Analiza S-au sabotat reciproc destul de rau: Tensiuni din ce in ce mai mari in alianta Netanyahu-Trump
Categoria:
3
Analiza S-au sabotat reciproc destul de rau: Tensiuni din ce in ce mai mari in alianta Netanyahu-Trump
Benjamin Netanyahu a facut un pas in fata in aceasta saptamana intrerupt o tacere caracterizata drept neobisnuit de lunga in chestiunea conflictul cu Iranul. Intr-un comentariu video el a insistat ca are coordonare deplina cu Donald Trump, cu care vorbeste aproape zilnic. Insistenta ca totul era roz in relatia SUA-Israel a urmat dupa saptamani de rapoarte in presa interna conform carora Israelul nu mai era consultat cu privire la conflictul cu Iranul si cu atat mai putin cu privire la negocierile de pace mediate de Pakistan, scrie The Guardian. Scepticismul cu privire la credibilitatea lui Netanyahu in randul publicului larg si al presei independente este atat de mare, incat reactia imediata a observatorilor la declaratia sa video a fost speculatia ca realitatea ar putea fi chiar mai grava decat isi imaginau. br
Vorbeste atat de mult despre cat de grozave sunt relatiile, incat ma ingrijoreaza destul de mult cata tensiune exista, a spus Dahlia Scheindlin, consultant politic si sondor americano-israelian. Nu m-ar surprinde, intrucat razboiul merge clar foarte prost din toate perspectivele legate de obiectivele initiale. br
Presedintele SUA si prim-ministrul israelian s-au prezentat de mult timp ca imagini in oglinda unul fata de celalalt. Amandoi au fost pionieri ai metodelor populiste de dominare a politicii interne, subminand fundamentul constitutional al sistemelor care i-au adus la putere, fara a tine seama de normele sau constrangerile din trecut. br
De la 28 februarie, cand au blocat Golful cu un atac devastator al SUA si Israelului asupra Iranului, si-au legat destinele atat de strans incat va fi foarte greu pentru oricare dintre ei sa se desprinda de mostenirea acestuia. br
Netanyahu a petrecut decenii incercand sa convinga o serie de presedinti americani sa se alature Israelului intr-un razboi impotriva Republicii Islamice. A facut eforturi fara precedent pentru un lider strain care se amesteca in politica interna a SUA, in special cand a venit vorba de subminarea acordului nuclear multilateral cu Iranul din 2015, care fusese realizarea de varf a politicii externe a lui Barack Obama. br
Netanyahu l-a ajutat pe Trump sa se retraga din acel acord in 2018, ceea ce a dus la intensificarea programului nuclear al Iranului si la acumularea unui stoc de uraniu puternic imbogatit suficient pentru o duzina de focoase nucleare. Si in februarie anul acesta, potrivit unor reportaje ample din presa americana, Netanyahu a jucat un rol esential in convingerea lui Trump ca razboiul era singura solutie la amenintare si una care ar fi fost usor de castigat. br
Oare Trump era orb la realitatile razboiului usor cu Iranul promis de Netanyahu?br
Pana in acel moment, liderul israelian impingea o usa care era deja intredeschisa. Cu o luna inainte, fortele americane reusisera o lovitura extraordinara, napustindu-se asupra Caracasului intr-un raid surpriza si rapindu-l pe presedintele venezuelean, Nicolás Maduro. br
Netanyahu, fiind escrocul care este, a folosit Venezuela ca exemplu, a spus Alon Pinkas, un fost diplomat israelian. I-a spus: «Uite ce ai facut in Venezuela. A fost fara durere. A fost fara efort. A fost frumos. Ai schimbat regimul. »br
Apoi a inceput sa-l bombardeze pe Trump cu date de informatii care aratau ca Iranul isi extinsese productia de rachete si capacitatile de lansare a rachetelor si ca inca mai detine 450 kg de uraniu puternic imbogatit, a spus Pinkas. br
Cu ajutorul directorului Mossad, David Barnea, Netanyahu a descris regimul de la Teheran ca pe un fruct prea copt, gata sa cada din ramura. br
I-a spus lui Trump: «Economia iraniana este in ruine. Poporul se afla in pragul revoltei. Garzile Revolutionare pierd controlul. Viata in Iran este de nesuportat. Acesta este momentul nostru», a spus Pinkas. «Ceea ce am putea face impreuna este sa daramam regimul… gandeste-te ca impreuna, in comun, putem castiga razboiul in trei, patru zile. »br
Conform mai multor rapoarte, oficialii serviciilor de informatii si ai armatei americane au subliniat riscul ca Iranul sa atace aliatii SUA din Golf si sa inchida stramtoarea Hormuz. Dar Netanyahu – si falcii din administratia americana, inclusiv secretarul apararii, Pete Hegseth – au avut castig de cauza, argumentand ca Garda Revolutionara iraniana era supraestimata si nu ar fi avut puterea sa riposteze. br
S-a dovedit ca s-au inselat in toate privintele. Poporul iranian nu s-a revoltat, regimul nu a cazut, kurzii nu au atacat din nord-vest, iar Garda Revolutionara a reusit sa provoace pagube devastatoare bazelor americane si monarhiilor din Golf, sa inchida stramtoarea Hormuz si sa declanseze o criza economica globala. br
La aproximativ 30 de zile de la inceputul razboiului, la sfarsitul lunii martie, existau semne ca Trump era foarte dezamagit de Netanyahu, a spus Pinkas. br
Presedintele a incetat sa mai mentioneze Israelul si pe Netanyahu in declaratiile sale publice neincetat optimiste despre razboi. Cand negociatorii americani au inceput sa discute cu omologii lor iranieni si cu mediatorii pakistanezi in perioada premergatoare anuntului de incetare a focului din 8 aprilie, Israelul a fost lasat pe dinafara. Oficialii israelieni s-au plans presei ca au fost nevoiti sa-si foloseasca resursele de informatii pentru a incerca sa afle ce se intampla. br
Exista relatari diferite cu privire la ceea ce se afla pe masa negocierilor de pace, dar nu s-a mentionat nimic despre arsenalul de rachete al Iranului sau despre utilizarea de catre acesta a unor proxy-uri regionale, ambele fiind prioritati israeliene. br
Cand Trump l-a mentionat pe Netanyahu, a fost mai ales pentru a-l certa. Dupa ce Israelul a bombardat campul de gaze South Pars din Iran, de exemplu, Trump a spus ca i-a spus lui Netanyahu sa nu faca asta. br
Cand s-a convenit asupra incetarii focului, Trump a fost initial de partea interpretarii lui Netanyahu, conform careia Libanul era exclus, iar apoi, cand armistitiul a fost pus in pericol, si-a schimbat rapid pozitia si a determinat Israelul sa-i urmeze exemplul. br
Israelul nu va mai bombarda Libanul. Li se INTERZICE acest lucru de catre SUA. Ajunge!!! a spus el intr-o postare pe retelele sociale din 17 aprilie, intr-o mustrare publica fara precedent adresata lui Netanyahu. br
De la acest punct critic, oficialii guvernului israelian au informat reporterii ca incetarea focului nu poate dura si ca o revenire la ostilitati era inevitabila. Weekendul trecut, ziarele israeliene au publicat o serie de articole conform carora coordonarea militara intensa dintre SUA si Israel a fost reluata la ritmul anterior, in anticiparea unor noi atacuri comune. br
Aceste atacuri nu s-au concretizat inca, insa, iar administratia Trump a incercat sa minimizeze importanta recentelor schimburi de focuri din jurul stramtorii Hormuz. br
Daniel Shapiro, fost ambasador al SUA in Israel, a declarat ca Trump priveste deja dincolo de Iran catre urmatoarea sa provocare majora: o vizita in China pe 14 mai si o intalnire cruciala cu presedintele Xi Jinping. br
Presedintele Trump va dori sa lase acest razboi mai mult sau mai putin in urma pana la momentul plecarii sale la Beijing, a spus Shapiro. Altfel, se va afla in pozitia unui cersetor care solicita ajutorul lui Xi Jinping pentru a-i convinge pe iranieni sa accepte conditiile sale sau sa faca concesii pe care nu le-au facut pana acum. Iar aceasta este o pozitie foarte slaba in care sa te afli atunci cand ai prefera sa te concentrezi pe stabilizarea relatiilor economice dintre China si SUA. br
Din experienta anterioara in conflictele din Gaza si Liban, Netanyahu poate trage o oarecare incredere ca, chiar daca este fortat sa accepte un acord de pace temporar care contravine propriilor sale interese, atentia lui Trump va fi inevitabil deturnata in alta parte, iar Israelul isi va recapata libertatea de actiune. br
Daca Trump ajunge la un acord, israelienii vor trebui sa il accepte pentru moment, iar apoi, poate, il vor revizui pentru a «tunde iarba», cum se spune, in ceea ce priveste programul de rachete sau programul nuclear, la un moment dat, a spus Shapiro. br
Netanyahu stie, de asemenea, ca exista limite in ceea ce priveste masura in care Trump se poate elibera din stransoarea lor geopolitica. Dupa cum subliniaza fostul consilier pentru securitate nationala al lui Trump, John Bolton, Netanyahu poate oricand sa provoace valuri in politica americana. br
Cred ca Trump este gelos pe Netanyahu pentru ca acesta este unul dintre putinii oameni care pot genera mai multa atentie din partea presei decat el, a spus Bolton, subliniind ca, in ciuda impunerii de catre Trump a unui armistitiu, el ii acorda in continuare lui Netanyahu o mana destul de libera in Liban. br
Pinkas, care a fost consilier al prim-ministrilor Ehud Barak si Shimon Peres, sustine ca esecul strategic in razboiul cu Iranul se va dovedi, de asemenea, un liant prea puternic pentru ca Trump sa-l poata dizolva rapid. br
Problema lui Trump este ca, daca il ataca pe Netanyahu, daca isi exprima deziluzia sau disperarea, practic recunoaste ca a fost condus in acest razboi, a spus Pinkas, adaugand ca conflictul pare sa le afecteze cu siguranta pe amandoi la urne. br
Netanyahu trebuie sa organizeze alegeri pana in octombrie, ceea ce, conform sondajelor actuale, i-ar pune capat mandatului de prim-ministru. Alegerile din SUA sunt pentru Congres, dar ar putea totusi sa-l transforme pe Trump intr-un presedinte fara putere, cel putin in politica interna. br
Acest lucru il afecteaza politic pe Netanyahu si il afecteaza politic pe Trump, a spus Pinkas. Cu alte cuvinte, s-au sabotat reciproc destul de rau. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Analiza S-au sabotat reciproc destul de rau: Tensiuni din ce in ce mai mari in alianta Netanyahu-Trump analiza s-au sabotat
analiza # s-au # sabotat