibile coordonarea si controlul la nivel national.
In consecinta pe baza sfatului unor opozanti ai regimului din tara si diaspora deopotriva Washingtonul ar putea furniza resurse de comunicare pe plan intern si ar putea reactiva Vocea Americii pentru a transmite informatii reale din exterior. Ajutorul financiar elementar pentru opozitie ar putea conta si el semnificativ.
Israelul statele arabe din Golf si America pot participa toate. Succesul e departe de a fi garantat insa momentul e propice.
Articol de John Bolton (fost consilier de securitate nationala al SUA 2018-2019) Traducere: Andrei Suba
Taguri & Cuvinte Cheie:
Ayatolahii Iranului sunt mai slabi ca oricand – analiza Wall Street Journal ayatolahii iranului sunt
ayatolahii # iranului # sunt