Cum explica in 2013 Consiliul Concurentei ca a inchis o ancheta legata de ROBOR, care in 2026 a dus la o amenda record
Categoria:
stiri
1
Cum explica in 2013 Consiliul Concurentei ca a inchis o ancheta legata de ROBOR, care in 2026 a dus la o amenda record
Bancile resping acuzatiile si au anuntat ca vor contesta in instanta decizia autoritatii de concurenta. Cu toate acestea, amenzile trebuie achitate. Nu este insa pentru prima data cand Consiliul Concurentei investigheaza suspiciuni privind o posibila coordonare intre banci in legatura cu evolutia ROBOR. O investigatie similara a fost deschisa dupa criza financiara din 2008 si finalizata in 2013, insa atunci institutia a decis inchiderea anchetei fara sanctiuni.
Ancheta privind posibila manipulare a indicilor ROBOR si ROBID a fost declansata in contextul turbulentelor financiare generate de criza globala din 2008 si al exploziei dobanzilor de pe piata monetara interbancara romaneasca.
Potrivit raportului Consiliului Concurentei, in septembrie si octombrie 2008, dupa falimentul Lehman Brothers, pietele financiare internationale au intrat intr-o criza severa de lichiditate. In acea perioada, bancile au inceput sa isi piarda increderea unele in altele, cursul leului s-a depreciat puternic, iar dobanzile interbancare au crescut abrupt.
ROBOR a urcat atunci la niveluri considerate anormale si ca, in perioada 21–24 octombrie 2008, au existat cresteri foarte mari ale cotatiilor ROBOR, suspiciuni ca unele banci ar fi coordonat nivelul acestora, dar si schimburi de e-mailuri si discutii intre dealerii unor institutii participante la fixing.
In acest context, Consiliul Concurentei a decis deschiderea unei investigatii din oficiu privind o posibila incalcare a legislatiei concurentei de catre bancile participante la fixingul ROBORROBID. Ancheta a vizat posibile intelegeri sau practici concertate privind stabilirea cotatiilor.
Episoadele investigate au avut loc in octombrie 2008, iar investigatia a inceput in perioada 2008–2009. Ulterior, ancheta a fost inchisa fara sanctiuni pentru manipularea ROBOR, concluzia autoritatii fiind ca documentele analizate nu demonstrau existenta unor practici anticoncurentiale coordonate.
Consiliul Concurentei a explicat atunci ca existau suspiciuni si indicii privind posibile comportamente coordonate intre banci, insa nu si probe directe care sa demonstreze existenta unei intelegeri anticoncurentiale. Institutia a sustinut ca documentele si informatiile din dosar puteau recrea derularea probabila a evenimentelor, dar nu aveau aptitudinea de a demonstra existenta unor practici anticoncurentiale.
Autoritatea a argumentat si ca evolutia exploziva a ROBOR putea fi explicata prin contextul economic exceptional al crizei financiare globale din 2008. Raportul invoca lipsa severa de lichiditate, deprecierea leului, tensiunile speculative de pe piata valutara si neincrederea dintre banci, apreciind ca majorarile cotatiilor puteau reflecta realitatile economice tensionate din piata monetara interbancara romaneasca.
Mai multe institutii bancare si-au justificat atunci cotatiile ridicate prin propriile nevoi de lichiditate si riscurile foarte mari existente in piata. Consiliul Concurentei a retinut ca unele banci aveau indicatori interni care justificau nivelurile respective ale dobanzilor.
Un alt argument important invocat in raport a fost faptul ca sistemul ROBOR era unul transparent si permitea tuturor participantilor sa vada cotatiile celorlalti in cele 15 minute anterioare fixingului. Potrivit Consiliului, aceasta transparenta putea face previzibila intentia concurentilor fara sa existe neaparat o intelegere ilegala intre acestia.
Raportul mai arata ca tranzactiile reale din piata interbancara se realizau, in acea perioada, chiar la dobanzi foarte mari, uneori peste nivelurile ROBOR. Acest lucru a fost interpretat de autoritate drept un indiciu ca dobanzile ridicate nu erau pur artificiale.
Consiliul Concurentei a mentionat si existenta unei singure conversatii care putea sugera o posibila intelegere bilaterala, insa a stabilit ca aceasta nu demonstra existenta unui cartel generalizat si nici nu putea denatura, prin ea insasi, functionalitatea indicelui ROBOR.
In plus, raportul nota ca unele banci, precum ING, CEC si partial Unicredit, au avut comportamente diferite fata de restul participantilor, aspect interpretat de autoritate drept un argument impotriva existentei unei coordonari generale intre toate bancile implicate in fixing.
In documentul analizat apare si concluzia integrala a autoritatii:
Din punctul de vedere al documentelor si informatiilor existente la dosar si analizate in cadrul investigatiei acestea sunt de natura a recrea derularea probabila a evenimentelor, fara a avea insa aptitudinea de a demonstra existenta unor practici anticoncurentiale. In mod concret au fost constatate majorari substantiale ale cotatiilor individuale ale Bancpost, ING, Eximbank, in contrast cu cele ale BCR, BRD, RZB, Banca Transilvania, in ziua imediat urmatoare propunerii transmise de catre Unicredit, dar acestea pot fi rezultatul realitatilor economice tensionate din piata monetara interbancara romaneasca, caracterizate de lipsa de incredere dintre participanti si o tendinta ascendenta in privinta dobanzilor la care se tranzactionau depozitele in lei. In plus, bancile a caror atitudine adoptata consideram ca arata un comportament diferit fata de cel adoptat de catre Unicredit si-au justificat optiunile pe baza unor indicatori de lichiditate proprii, considerand ca necesarul de lichiditate disponibil era suficient, acest lucru reflectandu-se in mod corect in nivelul cotatiilor postate la Fixing. Acelasi context analizat a aratat ca depozitele plasate pe piata interbancara in afara Fixingului, de catre toate bancile, se realizau la randamente net superioare cotatiilor de la ROBOR.
Consiliul Concurentei mai preciza atunci ca nu au fost identificate informatii sau documente care sa demonstreze ca alinierea cotatiilor individuale ale bancilor a fost rezultatul unei intelegeri comune sau al unui comportament concertat intre participanti.
Consiliul Concurentei a sanctionat zece banci, cele mai mari din Romania, pentru schimb de informatii confidentiale privind stabilirea ROBOR, indice care influenteaza creditele acordate oamenilor inainte de 2019 si imprumuturile pentru companii. Bancile resping acuzatiile si au anuntat ca vor contesta in instanta decizia. Dar amenda trebuie platita.
Amenda totala data de Consiliul Concurentei este de 3,73 de miliarde de lei, echivalentul a 710 milioane de euro. Sunt 10 banci sanctionate in functie de dimensiunea companiei si de durata pe care s-au intins neregulile. Cele zece participa la fixarea indicelui ROBOR - o medie a dobanzilor anuntate de banci pentru a se imprumuta intre ele.
In momentul in care tu cotezi ai jumatate de ora sa spui la cat stabilesti in ziua respectiva indicii din partea bancii tale, in timpul asta ei puteau sa vada ce fac ceilalti si puteau sa se influenteze unii pe altii. Asta viciaza procesul de stabilire a indicelui, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
O parte dintre bancile vizate au anuntat ca vor contesta sanctiunile in instanta. De pilda, ING Bank considera concluziile autoritatii profund neintemeiate, iar reprezentantii Bancii Transilvania si BCR anunta ca vor utiliza toate caile legale disponibile, inclusiv la nivel international, pentru a-si apara drepturile.
CEC Bank spune ca amenda este cel mai sever nivel de penalizare prevazut de legislatia concurentei si ca ar trebui aplicata doar pe baza unor dovezi clare. Si UniCredit Bank, BRD si Exim afirma ca isi vor demonstra nevinovatia in instanta. Iar Raiffeisen Bank subliniaza ca nu ar fi fost identificate dovezi cu privire la existenta unei intelegeri intre banci pentru stabilirea cotatiilor ROBOR. Doua institutii bancare nu au transmis deocamdata un punct de vedere.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cum explica in 2013 Consiliul Concurentei ca a inchis o ancheta legata de ROBOR, care in 2026 a dus la o amenda record
explica 2013 consiliul
cum explica in 2013 consiliul concurentei ca a inchis o ancheta legata de robor # care in 2026 a dus la o amenda record