ANALIZA Tactici identice in campaniile electorale din Republica Moldova si Romania: votantii din diaspora tintiti de Rusia AUR si Calin Georgescu cu campanii anti-UE
Categoria:
3
ANALIZA Tactici identice in campaniile electorale din Republica Moldova si Romania: votantii din diaspora tintiti de Rusia AUR si Calin Georgescu cu campanii anti-UE
Atat in Republica Moldova cat si in Romania alegerile din 2024 si 2025 au avut o caracteristica comuna: campanii de targetare a diasporei cu mecanisme aproape identice. Aceste campanii identifica vulnerabilitati emotionale (sentimentul de marginalizare dorul de casa frustrarea fata de clasa politica) folosesc infrastructuri digitale similare (Telegram Facebook WhatsApp TikTok) si disemineaza naratiuni sincronizate — de la mesaje de tip Europa nu va vrea la teorii conspirationiste despre fraude electorale sau coruptia liderilor pro-occidentali.
Andrew Wilson analist la prestigiosul think-tank ECFR a sintetizat situatia din Republica Moldova intr-un raport publicat vineri: La alegerile prezidentiale din 2024 votul diasporei a fost crucial. Alegatorii din tara sunt mai nemultumiti acum dupa trei ani de stagnare economica. Rusia a vizat diaspora moldoveneasca cu diferite mesaje online de tipul «Europa nu te vrea». Sprijinul diasporei pentru partidul Maiei Sandu s-ar putea sa nu mai depaseasca 90procente la alegerile parlamentare.
In ambele cazuri se observa o combinatie de campanii asumate (partide nationaliste populiste) si neasumate (retele de influenta site-uri cutout – care imita media credibile conturi false) cu obiectivul de a polariza si demobiliza electoratul pro-european si de a crea o perceptie de criza permanenta.
Faptul ca tehnicile canalele si chiar unele mesaje sunt reciclate in ambele spatii indica mai degraba o strategie transnationala cu un know-how comun decat fenomene izolate. Acest pattern sugereaza ca diaspora este vazuta ca o tinta strategica de prim rang mai ales acolo unde votul ei poate rasturna balanta — cum s-a intamplat deja atat la Chisinau cat si la Bucuresti.
De ce e important votul Diasporei atat in Republica Moldova cat si in Romania:
Republica Moldova: In alegerile prezidentiale din 2024 o analiza ADEPT (organizatie de monitorizare din Moldova) noteaza ca la referendumul constitutional si alegerea prezidentiala din 20 octombrie 240. 548 cetateni din diaspora au participat ceea ce reprezinta 1539procente din totalul alegatorilor.
Romania: Peste 16 milioane de romani din strainatate si-au exprimat votul in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din 2025. A fost un record absolut de prezenta pentru un scrutin prezidential desfasurat in afara tarii. In turul intai au votat 973. 129 de alegatori iar mobilizarea din turul decisiv a fost semnificativ mai mare.
Diaspora din Romania si Republica Moldova au celeasi vulnerabilitati
In campaniile din ambele tari diaspora este prezentata ca o categorie aparte cu frustrari si temeri specifice. Strategiile de influenta – fie asumate de partide extremiste fie operate de retele de influenta externe – au mizat pe aceleasi vulnerabilitati: sentimentul de alienare neincrederea in stat perceptia ca votul lor este neglijat sau fraudat.
In Republica Moldova mesajele Europa nu va vrea si PAS v-a uitat seamana izbitor cu cele folosite in Romania de actori politici precum AUR sau de canalele Telegram anonime care au promovat ideea ca diaspora este doar buna de taxe dar nu conteaza pentru politicieni.
In ambele cazuri s-au folosit platformele cu cea mai mare penetrare in randul emigrantilor – Facebook WhatsApp si din ce in ce mai mult TikTok – ceea ce arata ca tacticile de microtargetare sunt copiate aproape la indigo.
Aceeasi arhitectura informationala in ambele comunitati din diaspora
Atat in Moldova cat si in Romania Rusia pe de o parte si AURCalinGeorgescuDiana Sosoaca au utilizat o infrastructura hibrida de comunicare: site-uri cutout (care imita publicatii credibile) care publica materiale aparent jurnalistice retele de conturi false pe social media canale Telegram cu administratori anonimi plus amplificarea continutului prin ferme de boti si reclame sponsorizate greu de oprit de autoritati.
Analizele unor think-tank-uri precum DFRLab ISD si EDMO au aratat ca multe dintre aceste canale folosesc aceeasi retorica aceleasi meme-uri chiar aceleasi imagini sau video-uri traduse si adaptate contextului local. Pattern-ul este evident: mai intai lansarea mesajului-bomba (de regula o stire falsa sau un clip manipulator cum a fost cazul in aceasta saptamana cu falsul mesaj atribuit ministrei de externe Oana Toiu in care aceasta parea sa critice guvernul moldovean) apoi amplificarea lui prin sute de redistribuiri coordonate pana ajunge in bulele comunitare din diaspora si capata aparenta unui consens.
Diferente de context politic intre Romania si Republica Moldova
Diferenta principala este in miza politica: in Republica Moldova diaspora este preponderent pro-europeana deci obiectivul campaniilor de influenta este de a o demobiliza sau a-i reduce entuziasmul pentru guvernarea pro-UE.
In Romania unde diaspora voteaza traditional impotriva PSD si in favoarea partidelor de dreapta targetarea a avut dublu rol: mobilizarea catre optiuni extremiste (AUR SOS) si discreditarea partidelor mainstream.
Rezultatul urmarit a fost insa acelasi – cresterea polarizarii slabirea increderii in institutii si in procesul electoral ceea ce avantajeaza actori care promoveaza un mesaj anti-occidental sau anti-sistem.
Studiu de caz: cum a tintit Rusia diaspora moldoveneasca:
Rusia a tintit diaspora moldoveneasca prin campanii de propaganda si manipulare inainte de alegerile parlamentare de duminica 28 mai. Rusia sustine mai multi actori principali in aceasta campanie: Blocul format din partidele lui Igor Dodon Irina Vlah si Valdimir Voronin alt bloc format din partidele lui Ion Ceban si Mark Tkaciuc precum si partide mai mici precum Moldova Mare condus de Victoria Furtuna.
Inaintea scrutinului mai multe institutii si jurnalisti au semnalat o campanie complexa de influenta care nu se rezuma la mesaje generaliste: actorii pro-rusi au creat retele de cutout media — site-uri false si canale de stiri-fantoma — menite sa para outleturi locale sau diasporene dar care replica naratiuni anti-europe si anti-Sandu potrivit CyberScoop.
Aceste site-uri distribuie articole fabricate si manipulari menite sa erodeze increderea in capacitatea UE de a proteja emigrantii sau de a le aduce beneficii concrete. Investigatii recente arata explicit existenta unor astfel de retele folosite pentru a difuza continut cu audienta externa.
O tinta clara a fost diaspora: mesajele trimise pe retele sociale si prin canale de mesagerie (Telegram Facebook WhatsApp) au incercat fie sa o demobilizeze (nu va votati asupritorii acasa) fie sa o radicalizeze spre partide si lideri prorusi potrivit ActiveFence. Tactica a fost dubla — pe de o parte sublinieri ca Europa nu va vrea sau ca integrarea europeana nu aduce foloase reale pentru emigranti; pe de alta parte promovarea unor povesti false despre coruptie trafic de persoane sau scandaluri fabricate la adresa liderilor pro-europeni pentru a slabi sprijinul pentru PASSandu in randul alegatorilor din strainatate. Relatarile recente ale firmelor de monitorizare a dezinformarii documenteaza fluxuri de continut adaptate special pentru comunitatile diasporene.
Un instrument folosit frecvent a fost schimbarea si amplificarea continutului pe platforme populare in diaspora: postari sponsorizate grupuri locale pe Facebook si canale Telegram care par a fi gestionate de membri ai comunitatii dar sunt coordonate din afara.
Aceasta arhitectura shadow news permite distribuirea rapida a mesajelor polarizante — de la teorii ale complotului la apeluri la boicot — iar verificatorii independenti au gasit legaturi tehnice si editoriale spre actori prorusi dupa cum arata o analiza France24.
Nu e vorba doar de fake news izolate ci de infrastructura (site-uri canale retele sociale) construita pentru a ajunge exact la electoratul din strainatate.
Alte campanii au valorificat instrumente moderne — deepfake sau texte generate cu AI — pentru a fabrica dovezi care par reale impotriva liderilor pro-europeni si pentru a crea false relatari care circula in bucle inchise ale diasporii. Relatar jurnalistice si analize tehnice din ultimele zile documenteaza utilizarea de materiale audiovideo trucate si articole false care sunt apoi citate de site-urile-cutout pentru a da impresia de veridicitate. Aceasta accelereaza eroziunea increderii: cand diaspora vede dovezi aparent incontestabile devine mai receptiva la mesaje care sugereaza ca Europa nu ii protejeaza sau nu are solutii pentru ea dupa cum arata o analiza ABC News.
Campaniile rusesti au urmarit si segmentarea emotionala: mesaje diferite pentru grupuri distincte de emigranti (muncitori sezonieri cei stabiliti de ani buni comunitati rurale) exploatand temeri specifice — pierderea drepturilor sociale discriminarea sau pierderea locurilor de munca — si oferind solutia prin vot pentru forte proruse sau prin demobilizare potrivit ActiveFence.
Aceasta micro-targetare a fost observata de operatori de monitorizare care au detectat campanii care ruleaza continut adaptat lingvistic si cultural pentru comunitatile moldovenesti din Italia Romania Germania sau Marea Britanie.
Jurnalisti si experti au legat anumite retele si domenii de retele de influenta rusesti (operatiuni de tip matrioscaOperation Overload) au expus canale Telegram care reproduc mesaje anti-Maia Sandu si au documentat siteuri care publica acuzatii false (de la coruptie la teorii extreme despre trafic de copii) menite sa distruga increderea in autoritatile pro-europene. BBC Bloomberg France24 AFP Ziarul de Garda si Context. ro au publicat investigatii care arata cum opereaza aceste retele.
Vizand diaspora campaniile rusesti au cautat nu doar voturi directe pentru candidati prorusi ci efectul de a polariza demobiliza si diminua legitimitatea procesului democratic. Observatorii si think-tank-urile (inclusiv ECFR unde Andrew Wilson a atentionat ca votul diasporei a fost decisiv in precedentele alegeri) recomanda trei solutii: monitorizare proactiva a platformelor digitale sustinerea media independente din diaspora si campanii de informare publica in limba romana adresate emigrantilor — toate menite sa contracareze mesajele Europa nu te vrea si sa restabileasca increderea in procesele electorale.
Studiu de caz: Cum au tintit AUR Calin Georgescu si Diana Sosoaca diaspora romaneasca
In campania electorala 2024–2025 AUR a exploatat retelele diasporene traditionale (grupuri Facebook locale pagini comunitare si evenimente de tip romani in strainatate) pentru a accelera mobilizarea electoratului anti-establishment. Mesajele AUR au combinat temele nationaliste (identitate familie tricolor) cu apeluri la repararea relatiei cu Romania-mama iar mai multi jurnalisti si cercetatori au constatat ca discursul formatiunii a gasit rezonanta in anumite retele din Italia si Marea Britanie — si nu doar organic ci si prin structurarea si finantarea unor evenimente locale care au functionat ca centre de propagare.
Calin Georgescu a beneficiat de o campanie online foarte eficienta pe TikTok si alte platforme care a fructificat formatul video scurt si algoritmii pentru a atinge rapid diaspora tanara si votanti necoerenti cu partidele traditionale. De altfel el a ajuns pe locul 9 in trnedurile globale Tiktok inaintea alegerilor din 2024 o performanta care cere o finantare uriasa.
Analizele specialistilor in dezinformare si comunicare arata ca succesul lui a combinat continut viral (mesaje contra-SUANATO retorica suveranista) cu o arhitectura media opaca – conturi noi pe retele sociale ferme de boti redistribuiri masive.
Diana Sosoaca si platformele asociate (inclusiv initiativele sub sigla SOS si pagini personale puternic urmarite) au folosit un registru diferit: teatral emotional si identitar – proteste clipuri agresive apeluri la apararea valorilor traditionale si atentionari privind discriminarea emigrantilor sau tradarea elitelor. Mesajele ei au circulat intens in comunitatile din diaspora care se simt marginalizate sau neauzite de canalele politice clasice iar strategia a inclus atat mobilizare directa (mitinguri electorale intalniri fizice) cat si activitate online prin grupuri Telegram si Facebook.
Pe langa campaniile asumate de actori nationali observatorii au semnalat o retea de canale neasumate — multe pe Telegram retele de conturi automate si site-uri-cutout — care au amplificat constant mesaje pro-Kremlin sau anti-UE menite sa radicalizeze si sa segmenteze diaspora romaneasca.
Analize si investigatii de presa au aratat ca un procent semnificativ din canalele romanesti de pe Telegram distribuiau naratiuni proruse iar DFRLab-style si alte investigatii au conectat aceste canale la ecosisteme mai largi de influenta digitala care au functionat transnational. Aceasta nu inseamna ca fiecare postare era comandata de Moscova dar arhitectura de amplificare reproduce tipare folosite in alte campanii de influenta ruseasca.
Un fenomen de masa a fost aparitia si promovarea in masa a clipurilor scurte favorabile unor candidati suveranisti pe TikTok si WhatsApp care au fost apoi preluate de grupuri din diaspora.
De asemenea retele Telegram au raspandit teorii despre voturi furate sau discriminare a emigrantilor pentru a provoca nemultumire si prezenta redusa la urne. In plus site-uri cu aparenta locala au publicat false investigatii vizand politicieni pro-europei dar care la verificare erau parte a unor retele de tip cutout.
Interactiunea dintre campaniile asumate (AUR Sosoaca Georgescu) si cele neasumate a creat un efect masiv: mesajele legitime de nemultumire sociala au fost completate de dezinformare operationala care a radicalizat tonul si a incurajat mobilizari emotionale in diaspora potrivit DFRLab.
Taguri & Cuvinte Cheie:
ANALIZA Tactici identice in campaniile electorale din Republica Moldova si Romania: votantii din diaspora tintiti de Rusia AUR si Calin Georgescu cu campanii anti-UE analiza tactici identice
analiza # tactici # identice