Presedinta ICCJ se pregateste sa atace la CCR modificarile din Codul penal: noile drepturi pentru victime, contestate
Categoria:
stiri
1
Presedinta ICCJ se pregateste sa atace la CCR modificarile din Codul penal: noile drepturi pentru victime, contestate
"Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Lia Savonea, in conformitate cu dispozitiile art. 10 pct. 2 lit. a) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ, a convocat la data de 22 mai 2026, orele 11:00, judecatorii instantei supreme pentru constituirea in Sectii Unite in vederea exercitarii atributiei prevazute de dispozitiile art. 27 lit. b) din Legea 3042022 privind organizarea judiciara, cu modificarile ulterioare. Şedinta are ca obiect sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 1352010 privind Codul de procedura penala (PL-x nr. 2282026)", anunta Inalta Curte intr-un comunicat de presa.
Legea a fost adoptata de Senat pe 16 martie si de Camera Deputatilor pe 13 mai, fiind initiata de 43 de deputati si senatori de la toate partidele.
Una dintre modificari se refera la dreptul persoanei vatamate de a fi informata atunci cand agresorul este pus in libertate, evadeaza sau este internat sau externat dintr-o unitate medicala, pentru a-si lua masuri de precautie.
Astfel, dupa articolul 81 se introduce un nou articol cu urmatorul cuprins:
"(1) Procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata pe rolul careia se afla cauza, respectiv judecatorul delegat cu executarea de la instanta de executare, informeaza victima infractiunii si membrii de familie ai acesteia, care ar putea fi in pericol, despre imprejurarea ca persoana aflata in arest preventiv, in arest la domiciliu sau in executarea unei pedepse ori masuri educative privative de libertate, respectiv care este internata medical, va fi eliberata. Daca data eliberarii este cunoscuta, informarea victimei infractiunii si a membrilor de familie ai acesteia se realizeaza cu cel putin 5 zile inainte de momentul eliberarii inculpatului, condamnatului sau faptuitorului internat medical, iar in celelalte cazuri informarea se realizeaza de indata. (2) In cazul evadarii din locul in care inculpatul sau condamnatul executa masura preventiva privativa de libertate, pedeapsa inchisorii ori a detentiunii pe viata, administratia locului de detinere sau organul de politie care supravegheaza respectarea executarii masurii arestului la domiciliu instiinteaza, de indata, organul judiciar prevazut la alin. (1), precum si organul de politie in a carui circumscriptie locuieste victima, care, de urgenta, informeaza victima infractiunii si membrii de familie ai acesteia care ar putea fi in pericol".
Proiectul completeaza drepturile persoanei vatamate:
* dreptul de a fi informata cu celeritate despre imprejurarea ca persoana aflata in arest, urmarita penal sau condamnata pentru infractiunea savarsita asupra sa este eliberata sau a evadat din detentie, precum si cu privire la orice masuri relevante adoptate pentru protectia sa in caz de eliberare sau evadare a autorului infractiunii, inclusiv atunci cand fata de acesta s-a luat masura de siguranta a internarii medicale sau internarea medicala provizorie;
* dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii, precum si dreptul de a i se comunica o copie a rechizitoriului;
* dreptul de a i se comunica, atunci cand nu intelege limba romana, traducerea intr-o limba pe care o intelege, a oricarei solutii de netrimitere in judecata, a rechizitoriului si a oricarei hotarari judecatoresti care solutioneaza fondul cauzei.
O alta modificare este adusa art. 111 din Codul de procedura penala, cu noi drepturi si obligatii pentru persoanele vatamate in timpul audierii acestora:
* dreptul de a propune administrarea de probe, dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor, dreptul de a consulta dosarul, dreptul de a ridica exceptii si de a pune concluzii, in conditiile prevazute de lege, precum si dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
* dreptul de a fi incunostintata cu privire la desfasurarea procedurii, dreptul de a formula plangere prealabila, dreptul de a se constitui parte civila, precum si dreptul de a i se comunica o copie a oricarei solutii de netrimitere in judecata, a rechizitoriului si a oricarei hotarari judecatoresti care solutioneaza fondul cauzei;
* obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atunci cand este citata in vederea ascultarii sale sau in alte cazuri in care organul judiciar considera ca prezenta sa este necesara.
Proiectul votat in Parlament impune o procedura mai rapida in faza de camera preliminara, pentru a nu mai depasi durata de maxim 60 de zile, cum se intampla in prezent.
Articolul 343 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(1) Durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta. (2) Pentru respectarea dispozitiilor alin. (1) judecatorul de camera preliminara are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare pentru asigurarea apararii obligatorii, daca este cazul, si pentru ca la termenul fixat procedura de citare sa fie legal indeplinita, iar solutionarea cererilor si exceptiilor sa nu sufere amanare. (3) In cazul in care, desi procedura de citare este legal indeplinita, solutionarea cererilor si exceptiilor nu se poate realiza la termenul stabilit potrivit dispozitiilor art. 344 alin. (4), judecatorul de camera preliminara acorda termen in continuare, fara citarea partilor si a persoanei vatamate. Cu exceptia termenului prevazut la art. 345 alin. (3), termenele sunt stabilite in zile succesive. Pentru motive intemeiate, termenele in continuare in camera preliminara pot fi stabilite in zile nesuccesive, intre care nu poate fi un interval mai mare de 7 zile. (4) Citatiile pentru termenul stabilit potrivit dispozitiilor art. 344 alin. (4) contin mentiunea referitoare la acordarea termenelor in continuare si atentionarea ca pentru termenele stabilite ulterior nu se vor emite alte citatii, partile si subiectii procesuali avand obligatia de a urmari parcursul dosarului. (5) Termenele de judecata in camera preliminara pot fi stabilite dupa un interval mai mare de 7 zile numai daca probele incuviintate sau masurile dispuse, prin natura lor, impiedica stabilirea unui termen mai scurt".
Alte modificari se refera, printre altele, la protectia martorilor, obligativitatea inregistrarii audierii martorilor vulnerabili prin mijloace tehnice audio-video; obligativitatea procurorilor de a face copii ale datelor informatice stocate pe obiectele ridicate la perchezitii; victimele pot solicita pastrarea confidentialitatii domiciliului lor si a celorlalte date personale.
In expunerea de motive depuse in Parlament, se arata ca legea are ca obiect modificarea si completarea Codului de procedura penala (Legea nr. 1352010, cu modificarile si completarile ulterioare), in scopul eficientizarii procedurilor judiciare si al reducerii duratei proceselor penale.
Parlamentarii arata ca durata excesiva a proceselor penale are un impact profund negativ asupra victimelor infractiunilor grave, in special asupra celor care au fost supuse traficului de persoane si traficului de minori. In asemenea cauze, celeritatea procedurilor nu reprezinta doar o chestiune de eficienta administrativa, ci o conditie esentiala pentru protejarea vietii, integritatii fizice, a libertatii si demnitatii fiintei umane, pentru restabilirea sanatatii psihice si reintegrarea sociala a persoanelor vatamate.
"De exemplu, pentru infractiunile de trafic de minori sau trafic de persoane, in mod consecvent solutionarea cauzelor dureaza foarte mult timp, existand in fiecare an mai multe tribunale care solutioneaza cauzele avand acest obiect, in medie, numai in prima instanta, la circa trei ani de zile sau mai mult de la inregistrarea cauzei (peste 1. 000 de zile si chiar peste 1. 300 de zile). La perioadele de timp aferente judecatii in fond s-au adaugat, de mai multi ani, duratele excesive ale procedurii de camera preliminara, care, si aceasta, cumuland cele doua grade de jurisdictie (fond si contestatie), inseamna, de multe ori, un an de zile sau mai mult pana la inceperea judecatii. Acestea se adauga, la randul lor, la durata consistenta a urmaririi penale in cauzele de trafic de persoane, care se desfasoara, de asemenea, pe parcursul mai multor ani. Practic, dupa ce victimele traficului de persoane au stat ani de zile in exploatare, ajung sa astepte multi ani finalizarea anchetei penale derulate de procuror si finalizarea judecatii, ceea ce descurajeaza participarea acestora la proces si nu contribuie in niciun fel la atenuarea suferintelor provocate", explica initiatorii proiectului de lege.
In opinia acestora, modificarile propuse urmaresc instituirea unor mecanisme procedurale mai suple, evitarea reluarii ciclice a unor etape (astfel cum se intampla in prezent, in lipsa unor prevederi previzibile cu privire la termenele de exercitare a unor drepturi si aplicarea unor sanctiuni specifice), consolidarea rolului activ al organelor judiciare si valorificarea mijloacelor moderne de comunicare pentru citarea partilor si administrarea probelor, in vederea asigurarii celeritatii procesului penal, fara a aduce atingere garantiilor procesuale fundamentale.
In plus, prin decizii ale Curtii Constitutionale, care au deschis o modalitate de derulare a procesului in camera preliminara, precum si prin jurisprudenta instantelor de judecata, care a extins probatoriul si discutiile referitoare la limitele camerei preliminare, timpul real in care se deruleaza procedura camerei preliminare s-a indepartat foarte mult de durata de 60 de zile, estimata initial de legiuitor in art. 343 din Codul de procedura penala.
"Durata mare a proceselor in cauzele de trafic de persoane are consecinte si asupra eficientei luptei impotriva criminalitatii organizate. In multe situatii, probele devin mai dificil de administrat odata cu trecerea timpului, martorii dispar, memoria faptelor se estompeaza, iar inculpatii pot profita de intarzieri pentru a influenta victimele sau pentru a se sustrage raspunderii. Experienta instantelor si a structurilor de urmarire penala demonstreaza ca victimele traficului sunt, de cele mai multe ori, persoane aflate intr-o stare de vulnerabilitate extrema - copii, tineri fara sprijin familial, femei abuzate sau persoane aflate in situatii economice precare. Pentru aceste victime, rechemarea repetata la audieri, confruntarea cu inculpatii si reluarea constanta a faptelor traumatice pe parcursul unui proces indelungat echivaleaza cu o forma de revictimizare institutionala", se mai arata in expunerea de motive.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Presedinta ICCJ se pregateste sa atace la CCR modificarile din Codul penal: noile drepturi pentru victime, contestate
presedinta iccj pregateste
presedinta iccj se pregateste sa atace la ccr modificarile din codul penal # noile drepturi pentru victime # contestate