Rusia nu va ataca prea curand tarile baltice, dar nu din bunavointa. Cum a ajuns Moscova sa respecte NATO
Categoria:
stiri
1
Rusia nu va ataca prea curand tarile baltice, dar nu din bunavointa. Cum a ajuns Moscova sa respecte NATO
La fiecare cateva saptamani, apare un nou joc de razboi, o noua scurgere de informatii sau un nou titlu care sugereaza ca Rusia este pe cale sa atace statele baltice, scrie Novinite. Conversatia a devenit atat de constanta incat risca sa-si piarda sensul, asa ca merita sa ne oprim asupra a ceea ce spun si ce nu spun cei care se uita la aceasta intrebare pentru a-si castiga existenta.
Cel mai direct raspuns din acest an vine de la seful spionajului estonian. Intr-un interviu de la sfarsitul anului 2025 acordat postului public de televiziune ERR, Kaupo Rosin, directorul general al Serviciului de Informatii Externe al Estoniei, a fost lipsit de ambiguitate: Rusia nu are in prezent nicio intentie de a ataca niciuna dintre statele baltice sau NATO in sens larg.
El a adaugat ca Rusia si-a modificat de fapt comportamentul ca raspuns la opozitia Occidentului, ca rutele de zbor ale dronelor au fost ajustate pentru a reduce riscul si ca nu au mai existat incidente de sabotaj al cablurilor de cand NATO a lansat misiunea Baltic Sentry. Opinia lui Rosin este ca Rusia respecta NATO si incearca in prezent sa evite orice conflict deschis.
Aceasta evaluare este in concordanta cu ceea ce a spus comunitatea analitica serioasa din Europa. Un document din ianuarie 2026 al Consiliului European pentru Relatii Externe a concluzionat ca exista in continuare o probabilitate foarte mica ca Rusia sa poata cuceri si detine chiar si un singur oras timp de mai mult de 24-48 de ore fara a se expune si a fi alungata.
Grupul de experti german DGAP a sustinut la mijlocul anului 2025 ca, atata timp cat Ucraina continua sa lupte si fortele americane raman prezente in tarile baltice, pericolul unui atac militar rusesc chiar si limitat este scazut. Serviciile de informatii germane (BND) estimeaza ca Rusia nu ar fi pregatita pentru un razboi la scara larga impotriva NATO pana in jurul anului 2030, iar oficialii baltici citati de Wall Street Journal au estimat ca va dura 7 pana la 10 ani de la sfarsitul razboiului din Ucraina.
Motivul nu este bunavointa Moscovei, ci ceva legat de aritmetica. Conform estimarilor serviciilor de informatii occidentale citate recent de Wall Street Journal, fortele ruse pierd aproximativ 35. 000 de soldati pe luna, mai multi decat recruteaza Kremlinul in prezent. Mentinerea razboiului in Ucraina la intensitatea actuala este deja o problema. Deschiderea unui al doilea front impotriva unui adversar mult mai bine inarmat, cea mai mare alianta militara din lume, este ceva complet diferit.
Nu este acelasi lucru cu a spune ca nu se intampla nimic. Zona gri, domeniul activitatii ostile sub pragul razboiului deschis, este foarte activa. Cablurile submarine din Baltica au fost sabotate in mod repetat. Incursiunile dronelor in spatiul aerian lituanian, leton si estonian au declansat alerte de raid aerian si inchiderea aeroportului din Vilnius. Avioanele de vanatoare NATO au fost ridicate de mai multe ori in ultimele saptamani, iar un avion romanesc care opera in cadrul misiunii de Politie Aeriana Baltica a doborat ceea ce era probabil o drona ucraineana ratacita deasupra sudului Estoniei, prima astfel de doborare din regiune.
Conform unui raport POLITICO, Suedia a incheiat primul sau exercitiu coordonat de NATO pe insula Gotland, o zona strategic critica, de la aderarea la alianta in 2024, cu 18. 000 de soldati din 13 tari antrenandu-se pentru un posibil atac rusesc. Seful Apararii Suediei, Michael Claesson, a declarat pentru POLITICO ca un atac rusesc s-ar putea intampla oricand. Analista Consiliului Atlantic, Anna Wieslander, a subliniat modelul mai larg: taierea cablurilor, survolul dronelor, tentativele de sabotaj si ceea ce a descris ca o crestere brusca a spionajului.
Rosin, seful serviciilor secrete estoniane, a facut o observatie lingvistica interesanta in legatura cu toate acestea. Nu-i place termenul razboi hibrid tocmai pentru ca face ca activitatea sa para blanda si neclara. Daca este sabotaj, atunci este sabotaj. Daca este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic, a spus el. Termenul hibrid, in opinia sa, indulceste realitatea.
Wall Street Journal a relatat recent ca serviciile de informatii europene sunt ingrijorate de o posibila fereastra de oportunitate pe care Rusia ar putea-o percepe in urmatoarele 12 luni, in special avand in vedere socul petrolier din razboiul din Iran care creeaza instabilitate politica in Europa si consolideaza partidele de extrema dreapta care doresc sa reduca sprijinul pentru Ucraina.
Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a declarat pentru WSJ ca obiectivul Rusiei este de a ameninta intreaga arhitectura de securitate europeana. Analistul ucrainean Olexandr Danyliuk a spus-o mai direct: Rusia nu isi poate permite sa continue razboiul in cursul actual, deoarece va fi prinsa in resurse tot mai mici. Asta inseamna ca Putin va trebui sa escaladeze. O poate face pe verticala prin intensificarea violentei, inclusiv prin santaj nuclear fara utilizare reala, sau pe orizontala prin extinderea conflictului.
Trebuie sa intelegem ceva foarte important: argumentele pentru prudenta cu privire la intentiile Rusiei sunt reale. Raportul Consiliului Atlantic din martie 2026 a subliniat cinci posibile miscari rusesti impotriva teritoriului NATO, in ordinea riscului de escaladare: Svalbard, insulele Åland, estul Estoniei (Narva), Gotland si un coridor terestru prin Suwalki Gap.
Centrul Belfer de la Harvard a publicat o evaluare similara in februarie. Un joc de razboi Die Welt din ianuarie 2026, condus de Centrul de Jocuri de Razboi al Universitatii Helmut Schmidt, a simulat o ocupare ruseasca a orasului lituanian Marijampole in trei zile, folosind doar 15. 000 de soldati, profitand de ezitarea Germaniei si de implicarea redusa a SUA sub presedintia lui Trump. Statele baltice au numit jocul de razboi insultator pentru ignorarea propriilor pregatiri defensive substantiale.
Ceea ce face ca imaginea sa fie coerenta, mai degraba decat contradictorie, este urmatorul lucru: o invazie ruseasca conventionala a teritoriului NATO pe termen scurt este putin probabila, atat pentru ca Rusia nu are capacitatea necesara, cat si pentru ca Moscova respecta in prezent Articolul 5 suficient de mult pentru a nu-l testa direct.
Insa zona gri, cablurile, dronele, dezinformarea, agentii recrutati, flota din umbra, reprezinta deja o forma de conflict si se intensifica. Angajamentul redus al administratiei Trump fata de apararea europeana, retragerea trupelor din Germania si Polonia si posibilitatea unui conflict inghetat in Ucraina, care elibereaza resursele rusesti, toate schimba imaginea in moduri care ingrijoreaza capitalele baltice.
Gandul final al sefului spionajului estonian merita pastrat. Rusia respecta NATO astazi. Sarcina, a spus el, este sa se asigure ca respecta in continuare NATO si peste un an, trei ani, cinci ani, zece ani. Acest lucru necesita investitii, unitate si genul de vigilenta care nu se prabuseste in momentul in care titlurile din presa sugereaza ca o catastrofa este iminenta sau, dimpotriva, ca amenintarea a trecut. Niciuna dintre povesti nu este chiar adevarata.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Rusia nu va ataca prea curand tarile baltice, dar nu din bunavointa. Cum a ajuns Moscova sa respecte NATO
rusia ataca prea
rusia nu va ataca prea curand tarile baltice # dar nu din bunavointa # cum a ajuns moscova sa respecte nato