Barbu pleaca de la Agricultura cu aceeasi poveste: Plafonarea adaosului a redus inflatia. Experti: A dus la scumpiri
Categoria:
stiri
2
Barbu pleaca de la Agricultura cu aceeasi poveste: Plafonarea adaosului a redus inflatia. Experti: A dus la scumpiri
Fostul ministru PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat luni ca inflatia in Romania la 31 decembrie 2022 era de aproape 9, iar dupa mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de baza inflatia a ajuns la 5,4, la 31 decembrie 2023.
Practic, Barbu repeta ceea ce a devenit povestea sa preferata: plafonarea adaosului a ieftinit alimentele, invocand, ca de fiecare data, aceleasi date irelevante ale Consiliului Concurentei. Fostul ministru PSD ignora, cu buna stiinta, informatiile Institului National de Satitistica (INS), culese direct din realitatea pietei. Iar toate acestea converg catre o concluzie logica: plafonarea adaosului comercial a dus, de fapt, la scumpiri.
Iar explicatia rezida intr-o matematica elementara: ieftinirea cu cativa bani a unor produse de baza a fost anulata de scumpirea cu cativa lei a tuturor celorlalte produse.
Florin Barbu a declarat intr-o conferinta de presa, ca romanii au fost protejati de actul normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de baza.
Sigur ca mi-am facut datoria si fata de cetatenii romani, pentru ca am avut o ambitie foarte mare. Inca din 2023 - si-am fost comentat de foarte multi analisti economici - am intervenit cu un act normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de baza. Cred ca prin acest act normativ peste 50 din populatia din Romania, cu venituri mici si medii, au fost protejati. Iar lucrul acesta il arata datele comunicate oficial de catre Consiliul Concurentei, prin care preturile alimentelor de baza au scazut cu procente importante cuprinse intre 10 si pana la 47, a afirmat Florin Barbu.
El sustine ca inflatia a scazut dupa mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de baza.
Trebuie sa ne uitam cu atentie la ceea ce s-a intamplat cu inflatia. Trebuie sa luam in analiza ca la 31 decembrie 2022 am intrat cu o inflatie de aproape 9. Dupa acest mecanism de plafonare a adaosului comercial, inflatia in Romania la 31 decembrie 2023 a fost undeva la 5,4. A fost o masura pentru romani si pentru consumatorii romani, a transmis fostul ministrul al Agriculturii.
Florin Barbu a adaugat ca atunci cand se realizeaza practici comerciale neloiale si muta acest adaos comercial pe alte alimente, sigur inflatia in Romania va creste in continuare.
Barbu a afirmat ca a propus plafonarea adaosului comercial la 20 la toate produsele agroalimentare.
Eu am propus in Guvernul Romaniei pentru o perioada de sase luni pentru a stabiliza piata, ca toate produsele agroalimentare sa aiba o plafonare de adaos comercial de 20. Dar vreau sa mai fac inca o precizare pentru toti analistii economici care au criticat aceasta masura. 20 adaos comercial este pus peste toate cheltuielile directe si indirecte. Vorbim de un profit net de 20. Nu stiu de ce nu sunt multumiti cu un profit net de 20. Daca ne uitam la Ministerul de Finante si in datele publicate de magazinele de retail vedem un profit net de de 0,5 sau 1. De ce nu se multumesc cu un profit net de 20?, a mai declarat Florin Barbu.
Fostul ministru PSD continua astfel sa promoveze propria realitate, total rupta de cea inscrisa pe etichetele de preturi, din toate pietele si magazinele din Romania.
Profitul Agricol, o publicatie a fermierilor profesionisti din Romania, prezenta in martie un studiu realizat de Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Cifrele sunt valabile si acum, iar concluzia ramane de actualitate: plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare a cauzat scumpirea, nu ieftinirea alimentelor.
Preturile produselor alimentare au crescut rapid dupa 2023, odata cu introducerea masurilor mentionate: cu aproximativ 5-6 in 2023 si 2024, accelerand spre aproape 8 in 2025. Astfel, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflatia marfurilor alimentare, chiar daca preturile produselor cu adaos plafonat au scazut rapid imediat dupa implementare masurii. In acelasi timp, datele Institutului National de Statistica arata o diferenta clara in evolutia preturilor intre alimentele de baza supuse plafonarii adaosului comercial, conform OUG 672023 si prelungirile ulterioare, si produsele alimentare neplafonate, afirma Markó Balázs, cercetator al echipei RoEM-UBB FSEGA.
Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA este un proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Conform studiului citat, in prezent, in Romania, adaosul comercial al alimentelor de baza este plafonat la 20 in cazul procesatorilor, la 5, in cazul lanturilor de distributie, si la 20, in cazul distribuitorilor, ceea ce inseamna ca pretul alimentelor de baza in magazine poate fi mai mare cu maximum 51,2 fata de costul productiei.
Scopul acestor masuri, considera specialistii RoEM-UBB FSEGA, este atenuarea inflatiei si cresterea venitului real, mai ales la nivelul populatiei cu venituri mici, unde alimentele de baza reprezinta o parte semnificativa a cheltuielilor lunare.
Astfel, statisticile oficiale indica faptul ca produsele incluse in cosul de baza reglementat au inregistrat o stabilizare sau chiar o dinamica deflationista in termeni anuali, inregistrandu-se scaderi de preturi la produse precum cartofi, malai sau faina, si cresteri moderate la carnea de porc.
In contrast puternic, alimentele neplafonate au inregistrat scumpiri accentuate, adesea de doua cifre, cum este cazul cafelei, carnii de bovina, produselor zaharoase si fructelor de import.
Pe langa plafonari, aceste scumpiri au fost si rezultatul cresterii costurilor materiilor prime pe pietele internationale, cum este cazul boabelor de cafea. In acelasi timp, aceasta evolutie asimetrica sugereaza si o reajustare a strategiilor de pret din partea retailerilor, care tind sa compenseze limitarea marjelor de profit impusa pe alimentele de baza prin aplicarea unor adaosuri superioare asupra produselor nereglementate, transferand astfel presiunea inflationista catre restul cosului alimentar, spune Rácz Béla-Gergely, cercetator al echipei RoEM-UBB FSEGA.
In acest context, ministrul Agriculturii a propus ca adaosul comercial sa fie plafonat la toate produsele agroalimentare, nu doar la alimentele de baza, in cazul in care inflatia depaseste rata anuala de 5.
Masura, desi are scopul declarat de a ajuta pe termen scurt gospodariile vulnerabile, risca sa devina o sabie cu doua taisuri: poate fi utila pe termen scurt, dar, pe termen mediu si lung, poate provoca cresteri de preturi la bunurile nealimentare, falimente in sectorul alimentar si chiar deficite temporare la anumite tipuri de alimente, considera expertii UBB.
Incepand cu 2021, inflatia din Romania si din tarile UE a fost determinata in principal de cresterea preturilor la energie si materii prime, cu impact semnificativ in costurile de productie in toate domeniile economice – alimentar si non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflatia prin cresterea nesustenabila a cererii interne. Pornind de la aceasta realitate, limitarea adaosului comercial, desi aduce un beneficiu temporar, nu abordeaza cauzele reale ale crizei costului vietii. Extinderea plafonarii adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la cresteri ale preturilor la bunurile nealimentare, pana la o rata mai mare a falimentelor in sectorul alimentar si chiar lipsuri locale si temporare de alimente, a mai explicat Markó Balázs.
Analistii RoEM-UBB FSEGA considera ca, desi profiturile temporar ridicate contribuie in mod automat la cresterea inflatiei, ele pot avea efecte pozitive, precum stimularea productiei sau atragerea de noi competitori pe piata, ceea ce, pe termen lung, poate duce la scaderea preturilor. Plafonarea adaosului comercial elimina acest efect de stimulare economica, fara sa abordeze motivele principale ale inflatiei.
Guvernul poate reduce inflatia prin implementarea consecventa si cat se poate de echitabila a masurilor de corectie fiscala pentru reducerea deficitului bugetar, iar Banca Nationala poate sprijini procesul dezinflationist prin aplicarea unor politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu adreseaza cauzele principale ale inflatiei, deficitul ridicat si cresterea costului energiei si a materiilor prime pe pietele internationale – astfel, nu poate reduce inflatia si nu poate oferi o solutie la criza costului vietii pe termen mediu-lung. In acelasi timp, criza costului vietii poate fi ameliorata cu ajutoare fixe, acordate strict gospodariilor cu venituri mici. Eliminarea controlului areturilor in toate sectoarele economice si inlocuirea acestora cu transferuri fixe si oferite exclusiv celor aflate intr-o situatie socio-economica dezavantajata inseamna o solutie partiala mai potrivita pentru problemele sociale cauzate de inflatia ridicata si imbunatateste in acelasi timp eficienta pietelor in toate sectoarele economice, spune Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Barbu pleaca de la Agricultura cu aceeasi poveste: Plafonarea adaosului a redus inflatia. Experti: A dus la scumpiri
barbu pleaca agricultura
barbu pleaca de la agricultura cu aceeasi poveste # plafonarea adaosului a redus inflatia # experti