Unde este cel mai greu sa traiesti in Romania. Datele oficiale ale Guvernului despre saracie si ajutoare sociale
Categoria:
stiri-sociale
2
Unde este cel mai greu sa traiesti in Romania. Datele oficiale ale Guvernului despre saracie si ajutoare sociale
Guvernul - prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA) - a publicat vineri o analiza detaliata a saraciei in Romania pentru anul 2024, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale (UAT) din tara.
Imaginea care reiese din date este una ingrijoratoare: decalajele dintre regiuni si dintre mediul rural si cel urban persista, iar zonele defavorizate raman prinse intr-un cerc al vulnerabilitatii.
Indicele de saracie generala, calculat la nivelul fiecarei comune, orase sau municipiu, reflecta proportia locuitorilor care traiesc in conditii de saracie multidimensionala. Nu este vorba doar despre lipsa banilor, ci despre un cumul de dezavantaje: venituri insuficiente, conditii de trai precare si lipsa oportunitatilor economice.
Datele folosite pentru construirea acestui indicator provin din mai multe surse oficiale: Ministerul Muncii, Institutul National de Statistica (INS), Ministerul de Finante si Ministerul Dezvoltarii.
Cu alte cuvinte, este una dintre cele mai complete radiografii ale saraciei realizate vreodata la nivel local in Romania.
Distributia geografica a saraciei confirma ceea ce era deja cunoscut, faptul ca exista o fractura masiva intre diferite parti ale tarii, dar mai ales intre sat si oras.
Potrivit raportului, cele mai ridicate valori ale indicelui de saracie se regasesc in Moldova, sudul Munteniei, Oltenia si centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusa si nivelul scazut de educatie contribuie la adancirea vulnerabilitatii sociale. "
Practic, in aceste zone, oamenii se confrunta simultan cu drumuri proaste care ii izoleaza, cu scoli si spitale greu accesibile, cu locuri de munca putine si slab platite.
Fiecare dintre acesti factori il amplifica pe celalalt, creand o spirala a saraciei din care este extrem de greu de iesit fara interventie externa.
Iata si cateva exemple de localitati, unde indicele de saracie este foarte ridicat:
- Valea Moldovei, jud. Suceava: 98
- Socond, jud. Satu Mare: 94
- Voinesti, jud. Vaslui: 92
- Dragu, jud. Salaj: 92
- Sauca, jud. Satu Mare: 91
- Horgesti, jud. Bacau: 87
- Galbenu, jud. Braila: 87
- Mihaileni, jud. Sibiu: 86
- Slobozia Bradului, jud. Vrancea: 86
- Visani, jud. Braila: 85
Contrastul fata de marile centre urbane este izbitor. Raportul arata ca UAT-urile urbane si urbanizate – in special din jurul municipiilor resedinta de judet sau in zone metropolitane – prezinta un nivel al indicelui apropiat de zero, indicand conditii mai bune de viata, acces la servicii si oportunitati economice diversificate. "
Cu alte cuvinte, daca te nasti sau traiesti in apropierea unui mare oras, sansele tale de a duce o viata decenta sunt incomparabil mai mari decat daca locuiesti intr-o comuna izolata din nord-estul sau sud-vestul tarii.
Pe langa saracia generala, raportul analizeaza si un fenomen mai putin discutat in spatiul public: saracia energetica. Aceasta masoara proportia populatiei care nu isi poate asigura un consum minim de energie, in special pentru incalzire pe timp de iarna.
Datele provin de la Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE) si au fost furnizate tot prin MDLPA.
Conform analizei, harta scoate in evidenta un grad ridicat de saracie energetica in zona arcului carpatic. "
Motivele sunt diverse: clima mai rece si perioade de incalzire mai lungi, venituri scazute, locuinte vechi, slab izolate termic, acces limitat la retele moderne de energie datorita reliefului montan sau a izolarii propriu-zise, adica sate si catune de dimensiuni foarte mici si cu acces dificil. "
Prin urmare, zeci de mii de romani din zonele montane si subcarpatice petrec iernile in locuinte prost incalzite, platind o mare parte din venitul lor pe lemne sau alte surse de energie, sau pur si simplu suportand frigul.
La polul opus al saraciei energetice se afla, conform acelorasi date, zona Bucuresti-Ilfov, aglomerarile urbane si periurbane din Banat, Crisana si vestul Transilvaniei, dar si cateva judete din sudul tarii. "
Aceste zone beneficiaza de infrastructura mai buna, locuinte mai noi sau renovate si venituri mai ridicate ale locuitorilor, ceea ce le face mai putin expuse acestui tip de vulnerabilitate.
Iata si cateva exemple de localitati unde indicele de saracie este foarte scazut:
- Jucu, jud. Cluj: 0
- Cristian, jud. Brasov: 2
- Otopeni, jud. Ilfov: 3
- Ghimbav, jud. Brasov: 3
- Voluntari, jud. Ilfov: 12
- Bors, jud. Bihor: 13
- Afumati, jud. Ilfov: 14
- Ghiroda, jud. Timis: 14
Un alt indicator analizat in raport este numarul de beneficiari ai Venitului Minim de Incluziune (VMI) – principalul program national de asistenta sociala destinat persoanelor si familiilor aflate in dificultate financiara. Scopul programului este, conform descrierii oficiale, de a sustine persoanele si familiile aflate in situatii de vulnerabilitate materiala, ajutandu-le sa depaseasca obstacolele financiare si sa se reintegreze activ in societate. "
Analiza teritoriala a datelor din 2024 arata ca se observa concentratii ridicate de beneficiari in judetele din sudul tarii (Teleorman, Dolj), in nordul Moldovei si in Transilvania – zone care corespund si cu cele cu indicatori demografici slabi si grad ridicat de saracie. "
Bieninteles, acolo unde saracia este mai mare, mai multi oameni ajung sa depinda de sprijinul statului pentru a supravietui de la o luna la alta.
Iata si cateva exemple de localitati unde sunt mai multi beneficiari de ajutoare sociale:
- Slobozia Bradului, jud. Vrancea, nr. beneficiari: 3027
- Lungani, jud. Iasi, nr. beneficiari: 2667
- Valea Moldovei, jud. Suceava: nr. beneficiari: 2511
- Ramnicelu, jud. Buzau, nr. beneficiari: 24666
- Band, jud. Mures, nr. beneficiari: 2070
- Zimnicea, jud. Teleorman, nr. beneficiari: 1639
- Horgesti, jud. Bacau: nr. beneficiari: 1888
Raportul face o precizare importanta, care merita subliniata: existenta unor localitati fara niciun beneficiar VMI nu trebuie interpretata automat ca un semn ca lucrurile merg bine acolo.
Existenta unor UAT-uri fara beneficiari VMI nu trebuie interpretata automat ca semn al bunastarii generale – in unele cazuri, aceasta poate indica lipsa informarii, accesului sau capacitatii administrative locale de a sprijini accesarea drepturilor sociale", se arata in document.
Cu alte cuvinte, uneori oamenii care ar avea dreptul la ajutor nu il primesc pur si simplu pentru ca nu stiu ca exista, nu au cum sa ajunga la institutiile competente sau autoritatile locale nu au capacitatea sa ii indrume.
Dincolo de hartile saraciei, raportul trage si cateva concluzii mai largi despre situatia demografica a Romaniei, pe baza recensamantului din 2021 si a statisticilor pentru 2023–2024.
Tabloul este unul sumbru: depopulare si imbatranire accelerata in majoritatea UAT-urilor, mobilitate geografica ridicata si concentrare in jurul centrelor urbane, disparitati mari in ocupare si vulnerabilitate sociala, niveluri ridicate de asistenta sociala in zonele cele mai afectate. "
Aceste tendinte nu sunt independente una de cealalta. Satele se golesc, tinerii pleaca spre orase sau in strainatate, raman in urma batranii si cei mai saraci, iar comunele intra intr-un cerc vicios din care este tot mai greu sa iasa fara investitii publice majore si politici sociale bine tintite.
Analiza indicilor de saracie nu este un simplu exercitiu statistic. Potrivit raportului, prin suprapunerea acestei harti cu datele despre venituri locale, natalitate, migratie si grad de colectare fiscala, se poate contura un profil teritorial complet al vulnerabilitatii, esential pentru luarea deciziilor in materie de coeziune si dezvoltare teritoriala. "
Concret, aceste date ar trebui sa stea la baza deciziilor privind unde se construiesc drumuri, unde se deschid noi servicii sociale, unde se directioneaza fondurile europene si cum se calculeaza alocarile bugetare pentru autoritatile locale.
Numarul beneficiarilor VMI este descris in raport drept un indicator-cheie pentru masurarea dimensiunii reale a vulnerabilitatii sociale la nivel local, planificarea serviciilor sociale, a politicilor de ocupare si a sprijinului educational pentru copii din medii defavorizate, dar si pentru targetarea geografica a fondurilor europene si nationale dedicate combaterii excluziunii si sustinerii incluziunii active. "
Taguri & Cuvinte Cheie:
Unde este cel mai greu sa traiesti in Romania. Datele oficiale ale Guvernului despre saracie si ajutoare sociale
unde este greu
unde este cel mai greu sa traiesti in romania # datele oficiale ale guvernului despre saracie si ajutoare sociale