Alegeri parlamentare in Republica Moldova: candidatii, controversele din jurul acestora si marile necunoscute ale scrutinului din 28 septembrie
Categoria:
actualitate
1
Alegeri parlamentare in Republica Moldova: candidatii, controversele din jurul acestora si marile necunoscute ale scrutinului din 28 septembrie
Sondajele arata ca doar patru formatiuni au sanse reale de a-si trimite reprezentantii in Parlamentul Republicii Moldovei dupa alegerile din 28 septembrie. E vorba de PAS, alianta din jurului socialistului Igor Dodon, partidul lui Usatii si alianta primarului Chisinaului, Ion Ceban. Sondajele mai arata insa ca niciuna dintre acestea formatiuni nu poate face singura majoritatea in Parlament. In acelasi timp, liderii partidelor exclud varianta formarii unor coalitii de guvernare dupa 28 septembrie. In aceste conditii, nu sunt excluse nici alegerile anticipate.
HotNews face o radiografie a candidatilor la aceste alegeri, care sunt controversele din jurul acestora si cum se pozitioneaza acestia fata de parcursul pro-european al tarii.
Pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, de pe 28 septembrie, vor candida nu mai putin de 15 partide, trei blocuri politice si patru candidati independenti. Blocul Unirea Natiunii (BUN), s-a retras pe 22 septembrie din competitia electorala, iar liderul acestuia, Valentin Dolganiuc, si-a indemnat sustinatorii sa voteze cu Partidul Actiune si Solidaritate (PAS). Sondajele aratau insa ca formatiunea care militeaza pentru unirea cu Romania nu ar fi trecut pragul pentru intrarea in Parlament.
PAS mizeaza pe politicieni cu experienta, dar si pe sportivi si muzicieni
Nicolae Botgros (dreapta) este pe lista de candidati la parlamentare a PAS pe pozitia 11. FOTO: Casian Mitu Inquam Photo
Prima formatiune aflata pe buletinul de vot din Republica Moldova este Partidul Actiune si Solidaritate, fondat in 2016 de actuala presedinta Maia Sandu. PAS se afla la guvernare din 2021, iar acum este cotat in sondaje cu scoruri cuprinse intre 36 si 39 dintre alegatorii decisi sa participe la alegeri. Important de precizat este ca ultimul sondaj, cel publicat WatchDog saptamana trecuta, arata ca 39 dintre cei intervievati nu au raspuns cu cine voteaza.
Primii trei pe lista candidatilor PAS sunt Igor Grosu, liderul formatiunii si actualul presedinte al Parlamentului, prim-ministrul Dorin Recean, economist de profesie, si Doina Gherman, lector universitar, actuala vicepresedinta a Parlamentului de la Chisinau si care a condus Comisia pentru Politica Externa si Integrare Europeana.
Pe locuri eligibile pe lista PAS mai pot fi gasite si persoane din domeniul sportului si muzicii, cum ar fi Anastasia Nichita ( 26 de ani), vicecampioana la lupte libere la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Nichita este ofiter in cadrul Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Republica Moldova si ocupa pozitia a 10-a pe lista de candidati. Pe locul urmator, 11, se afla Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei nationale de muzica populara Lautarii, un artist celebru al Republicii Moldova.
PAS a fost criticat pentru plasarea acestor persoane pe locuri eligibile, deoarece candidatii nu ar avea pregatirea necesara pentru a participa in procesul legislativ. In replica, liderul formatiunii, Igor Grosu, a explicat ca nu toti deputatii trebuie sa fie juristi sau sa stie sa scrie legi pentru a avea un rol important in Legislativ.
PAS se declara un partid pro-european si sustine ca doar aderarea la UE ii va oferi Republicii Moldova dezvoltarea economica si siguranta. Pe de alta parte, partidul este criticat pentru lipsa de reforme economice, inflatia care in cei patru ani de guvernare a fost de peste 60, dar si de lentoarea unor reforme necesare integrarii europene.
Blocul Electoral Patriotic – o alianta infiintata la Moscova
Irina Vlah, Igor Dodon si Vasile Tarlev, la intalnirea de la Moscova cu Andrei Nikitin, ministrul Transporturilor. FOTO: Kirill Zykov Zuma Press Profimedia
Blocul Electoral Patriotic, al Socialistilor, Comunistilor, Inima si Viitorul Moldovei este cotat in sondaje cu procente intre 36 si 26,9, printre alegatorii decisi sa participe la alegeri.
Din Blocul Patriotic fac parte socialistii, condusi de fostul presedinte Igor Dodon, comunistii, condusi de un alt fost sef de stat, Vladimir Voronin si Viitorul Moldovei al fostului prim-ministru comunist Vasile Tarlev, care a condus guvernul intre 2001 si 2008.
Au fost patru. Au ramas trei
Initial, facea parte si bloc si partidul Inima Moldovei, in fruntea caruia se afla fosta bascana a Gagauziei Irina Vlah, insa acesta a fost scos din cursa electorala, vineri, cu doua zile inainte de scrutin din cauza suspiciunilor de finantare ilegala. Blocul comunistilor si socialistilor are acum 24 de ore la dispozitie sa retraga candidatii formatiunii excluse Inima Moldovei si sa refaca lista respectand cotele de gen,
Anuntul despre crearea aliantei a fost facut la scurt timp dupa ce liderii acestor formatiuni au mers la Moscova si au publicat ulterior fotografiile dupa intalnirea pe care au avut-o cu vicepremierul rus Aleksandr Novak.
Liderii aliantei resping insa acuzatiile ca ar fi oamenii Kremlinului si sustin ca au mers la Moscova doar pentru a discuta problemele economice din tara.
Totusi, mai multe actiuni le-au atras catalogarea de pro-rusi, printre care criticilor nejustificate aduse Uniunii Europene (de exemplu, Igor Dodon spune ca imprumutul de 1,9 miliarde de euro acordat Moldovei urmareste doar impovararea si subjugarea tarii), sau lipsa oricaror declaratii ferme de condamnare a razboiului din Ucraina.
Blocul Electoral Patriotic, vizat de anchete
In urma cu cateva saptamani, Centrul National Anticoruptie (CNA), alaturi de Politia Nationala, au efectuat zeci de perchezitii la Chisinau, dar si in Gagauzia, intr-un dosar in care exista suspiciuni de corupere a alegatorilor, finantare ilegala a partidelor politice, a grupurilor de initiativa si a concurentilor electorali, precum si spalare de bani. Patru persoane au fost retinute.
Potrivit unui videoclip publicat de CNA, oamenii legii au descins inclusiv la sediul partidului Inima Moldovei, condus de Irina Vlah. Fosta bascana acuza insa guvernarea de la Chisinau de presiuni politice. Conturile Irinei Vlah sunt in prezent blocate.
Numele unui alt lider din cadrul acestui bloc, Igor Dodon, este legat de dosarul penal cunoscut publicului larg sub denumirea “kuliok, ori “sacosa neagra. Este vorba despre inregistrarile video din sediul Partidului Democrat din Moldova, facute in 2019, in care se vede ca Plahotniuc discuta cu Dodon despre sacosa si chiar o transmite. Se presupune ca in aceasta sacosa ar fi fost bani pentru finantarea ilegala a Partidului Socialistilor.
Dodon insa insista ca imaginile au fost trucate si pledeaza nevinovat. El mai spune ca ar fi jucat un rol pentru a-l induce in eroare pe Plahotniuc in timp ce mergeau la negocieri pentru formarea unei majoritati parlamentare dintre PSRM si Blocul ACUM (PAS si Platforma DA), lucrul care s-a si intamplat.
Conform informatiilor oferite de procurorii ce ancheteaza acest dosar penal, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizati pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere a PSRM.
Partidul lui Usatii – un politician bogat, cu afaceri la Moscova, dar care se declara pro-european
Renato Usatii. FOTO: Adi Iacob HotNews
Pe locul 23, ultimul in buletinul de vot, se afla formatiunea Partidul Nostru, condusa de fostul primar al orasului Balti, omul de afaceri Renato Usatii. Formatiunea este cotata in sondaje cu procente intre 4 si 14. Pragul electoral in Republica Moldova este de 5 pentru partide si 7 pentru aliante.
In declaratia sa de avere in calitate de concurentul electoral, Usatii a declarat ca a avut un salariu anual de 600 mii de lei moldovenesti de la partid (30,7 mii de euro – n. r. ), detine cinci mijloace de transport, sase case de locuit, 17 conturi in banci din Moldova si Rusia, precum si trei ceasuri in valoare de 250 de mii de euro.
Potrivit Rise Moldova, in 2004 Usatii (46 ani) s-a stabilit in Rusia si a devenit acolo directorul unei companii in domeniul utilajelor, repararea vagoanelor si a liniilor de cale ferata.
In Republica Moldova, Usatii a incercat sa participe la alegerile parlamentare din 2014, insa formatiunea sa a fost scoasa din cursa, motivul invocat fiind finantarea ilegala.
Usatii il acuza pe Plahotniuc ca ar fi ordonat aceasta decizie. Ulterior insa a castigat alegerile locale din 2015 din Balti, cu peste 70 din voturi. Totusi, a demisionat in 2018, dupa o perioada lunga la Moscova, unde se ascundea de justitia din Moldova.
In 2016, i-a fost deschis un dosar penal pentru frauda, dar si pentru complicitate in tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbuntov. Usatii califica acuzatiile drept comanda politica.
In 2019, dupa plecarea lui Plahotniuc, a revenit in tara si a fost ales, din nou, primar de Balti din primul tur. In iulie 2021, dupa esecul partidului de la alegerile parlamentare, care nu a atins pragul electoral, Usatii si-a dat iar demisia. In cadrul alegerile prezidentiale din anul trecut, s-a clasat pe locul trei, cu 13,79, sau 213 mii 169 de voturi. Omul de afaceri se declara un politician pro-Moldova. Intr-un interviu acordat HotNews, Usatii a spus ca atata vreme cat majoritatea populatiei tarii sale este pro-europeana, el nu poate fi decat pro-european.
Blocul Alternativa, constituit in jurul unui primar care a primit interdictie de a intra in Romania
Ion Ceban, primarul Chisinaului Foto: Elena COVALENCO AFP Profimedia
A patru formatiune in sondaje (si numarul 11 pe buletinul de vot) este Blocul Alternativa, format de Miscarea Alternativa Nationala, condusa de primarul de Chisinau, Ion Ceban, fostul prim-ministru Ion Chicu care conduce Partidul Dezvoltarii si Consolidarii Moldovei, fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, unul dintre lideri ai formatiunii Congresul Civic, dar si fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a fost candidatul Partidului Socialistilor la alegerile prezidentiale din 2024.
Sondajele dau Alternativa cu procente cuprinse intre 6,9 si 10 dintre cei decisi sa mearga la vot (pragul electoral pentru aliante este de 7).
Blocul Alternativa se declara unul proeuropean. Cu toate acestea, unii analisti invoca trecutul lui Ion Ceban care a participat la protestele din 2014 – 2015 impotriva semnarii de catre Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana.
Actualul primar al Chisinaului spunea atunci ca viitorul tarii trebuie sa fie in Uniunea Vamala Euroasiatica, alaturi de Rusia. Ceban spune ca nu regreta ceea ce declarase atunci, pentru ca, de fapt, protestele erau indreptate impotriva actiunilor guvernarii de la Chisinau in perioada respectiva.
Pe vremea cand era membru al Partidului Comunistilor, Ceban a sustinut ca vorbeste “limba moldoveneasca, nu romana.
Primarul Chisinaului a primit insa o lovitura importanta in acest an, dupa ce i s-a interzis intrarea pe teritoriul Romaniei si in spatiul Schengen din motive de siguranta nationala, cum au motivat autoritatile romane.
Ceban a catalogat aceasta decizie drept o intelegere politica a Maiei Sandu cu Nicusor Dan, lucrul respins de Presedintia de la Chisinau. Despre legaturile lui Ceban cu Rusia s-a scris inca in perioada in care in 2019 a castigat primul sau mandat de primar. Mai exact, potrivit investigatiilor jurnalistice, Ceban, candidatul de atunci al socialistilor, a fost ajutat sa castige scrutinul de consultanti din Rusia, asociati Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB. Echipa, condusa de Iurii Gudilin, fost ofiter FSB, a fost inclusa in 2022 in lista de sanctiuni a SUA pentru implicare in eforturile de influentare a rezultatului alegerilor din Republica Moldova.
Ceban a respins aceste acuzatii si sustine ca nu a mai discutat de atunci cu Gudilin.
Un alt lider al Blocului “Alternativa, Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidential a lui Vladimir Voronin, a fost unul dintre autori ai asa-numitului “Memorandum lui Kozak din 2003, care prevederea federalizarea Republicii Moldova drept solutia pentru conflictul transnistrean, dar si introducerea limbii ruse ca limba oficiala.
Un fost premier moldovean care a generat un scandal cu Romania
Panou electoral cu Ion Chicu, fost premier al R. Moldova. FOTO: SOPA Images Limited Alamy Profimedia
Ion Chicu a fost prim-ministru in perioada 2019-2020, in timpul mandatului prezidential al lui Igor Dodon. In mai 2020, Chicu a generat un adevarat scandal diplomatic dupa ce a avut o reactie pe Facebook la un articol de presa in care se arata ca europarlamentarul roman Siegfried Muresan a criticat Guvernul de atunci de la Chisinau pentru ca intarzie implementarea reformelor.
Stau si ma uit eu la baietasii astea romani oplositi prin structurile europene, care vin cu patronajul peste noi… Ratati, nimic in viata si in tara realizat, numai de adus mingi buni, a scris atunci Chicu, iar ca urmare a acestei reactii ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Mai mult, prima sa vizita oficiala in calitate de premier a avut-o anume la Moscova, in cadrul careia a discutat acordarea Republicii Moldova unui credit rusesc, care ulterior a fost insa declarat neconstitutional, pentru avea conditii in detrimentul statului.
Despre legaturile dubioase ale lui Alexandr Stoianoglo cu anturajul lui Ilan Sor presa a scris anul trecut, in contextul alegerilor prezidentiale. Mai exact, Stoianoglo si sotia sa si-au petrecut Craciunul pe stil vechi in 2024, sarbatorit in Republica Moldova pe 7 ianuarie, in statiunea balneara ceha Karlovy Vary. Jurnalistii de la TV8 au scris ca au informatii ca vacanta a costat 9. 000 de euro si a fost platita de Mihail Apostol, sponsor al mai multor proiecte ale oligarhului fugit la Moscova Ilan Sor. In turul doi al alegerilor prezidentiale castigate de Maia Sandu, Stoianoglo a obtinut 44,65 din voturi.
Cat de realista ar fi varianta alegerilor anticipate
Maia Sandu. FOTO: Daniel MIHAILESCU AFP Profimedia
In conditiile in care sondajele, care nu iau in calcul votul in diaspora si la sectiile de votare din regiunea transnistreana, arata ca niciun partid nu va avea majoritatea in viitorul Parlament, intrebarea este ce potentiale coalitii de guvernare se pot forma dupa alegeri. Trebuie spus ca nicio formatiune nu s-a pronuntat pentru crearea unei majoritati cu ceilalti concurenti electorali dupa alegeri. Cei de la Blocul Patriotic, din jurul socialistilor, neaga vehement ca se vor putea asocia cu Partidul Actiune si Solidaritate, de exemplu.
La fel, Blocul Alternativa neaga posibilitatea unei aliantei cu Blocul Patriotic.
La fel, desi se vehiculeaza ideea unei posibile coalitii intre PAS si partidul lui Renato Usatii, reprezentantii ambelor formatiuni resping aceasta idee. PAS insista ca are ca unic scop in aceste alegeri obtinerea unei majoritati parlamentare de unul singur. In aceste conditii, unii experti nu exclud ca din cauza imposibilitatii crearii unei coalitii majoritare, in Republica Moldova ar putea fi organizate alegerile parlamentare anticipate.
Formatiuni si candidati care au sanse mici de a intra in Parlament
Partidul Democratia Acasa este condus de Vasile Costiuc, profesor de istorie si geografie. In iulie, acesta s-a regasit printre organizatorii conferintei MEGA (Make Europe Great Again – n. r. ) la Chisinau, care s-a soldat cu scandal. Atunci, Serviciul de Informatii si Securitate al Moldovei (SIS) a anuntat ca mai multor persoane le-a fost interzisa intrarea pe teritoriul R. Moldova, in baza monitorizarii permanente a activitatilor cu potential de destabilizare si interferenta straina. Tot atunci, Vasile Costiuc a explicat pentru Hotnews ca Partidul Democratia Acasa, prima formatiune din Republica Moldova care a depus cerere pentru aderare la Comunitatea MEGA. La conferinta MEGA de la Chisinau a participat si fosta procuroare anticoruptie Victoria Furtuna, care conduce Partidul “Moldova Mare. In campania de prezidentiale din anul trecut, Furtuna a aparut intr-un clip filmat in regiunea transnistreana, la care mare majoritatea politicienilor de la Chisinau nu au acces, din cauza restrictiilor impuse de administratia de la Tiraspol.
In investigatia publicata de Ziarul de Garda, In Slujba Moscovei au fost dezvaluite detaliile care indica faptul ca Ilan Sor sta in spatele candidaturii lui Furtuna, lucru pe care insa politiciana il dezminte. Furtuna se declara pentru pastarea credintei si limbii moldovenesti si relatii bune cu Federatia Rusa.
Pe buletinul de vot se mai afla si Partidul Coalitie pentru Unitate si Bunastare, condus de fostul ambasador al Republicii Moldova in Statele Unite ale Americii in 2010-2015, Igor Munteanu, dar si fostul deputat in Parlament in 2019-2021 din partea Blocului “Acum, format de PAS si Platforma DA. Anul trecut, candidatura lui Munteanu a fost scoasa din alegerile prezidentiale, la decizia Comisiei Electorale Centrale de la Chisinau, deoarfece nu a adunat suficiente semnaturi valabile.
Candidatul independent Andrei Nastase este fostul ministru al Afacerilor Interne in Guvernul condus de Maia Sandu in 2019 si fondator al Platformei Demnitate si Adevar (DA), creata in baza miscarii protestatare impotriva regimului oligarhului Vlad Plahotniuc. Nastase a condus formatiunea in perioada 2015-2021. In 2022, acesta a fost exclus din partidul pe care l-a fondat, din motiv ca, fiind consilier municipal, a votat, alaturi de consilierii socialisti, mai multe planuri urbanistice zonale, contestate de PAS. Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE Moldova) este condus de fosta deputata de la Plataforma DA, Arina Spataru. In vara lui 2024 ea a dezvaluit schema de finantare si incercari de “cumparare a partidelor noi de catre Ilan Sor, oligarhul moldovean, care se ascunde in prezent la Moscova. In prezent, este martor in cadrul procesului de judecata in acest dosar.
Numarul sase pe buletinul de vot este candidata independenta Olesea Stamate, deputat ales pe listele Partidului Actiune si Solidaritate in 2021 si fosta ministra a Justitiei in 2019, in Guvernul condus atunci de Maia Sandu.
In aprilie, Stamate a fost exclusa din PAS, fiind si in functia de vicepresedinta a acestei formatiuni, ca urmare a scandalului legat de Legea amnistiei. Mai exact, Stamate a fost acuzata de colegii sai de partid ca pe ascuns a promovat amendamentele care a permis eliberarea unor detinuti extrem de periculosi, condamnati pe viata. Stamate a respins insa acuzatiile si chiar a prezentat un documentar, facut in baza propriei investigatiei, in care afirma ca amendamentele in sine nu au fost o problema, insa modificarile au fost aplicate intentionat eronat, fapt care a si permis eliberarea unora dintre detinuti.
Stamate sustine ca a devenit tinta unui atac la adresa sa. In acelasi timp, presedintele comunitatii de experti de la Chisinau, Watchdog, Valeriu Pasa, a declarat de mai multe ori ca, in opinia sa, Stamate a avut drept scop compromiterea reformei Justitiei. Numarul sapte pe buletinul de vot este Partidul Social Democrat European (PSDE), in fruntea caruia recent a venit Tudor Ulianovschi, fostul ministru de Externe in Guvernul Filip, in perioada in care democratii, condusi de oligarhul Vlad Plahotniuc detineau puterea absoluta in Republica Moldova.
Un alt partid, format in jurul fostei echipei al democratilor este MIŞCAREA RESPECT MOLDOVA, condusa in prezent de fostul presedinte al Partidului Democrat din Moldova, care a fost inlocuit de Vladimir Plahotniuc in 2016, dar care ramanea in echipa sa in functia de deputat pana in 2019. Numarul 10 este Partidul National Moldovenesc, condus de un tanar politician Dragos Galben, medic de profesie, revenit recent de diaspora, care se prezinta si ca creator de continut, avand inclusiv un canal de Telegram cu peste 6000 de urmaritori.
Dragos Galben in declaratia sa de candidat pentru functia de deputat a declarat doar un venit anulat de putin peste 1600 de dolari, dar trei donati de cate 30 de mii de lei moldovenesti, in total fiind achivalentul de aproximativ 4600 de euro. La inceputul anului trecut, Galbur a organizat o actiune de protest la Centrul de Cultura Rusa de la Chisinau, in care a pledat pentru afisarea drapelului de stat pe aceasta cladire. Asta in conditiile in care legea chiar ii obliga pe conducatorii acestor structuri sa afiseze atat drapelul tarii pe care o prezinta, cat si a tarii gazda.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Alegeri parlamentare in Republica Moldova: candidatii, controversele din jurul acestora si marile necunoscute ale scrutinului din 28 septembrie alegeri parlamentare republica
alegeri parlamentare in republica moldova # candidatii # controversele din jurul acestora si marile necunoscute ale scrutinului din 28 septembrie