Alegeri Republica Moldova 2025: Cum ar putea Putin sa o demita pe Maia Sandu daca pro-rusii vor controla Parlamentul
Categoria:
2
Alegeri Republica Moldova 2025: Cum ar putea Putin sa o demita pe Maia Sandu daca pro-rusii vor controla Parlamentul
br
Urmeaza cele mai importante alegeri parlamentare din istoria Republicii Moldova. Oamenii sunt chemati la urne pentru a alege intre Uniunea Europeana si supunerea fata de Kremlin. br
Moscova si-a intensificat intr-un mod fara precedent actiunile de sabotare a directiei pro-europene a Republicii Moldova. Razboiul hibrid si coruperea alegatorilor au ajuns la noi culmi. Totul pentru ca Putin sa puna mana pe puterea politica de la Chisinau. br
Preluarea Republicii Moldova pare ca a devenit un obiectiv strategic pentru Rusia si Vladimir Putin. br
Departamente intregi din birourile de propaganda ale Moscovei lucreaza asiduu la decredibilizarea Maiei Sandu si a Uniunii Europene. br
Analizele au aratat in repetate randuri cum fermele de boti lucreaza intens pentru a duce partidele fidele Kremlinului la putere in Chisinau. br
In spatele operatiunii uriase ar sta dorinta Rusiei de a folosi Republica Moldova ca pe un cap de pod in lupta cu Uniunea Europeana si NATO. br
Mai mult decat atat, ucrainenii avertizeaza ca odata instalati la putere, pro-rusii vor folosi Republica Moldova ca pe o posibila platforma de a deschide un nou front in Ucraina. Trupele Rusiei, de altfel, stationeaza in zona separatista Transnistria inca din 1922. br
Rusia a incercat, de altfel, sa faca din Republica Moldova cea mai avansata baza militara controlata de catre Kremlin din Europa de Est inca din 2003. Atunci, trimisul lui Putin a incercat sa-l forteze pe presedintele loial Moscovei de la acea vreme, Vladimir Voronin, sa semneze Memorandumul Kozak, care prevedea federalizarea Republicii Moldova. br
Odata cu declansarea razboiului din Ucraina, Putin a renuntat definitiv la aparentele forme de diplomatie pe care le practica inainte de conflict si a pus tunurile pe democratiile europene. Alegerile anulate din Romania sunt o dovada directa in acest sens. br
Sumele uriase varsate de Moscova in precampania si campania pentru parlamentare demonstreaza dorinta uriasa a rusilor de a pune din nou mana pe Republica Moldova. br
Intrebarea fireasca ar fi, de ce Moscova depune atat de mult efor pentru aceste alegeri, daca la Chisinau este un presedinte care are singurul obiectiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana?br
Raspunsul este dat chiar de catre Constitutia Republicii Moldova. br
In momentul obtinerii independentei, politicienii de la Chisinau s-au inspirat extrem de mult din Constitutia din Romania. br
Astfel, puterea este impartita la Chisinau aproape ca la Bucuresti. br
In istoria sa, Republica Moldova a avut, pana acum, un singur moment in care presedintele a putut sa-si exercite in totalitate atributiile si sa-si implementeze programul electoral. Acela a fost momentul in care Parlamentul de la Chisinau era controlat cu majoritate absoluta de partidul fostului general sovietic, Vladimir Voronin. br
Voronin a fost votat de doua ori de catre parlament pentru functia de presedinte al Republicii Moldova. br
In decembrie 1991, la cateva luni dupa ce Republica Moldova a devenit stat independent, cetatenii moldoveni au participat la primul exercitiu democratic din istoria tarii – si-au ales direct presedintele. Singurul candidat propus a fost Mircea Snegur, care din septembrie 1990 detinuse functia de presedinte al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti. br
La scrutinul de atunci au participat si cei mai multi alegatori – 83 la suta sau aproape 2 milioane de cetateni cu drept de vot. Ziarul Izvestia de la Moscova scria in editia din 10 decembrie 1991 ca desi (Snegur) nu a avut contracandidati, alegerile pot fi considerate o victorie zdrobitoare. Odata cu alegerea lui Mircea Snegur a fost modificat si regimul politic al tarii, Republica Moldova devenind republica semi-prezidentiala. br
In ajunul urmatorului scrutin prezidential, in anul 1996, Mircea Snegur se confrunta cu un deficit de incredere din partea cetatenilor. Rivalul sau era presedintele Parlamentului de atunci, Petru Lucinschi. Desi era cotat cu mai putine sanse, Petru Lucinschi a castigat cel de-al doilea tur de scrutin, din 1 decembrie, devansandu-l pe Mircea Snegur cu peste 7. br
Alegerile din 1996 au fost ultimele, cel putin pentru o perioada de doua decenii, la care alegatorii moldoveni si-au ales direct presedintele. Şi asta pentru ca urmare a reformei constitutionale din 2000, initiata de Partidul Comunistilor si sustinuta de democrati, Republica Moldova a trecut de la regimul politic semi-prezidential cu alegerea sefului statului de catre popor la unul parlamentar cu alegerea presedintelui de catre Parlament. br
Subiectul alegerii sefului statului a revenit in atentia publicului in martie 2016, cand Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale amendamentele din anul 2000 privind modalitatea de alegere a presedintelui, revenindu-se astfel la alegerea sefului statului de catre popor. br
Presedintele Republicii Moldova, in calitatea sa de sef al statului, reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii, dupa cum prevede Constitutia. br
Printre atributiile presedintelui se numara: convocarea Parlamentului, dreptul la initiativa legislativa, mesaje Parlamentului, promulgarea legilor sau dizolvarea Parlamentului. br
Constitutia este la fel de clara si in ceea ce priveste modul in care presedintele isi poate pierde puterea. br
In cazul comiterii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din functie de Parlament, cu votul a doua treimi din deputati. Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din deputati si se aduce, neintirziat, la cunostinta Presedintelui Republicii Moldova. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui, se arata in Legea Suprema. br
In ceea ce priveste vacanta functiei, Constitutia spune: Vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova intervine in caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces. Cererea de demisie a Presedintelui Republicii Moldova este prezentata Parlamentului, care se pronunta asupra ei. br
Imposibilitatea exercitarii atributiilor mai mult de 60 de zile de catre seful statului este confirmata de Curtea Constitutionala in termen de 30 de zile de la sesizare. In termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, in conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Presedinte. br
Astfel, putem constata ca chiar daca presedintele este ales direct de catre popor, puterile acestuia sunt mai mult decat limitate, iar Parlamentul l-ar putea destitui extrem de usor daca formatiunile care initiaza procedurile detin majoritatea absoluta in Legislativ. br
Dupa cum aratam mai sus,conform Legii Supreme, presedintele Republicii Moldova poate fi suspendat printr-o solicitare a o treime din deputatii Parlamentului. Aceasta este expediata Curtii Constitutionale, iar Curtea decide daca exista sau nu temei pentru suspendare. Daca raspunsul Curtii este afirmativ, atunci presedintele este suspendat cu 67 de voturi ale deputatilor si este organizat un referendum pentru demiterea sau mentinerea presedintelui in functie. br
Astfel, Republica Moldova a fost martora la o situatie de-a dreptul hilara. br
In perioada 2017-2018, fostul presedinte pro-rus, Igor Dodon, a fost suspendat temporar de cel putin patru ori pentru ca nu dorea sa semneze unele decrete dorite de Parlament. br
Prima data, Igor Dodon a fost suspendat din functie in octombrie 2017, atunci cand a fost investit ministrul Apararii, Eugen Sturza. Ulterior, in ianuarie 2018, Dodon a fost suspendat a doua oara pe motiv ca a refuzat sa confirme 7 ministri noi desemnati de Plahotniuc. A treia oara, Dodon a fost suspendat pentru ca a refuzat sa promulge legea anti-propaganda, care restrictioneaza retransmiterea pe teritoriul Moldovei a programelor informative ale posturilor TV din Rusia. br
Suspendarea dura doar cateva momente, pana cand presedintele Parlamentului semna decretele de care avea nevoie fostul oligarh, Vladimir Plahotniuc. br
Pro-rusii si-au construit discursul pe marginea acuzatiilor de tradare de tara adresate Maiei Sandu. Acesta ar putea fi doar unul dintre motive pentru care sa initieze procedurile de suspendare. br
br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Alegeri Republica Moldova 2025: Cum ar putea Putin sa o demita pe Maia Sandu daca pro-rusii vor controla Parlamentul alegeri republica moldova
alegeri # republica # moldova