Analiza Listarea companiilor de stat, intre reforma economica si disputa politica. Ce inseamna, de fapt, masura pentru Romania
Categoria:
2
Analiza Listarea companiilor de stat, intre reforma economica si disputa politica. Ce inseamna, de fapt, masura pentru Romania
Planul Guvernului de a lista la bursa companii de stat importante, precum CEC Bank si Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta, a declansat o disputa politica pe tema vanzarii tarii. In timp ce PSD si AUR cer blocarea sau limitarea unor astfel de operatiuni, specialistii consultati de Digi24. ro spun ca listarea unor pachete minoritare nu inseamna pierderea controlului statului, ci poate aduce bani la buget, mai multa transparenta si o reforma reala in companiile publice. br
In timp ce discursul politic s-a concentrat in ultimele zile pe ideea de instrainare a activelor strategice, economistii atrag atentia ca miza reala este una mult mai concreta: deficitul bugetar, nevoia de lichiditate a statului si reformarea unor companii care, in multe cazuri, functioneaza ineficient si cu o transparenta redusa. br
Pentru economistul Adrian Negrescu, tema trebuie citita inainte de toate prin prisma presiunilor financiare in care se afla Romania. br
Romania traverseaza o perioada economica extrem de complicata, iar gaura din bugetul de stat necesita solutii rapide si eficiente. Calculele financiare realizate de think tank-ul macroeconomic Frames arata ca statul ar avea nevoie de sume cuprinse intre 2 si 5 miliarde de euro pe an din privatizari, vanzari de active si listari pe piata de capital. Acest efort financiar masiv trebuie sustinut constant, cel putin patru sau cinci ani de acum incolo, a explicat Adrian Negrescu, pentru Digi24. ro. br
Potrivit acestuia, aceste sume nu reprezinta doar o varianta de lucru, ci o resursa esentiala pentru echilibrarea finantelor publice intr-o perioada in care Romania incearca sa evite masuri fiscale suplimentare. br
Banii rezultati din aceste operatiuni sunt absolut esentiali in tentativa guvernului de a reduce deficitul bugetar. Tinta asumata in fata expertilor europeni este coborarea acestui indicator sub nivelul critic de 3 din Produsul Intern Brut (PIB) pana in perioada 2030-2032. Tara noastra se afla deja in procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, iar autoritatile cauta surse de finantare care sa nu implice noi majorari de taxe, a spus economistul. br
In opinia sa, daca statul reuseste sa construiasca un mecanism coerent si credibil de valorificare a activelor, incasarile ar putea chiar sa depaseasca aceste estimari. br
Daca statul va reusi sa eficientizeze acest proces de vanzare a activelor, se poate ajunge la incasari chiar mai mari. Aceasta perspectiva optimista ia in calcul si posibilele noi concesiuni pentru exploatarea resurselor naturale ale tarii, a explicat Negrescu. br
Citeste si: VIDEO PSD acuza Guvernul ca vrea sa vanda ce mai avem prin casa. Vicepremierul Oana Gheorghiu: Listarea la bursa aduce banibr
Dincolo de componenta strict bugetara, economistul spune ca listarea la bursa este una dintre putinele masuri prin care statul poate obtine simultan bani si disciplina economica. br
Listarea companiilor de stat la Bursa de Valori Bucuresti este o metoda sanatoasa prin care lovesti doi iepuri deodata. Pe de o parte, statul face rost de bani lichizi pentru a-si acoperi deficitul cronic, fara sa mai plateasca dobanzi uriase la banci. Pe de alta parte, asiguri acestor companii o traiectorie economica extrem de predictibila si transparenta, a explicat acesta. br
Adrian Negrescu spune ca intrarea acestor companii pe piata de capital ar produce o schimbare de fond in modul lor de functionare. In primul rand, ar creste atractivitatea lor pentru investitori, iar in al doilea rand ar impune reguli de raportare si control care astazi lipsesc sau sunt aplicate insuficient. br
Prezenta la bursa va duce garantat la atragerea de capital investitional proaspat. Mai mult, regulile stricte de raportare financiara impuse de piata de capital vor elimina sinecurile si contractele cu dedicatie. Un astfel de pas va genera un plus urias de interes pentru piata de capital romaneasca si va oferi companiilor o alternativa viabila la finantarile bancare clasice, a spus economistul. br
Una dintre cele mai frecvente teme invocate in dezbaterea publica este teama ca listarea ar insemna, de fapt, renuntarea statului la controlul asupra unor companii importante. Adrian Negrescu spune insa ca aceasta idee amesteca doua concepte diferite: listarea si privatizarea. br
Listarea la bursa, in forma sustinuta de actualii guvernanti, presupune strict vanzarea unor pachete minoritare de actiuni. Acestea pot fi cumparate de orice investitor interesat, fie ca vorbim despre persoane fizice, firme sau mari fonduri de investitii. Cel mai important aspect este ca acest mecanism nu duce sub nicio forma la pierderea controlului asupra companiei, deoarece statul isi pastreaza ferm pachetul majoritar de actiuni, a punctat el. br
Economistul admite ca exista, teoretic, si posibilitatea unei listari integrale, insa nu aceasta este directia aflata acum in discutie. br
In evaluarea sa, reactiile alarmiste care asociaza automat listarea cu vanzarea tarii tin mai degraba de reflexe politice vechi decat de realitatea economica actuala. br
Discursul public autohton se loveste adesea de mentalitati economice mostenite din anii ’90. Totusi, ideea iliesciana de a nu ne vinde tara este cel putin desueta in actualul context economic global. Pietele internationale functioneaza astazi dupa cu totul alte reguli. Orice cetatean poate cumpara fara probleme actiuni la banci globale, la mari furnizori de energie si chiar la fabrici de armament detinute de diverse state ale lumii. Prin urmare, este ilogic ca fix actiunile companiilor romanesti sa ramana inaccesibile publicului larg, a afirmat economistul. br
Mai mult, acesta considera ca mentinerea opacitatii in jurul companiilor de stat a favorizat, in timp, interese politice si economice care nu au nimic de-a face cu interesul public. br
Cei care sustin si propaga aceasta teorie a izolarii economice ori au lipsit de la ora de economie, ori au un interes ascuns. Cel mai probabil, acest interes este strans asociat cu protejarea posturilor caldute de la stat. Lipsa de transparenta a permis ani la rand incheierea unor contracte extrem de paguboase intre companiile nationale si baietii destepti cu pedigree politic, a mai spus Adrian Negrescu. br
Pentru a lamuri dezbaterea, economistul insista asupra diferentei dintre listarea unui pachet minoritar si privatizarea clasica. br
Confuzia dintre listarea unui pachet minoritar si privatizarea clasica este adesea folosita ca arma politica pentru a speria populatia. Procesele sunt insa fundamental diferite. Privatizarea vizeaza, in general, vanzarea la licitatie sau vanzarea directa catre un investitor strategic major a unei intregi companii de stat. In scenariul privatizarii, autoritatile fie se retrag complet din actionariat, fie raman cu un pachet minoritar lipsit de putere decizionala. Altfel spus, statul vinde afacerea cu totul si isi pastreaza doar o mica parte din drepturile de vot, a explicat el pentru Digi24. ro. br
Negrescu aminteste si un exemplu istoric relevant pentru piata romaneasca, cazul OMV Petrom. Speranta autoritatilor la o privatizare clasica este ca investitorul privat va eficientiza si va extinde agresiv afacerea. Ulterior, bugetul public ar urma sa castige sume importante pe termen lung din dividendele asociate acelei mici participatii minoritare pe care statul alege sa o pastreze. br
O perspectiva mai larga, care muta discutia din planul strict bugetar in cel al modelului de dezvoltare economica, vine din partea Kristinei Bago, antreprenor in audit financiar si presedinte al Comitetului de Audit Evaluare al Fondului Proprietatea. In analiza transmisa redactiei Digi24. ro, aceasta arata ca dezbaterea despre listarea companiilor de stat trebuie inteleasa in contextul competitiei economice globale si al diferentelor de finantare dintre Statele Unite si Uniunea Europeana. br
In peisajul economic global, traiectoriile Statelor Unite si ale Uniunii Europene au inceput sa se separe semnificativ in ultimele doua decenii. Daca in anul 2008 cele doua economii evoluau la un nivel de paritate nominala, proiectiile Fondului Monetar International (FMI) pentru anul 2026 contureaza o realitate diferita: o economie americana de 31,8 trilioane USD, comparativ cu cea a Uniunii Europene, estimata la 22,5 trilioane USD, a explicat Kristine Bago. br
In opinia sa, intrebarea-cheie este ce a produs aceasta diferenta majora de ritm si de amplitudine economica. br
Intrebarea fundamentala pentru economisti este: ce anume a generat acest avans de aproximativ 40 al SUA? Raspunsul rezida in arhitectura finantarii: piata de capital, a spus aceasta. br
Potrivit acesteia, intre cele doua economii exista o diferenta structurala profunda in modul in care companiile sunt finantate, iar acest detaliu are consecinte directe asupra cresterii economice. br
Diferenta structurala majora intre cele doua blocuri economice provine din sursa capitalului care alimenteaza companiile. Modelul american este market-based: in SUA, aproximativ 80 din finantarea companiilor se realizeaza prin intermediul bursei. Aceasta dependenta de piata de capital permite o alocare rapida a resurselor catre sectoarele inovatoare si o absorbtie mai eficienta a riscului de catre investitori, a explicat ea. br
Prin comparatie, economia europeana ramane dominata de sistemul bancar clasic: Doar 20 din firmele europene apeleaza la bursa pentru finantare, restul bazandu-se pe imprumuturi bancare. br
Aceasta diferenta conteaza decisiv, spune ea, pentru ca sistemul bancar finanteaza mai greu companiile cu profil inovator sau proiectele cu risc ridicat, chiar daca acestea pot avea un potential foarte mare de crestere. br
Sistemul bancar, prin natura sa, este conservator si bazat pe garantii materiale, ceea ce limiteaza finantarea startup-urilor tehnologice sau a proiectelor cu risc ridicat, dar cu potential mare de crestere. In schimb, Bursa americana a oferit companiilor din sectorul tech si energiei verzi acces la capital masiv, transformand ideile in colosi globali, a explicat Kristine Bago pentru Digi24. ro. br
Consecinta este vizibila in dinamica economica a celor doua spatii. br
Aceasta dinamica a permis economiei SUA sa accelereze, in timp ce Europa, limitata de reglementarile bancare stricte si de o piata de capital fragmentata, a mentinut un ritm de crestere mai lent. Capacitatea de a mobiliza economiile populatiei si ale investitorilor institutionali direct in circuitul productiv prin intermediul pietei de capital a devenit principalul diferentiator competitiv al secolului XXI, a mai spus aceasta. br
In lipsa unei schimbari de paradigma, avertizeaza ea, decalajul risca sa se adanceasca: Fara o reforma profunda, Europa risca sa ramana in urma unei economii americane care a demonstrat ca bursa nu este doar un indicator al bogatiei, ci motorul principal al expansiunii economice. br
In acest context, listarea companiilor de stat din Romania capata o miza mult mai ampla decat simpla obtinere de venituri la buget. Potrivit expertei, implementarea memorandumului privind listarea celor 22 de companii de stat ar putea insemna o schimbare de model economic. br
Implementarea memorandumului privind listarea celor 22 de companii de stat ar putea marca trecerea Romaniei de la un model economic dependent de banci la unul bazat pe piata de capital, cu efecte directe asupra PIB-ului si a guvernantei publice, a explicat ea. br
Totodata, estimeaza ca efectele ar fi vizibile atat asupra dimensiunii pietei de capital, cat si asupra finantelor publice. br
Listarea unor pachete minoritare din aceste companii ar genera o infuzie masiva de lichiditate in Bursa de Valori Bucuresti. La inceputul anului 2026, capitalizarea BVB a atins un nivel record de 565 miliarde lei. Companiile listate reprezentau anterior aproximativ 21,3 din PIB. Listarea celor 22 de entitati ar putea ridica acest indicator spre media regionala, de aproximativ 30-35, reducand decalajul fata de economiile dezvoltate. Statul ar putea incasa peste 15 miliarde lei doar prin listarea a 15 din pachetele de actiuni, fara a pierde controlul majoritar, a explicat Kristine. br
Pe langa lichiditatea atrasa, aceasta vorbeste si despre un efect de disciplinare a companiilor de stat, care ar fi obligate sa functioneze dupa standarde mult mai dure de guvernanta si eficienta. br
Datele istorice arata ca listarea forteaza performanta. In 2022, companiile de stat au generat un profit net de 12,7 miliarde lei, dar acesta a fost concentrat in Top 5, adica in companii deja listate sau foarte mari, precum Hidroelectrica si Romgaz, care au adus 10,7 miliarde lei. Restul companiilor de stat, nelistate, au oscilat frecvent intre profit si pierdere, de exemplu o pierdere agregata de 0,2 miliarde lei in 2023. Listarea ar impune disciplina pietei, reducand costurile de agent, adica diferenta dintre interesele politice si cele economice, a explicat ea. br
Potrivit specialistului, si politica de dividende ar putea deveni un argument puternic pentru investitori, mai ales intr-o piata in care fondurile de pensii si investitorii de retail cauta randamente predictibile. br
Guvernul a stabilit un standard de distribuire a cel putin 90 din profitul net sub forma de dividende pentru anul 2025, oferind investitorilor, inclusiv fondurilor de pensii Pilon II, randamente predictibile, a precizat Bago. br
Aceasta subliniaza si dimensiunea sociala a listarii: transformarea companiilor de stat in instrumente de investitie accesibile populatiei: Listarea transforma activele statului in instrumente de economisire pentru cetateni. La finalul anului 2025, numarul investitorilor activi pe BVB a ajuns la aproape 286. 000, o crestere de doua ori in ultimii doi ani. Prin listare, romanii pot deveni actionari directi la companii strategice din energie sau transporturi, beneficiind de profituri care altfel ar putea fi risipite prin management ineficient. br
In plus, spune ea, listarea vine la pachet cu standarde clare de raportare si cu o presiune constanta pentru profesionalizarea conducerii: Companiile listate sunt obligate sa raporteze conform standardelor financiare internationale, eliminand opacitatea financiara. In acelasi timp, listarea forteaza numirea unor consilii de administratie independente, diminuand clientelismul politic. br
Concluzia acesteia este ca listarea nu trebuie privita doar ca o operatiune contabila sau ca o solutie de moment pentru deficit, ci ca un instrument de modernizare economica: Listarea acestui pachet de 22 de companii nu este doar o metoda de a acoperi deficitul bugetar, ci o reforma structurala care ar putea transforma Bursa de Valori Bucuresti (BVB) intr-un motor real de crestere economica, similar modelului american descris anterior. br
Citeste si: Oana Gheorghiu: Cele mai importante listari au fost facute de cei care azi le contesta. Nu accept santajul si populismul PSDbr
In acest context economic vine insa si disputa politica din ultimele zile. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anuntat, la briefingul de dupa sedinta de Guvern de joi, 16 aprilie, intentia Executivului de a lista la bursa mai multe companii de stat, printre care CEC Bank si Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta. Ulterior, aceasta a transmis, intr-un mesaj publicat pe retelele sociale, ca reforma companiilor de stat este o decizie asumata in programul de guvernare si in PNRR. br
De cealalta parte, liderul social-democrat Sorin Grindeanu a declarat ca PSD nu va fi de acord cu aceasta directie, afirmand, citez, ca nu ne vindem tara. br
La scurt timp, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anuntat depunerea, in procedura de urgenta, a unui proiect de lege care prevede interzicerea vanzarii activelor statului in companii strategice pana la 31 decembrie 2027. Zamfir a motivat initiativa prin contextul geopolitic actual, pe care il considera nefavorabil unor astfel de tranzactii. br
Si AUR a anuntat propriile proiecte legislative privind asa-numita protejare a companiilor de stat. Formatiunea sustine listarea, dar fara ca statul sa piarda controlul. br
Liderul AUR, George Simion, a anuntat depunerea a doua proiecte legislative si a declarat ca nu avem nicio problema cu listarea, ci cu instrainarea activelor strategice ale Romaniei. br
Potrivit acestuia, partidul propune ca o participatie de doua treimi sa ramana la statul roman, iar acolo unde acest prag nu mai exista, statul sa detina votul de aur. Simion a precizat si ca o alta initiativa legislativa, semnata de Gheorghe Piperea, ar urmari sa previna preluarile ostile ale companiilor de stat. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Analiza Listarea companiilor de stat, intre reforma economica si disputa politica. Ce inseamna, de fapt, masura pentru Romania analiza listarea companiilor
analiza listarea companiilor de stat # intre reforma economica si disputa politica # ce inseamna