Cercetarea agricola din Romania este in declin. Securitatea alimentara a tarii este in pericol
Categoria:
romania-te-iubesc
3
Cercetarea agricola din Romania este in declin. Securitatea alimentara a tarii este in pericol
Securitatea alimentara devine tot mai importanta, iar interesul pentru ceea ce punem in farfurie este in crestere.
Cercetarea agricola este esentiala pentru Romania. Crearea de noi soiuri, imbunatatirea tehnologiilor de cultivare, studiul solurilor, adaptarea la schimbarile climatice - iata prioritatile pentru fermierii nostri. Dar cercetarea agricola romaneasca se chinuie sa ramana relevanta. Lipsa de fonduri si viziune contrasteaza puternic cu nevoia de inovatie in acest domeniu crucial.
Cercetarea agricola in Romania are un trecut cu rezultate, dar un prezent incert. De la solurile fertile ale Baraganului pana la campiile Banatului, potentialul nostru agricol este important. Si totusi, unele statiuni de cercetare au ajuns ruine, iar cercetatorii stiintei pamantului abia supravietuiesc. Granele folosite azi vin mai ales din laboratoare straine, decat din institutele noastre candva faimoase.
ASAS are in subordonare si coordonare, pe hartie, aproape 70 de unitati de cercetare, dar nu toate mai activeaza in scopul in care au fost create.
Florin Stanica, presedinte Academia de Stiinte Agricole si Silvice: Suntem in al 24-lea ceas. Daca in acest moment Romania nu intelege. Ca productia agricola este esentiala pentru viitorul acestei tari si pentru bunastarea ei, indiferent cate calcule facem care ar fi contributia agriculturii la PIB, nu asta e relevant. Este relevant faptul ca noi avem un pamant extraordinar, avem inca oameni pasionati care pot sa duca tara asta mai departe, dar trebuie ajutati si trebuie sa avem clar o strategie, un plan.
Elena Partal conduce interimar Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, cel mai important punct al stiintei Agricole. La Fundulea, locul unde au fost dezvoltate soiuri folosite in toata lumea, gasim mai mult amintiri. Bugetele au fost taiate si munca de zeci de ani este practic pierduta. Cercetarea este mult in urma.
Daca inainte de 89 erau 1. 300 de angajati, acum sunt sub 200, dintre care doar 37 sunt cercetatori.
Indira este unul dintre putinii cercetatori veniti in ultimii ani. Intre o catedra de biologie la scoala si cercetarea, a ales laboratorul.
Indira Galit - cercetator: Mi-a placut sa lucrez cu viu. Mi-a placut foarte mult microbiologia si am avut sansa sa ma angajez la institutul de cercetare agricola.
Echipamentele sunt depasite, se creaza greu – management neadecvat, investitiile la limita de subzistenta.
Institutul agricol de la Fundulea era principalul producator de seminte si material genetic pentru cereale, porumb, floarea-soarelui si nu doar in Romania. Astazi, productia de aici este limitata.
Elena Partal, director Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea: Din 2 milioane de hectare pe care le cultiva Romania cu grau, aproximativ 600. 000-650. 000 de hectare sunt cu creatii de la INCDA Fundulea nu neaparat cu samanta produsa de Fundulea.
La grau e un caz fericit. La porumb productia din soiuri romanesti a scazut de 15 ori, iar la floarea-soarelui, desi genetica de la Fundulea a fost exportata in multe tari, este pe cale de disparitie in culturile romanesti.
Inainte de 1989 Romania aloca intre 2-3 din PIB pentru cercetare si dezvoltare. Agricultura era o prioritate strategica.
Sistemul de cercetare agricola, sustinut de un stat care centraliza deciziile, era dimensionat la intreaga suprafata a Romaniei. Chiar cu excesele regimului comunist, agricultura se baza pe stiinta autohtona.
Anii 90 au adus un colaps al cercetarii. Bugetele s-au prabusit, privatizarile haotice au distrus statiuni de cercetare strategica, iar terenurile acestora au fost vandute sau abandonate.
Elena Partal, director Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea: Institutul avea 7. 000 de hectare in anul 1990, in prezent mai avem 1880 de hectare, din care in arabil 1500 de hectare. Avem si litigii. Litigii pe o diferenta de suprafata de la 1800 cat avem in prezent pana la 4660 hecatre. Cu cat figuram in momentul asta la Ministerul Agriculturii ca suprafata, deci acolo, daca mergeti ne veti gasi cu 4600 de hectare aici faptic si muncite Sunt 1800 de hectare.
Din 160. 000 de hectare la cercetare, astazi in coordonarea ASAS-ului mai sunt putin peste 30. 000. Din lipsa de viziune politica, s-a cautat profit pe termen scurt, sacrificand cercetarea pe termen lung. Importurile de seminte si tehnologii au devenit majoritare.
Emil Dumitru, secretar de stat ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: Astazi nu mai putem discuta de o cercetare fara a coopta fermierii in cercetare, pentru ca sistemul actual de cercetare cu statiuni 60 de statiuni si institute de cercetare, practic este un colos. O mare parte dintre aceste statiuni si-au pierdut obiectul muncii si in loc sa faca cercetare, practic fac cultura mare, fac cultura comerciala si practic nu-si ating obiectivele pentru cale pentru care ele au fost infiintate si anume sa produca seminte de calitate pe care fermierii nostri sa le utilizeze.
Intrarea in Uniunea Europeana a oferit acces la fonduri, insa lipsa unei strategii coerente a transformat ocaziile in oportunitati ratate.
Florin Stanica, presedinte Academia de Stiinte Agricole si Silvice: Ce s-a continuat dupa 89 din pacate a fost. Din rezervele pe care le mai aveam am mai reusit sa mai facem niste soiuri, sa mai sa mai cream niste soiuri din din hibrizi sau din selectiile care deja existau. Deci din asa si am reusit sa supravietuim asta e cuvantul.
Elena Partal, director Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea: Ceea ce a fost construit pe la anii 60 erau un consumator, era energofaga efectiv consumat cat orasul Fundulea la un loc. Sunt 6 sere imense. Ele au geamurile sparte acum, dar infrastructura a ramas, adica ele sunt acolo, numai ca noi nu le putem utiliza.
Romania continua sa investeasca infim in cercetare agricola, departe de media europeana de 1 din PIB.
Elena Partal, director Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea: Doua programe, programul nucleu de la care primim. Aproximativ 4 milioane de lei anual de la Ministerul Educatiei, prin Autoritatea Nationala de Cercetare si mai primim de la programul ADR, care este da care este al Ministerului Agriculturii de acolo primim in jur de 3 milioane si un pic de lei anual.
Aici ar trebui sa se creeze soiuri si hibrizi, sa se elaboreze tehnologii de cultura, sa se produca seminte, sa realizeze servicii stiintifice si tehnologice, sa difuzeze realizarile producatorilor agricoli autohtoni.
Elena Partal, director Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea: Vii cu niste fonduri de la un an la altul pentru sustinerea cercetarii. Nu este sustenabil daca nu avem o strategie pe termen lung sa cel putin pe 8 ani, cel putin pe 8 ani cat ar insemna un. Exact sau hibrid,
La asta se adauga lipsa sistemelor de irigatii care nu mai functioneaza de multi ani. Din 1500 de hectare irigate, astazi au sub 150 udate artificial la Fundulea.
Elena Partal, director Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundulea: Cel putin in ultimii 10 ani, ne-am straduit sistematic an de an sa depunem proiecte pentru reabilitare si dupa aceea am renuntat la reabilitare la construirea de noi retele de irigare si nu am fost eligibili pentru aceste tipuri de proiecte.
In 2026, ei supravietuiesc cu dificultate.
Majoritatea institutelor sau statiunilor de cercetare aveau si un sector zootehnic. Cel de la Fundulea este inchiriat unei firme care aduna caini, in prezent.
Vasile Mandea- inginer sef INCDA Fundulea: Dus de mult cu sectorul zootehnic, candva au fost vaci, am avut porci, au fost si oi, pui a fost la putere. Acum sunt 2 firme care au inchiriat.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cercetarea agricola din Romania este in declin. Securitatea alimentara a tarii este in pericol
cercetarea agricola romania
cercetarea agricola din romania este in declin # securitatea alimentara a tarii este in pericol