Armata Romaniei a intrat in era high-tech. Avem chiar un satelit anti-bruiaj, dar politicul s-a opus sa-l trimita pe orbita
Categoria:
romania-te-iubesc
1
Armata Romaniei a intrat in era high-tech. Avem chiar un satelit anti-bruiaj, dar politicul s-a opus sa-l trimita pe orbita
Ministrul Apararii isi doreste ca fiecare soldat sa stie sa piloteze o drona – suntem inca departe de rezultat. Armata si-a cumparat si propriul satelit – nu se stie insa daca va fi si lansat in spatiu.
Ne mutam la Sibiu. Din acest an, disciplina dronelor a devenit obligatorie. Academia Fortelor Terestre a achizitionat, din fonduri europene, simulatoare de ultima generatie. Intr-o sala, studentii pot exersa operarea oricarui tip de drona.
Sa reproducem conditiile reale, cat mai mult, spun ei.
In celelalte incaperi sunt simulatoare de lupta virtuala care pot reproduce, pana la cel mai mic detaliu, orice zona de pe glob. Instructorii aleg terenul si construiesc misiuni complexe, folosind o biblioteca cu echipamente militare din toate armatele lumii, inclusiv din Rusia. Pana la 20 de studenti pot participa simultan la acelasi scenariu, fiecare avand un rol diferit.
Cpt. Dr. Alexandru Pintili, sef centru de simulare: Studentii primesc, spre exemplu, misiunea de a se deplasa cu tehnica militara din punctul A in punctul B, iar pe parcursul misiunii noi putem introduce diverse incidente. Un cuib de mitraliera, de exemplu, sau un dispozitiv explozibil improvizat.
Col. Marius Bojor, prorector Academia Fortelor Terestre: Vor sa vada reactia la contact. Aici nu este un joc in care poti sa golesti un incarcator de 100 de cartuse. Ai un numar limitat realist, pe care trebuie sa il inlocuiesti. In momentul in care alergi si iti tremura catarea, nu mai poti sa iei linia de ochire.
La orele de practica, fiecare student invata atat componentele si modul de asamblare, cat si – cel mai important – sa le piloteze.
Col. Marius Bojor, prorector Academia Fortelor Terestre: O drona, fara ochelari, ajunge sa coste undeva la 300-500 de dolari. Daca aceasta drona poate sa scoata un tanc, cu siguranta va fi folosita si, cu riscul de a o pierde, o trimitem pe urmatoarea.
- Loviti tinte cu ele in antrenamente?
- Da, absolut.
In poligon, viitorii ofiteri sunt instruiti cum sa vaneze tancurile si care sunt punctele lor vulnerabile.
Col. Marius Bojor, prorector Academia Fortelor Terestre: Pot fi directionate catre turele, unde au punctele sensibile, catre camera motoarelor. Daca vorbim despre lubrifianti sau benzina, pot sa initieze un incendiu.
Se experimenteaza inclusiv cu drone cu fibra optica, care nu pot fi bruiate.
Col. Marius Bojor: Asa arata o capsula de fibra optica.
Reporter: Deci aici sunt 3 kilometri de ata?
Col. Marius Bojor: Da, 3 kilometri de zbor.
Studentii invata si cum sa asambleze drone de la zero. Adrian si Stefan sunt in anul I si isi fac propriile drone inca din perioada liceului.
Adrian, student Academia Fortelor Terestre: Am construit-o singur, logic dupa instructiuni de pe internet. Este destul de usor, un pic de efort si de interes si poate oricine sa construiasca o drona. Pentru cineva experimentat, intr-o ora, doua, chiar si in 30 de minute poate fi asamblata si gata de zbor.
Reporter: E greu sa te obisnuiesti cu ochelarii pe fata?
Adrian, student: De la doua ore incolo incepe ameteala, incepe durerea de cap, pentru ca ecranul este foarte aproape de ochi.
Radu Miruta, ministrul Apararii Nationale: Ca nu se intampla asta la scara, adevarat. Ca ar fi trebuit deja sa se intample, de asemenea e adevarat, dar aici suntem. Parerea mea este ca, cel putin, fiecare militar, daca ajunge in situatia de a pune mana pe o consola, sa stie ce sa faca cu ea.
Reporter: Fiecare militar?
Radu Miruta: Fiecare militar.
Reporter: Orizontul de timp, care ar fi?
Radu Miruta: Ar fi un raspuns nerealist daca nu am la baza niste contracte ca sa va dau un astfel de raspuns.
Dronele au schimbat radical regulile razboiului. Studentilor li se explica cat de usor pot fi detectati pe campul de lupta, atat ziua, cat si noaptea.
Col. Marius Bojor, prorector Academia Fortelor Terestre: In momentul in care se identifica o drona, ei trebuie sa mearga sa se adaposteasca. Sunt atat de rapide aceste drone incat fuga, chiar si in zig-zag, nu-i ajuta. Probabil ca nu vom mai vedea fortificatii in camp deschis. Ele vor fi luate in zone impadurite sau partial impadurite, datorita vegetatiei care protejeaza natural. Sunt cateva aspecte care pot parea minore, cum ar fi necesitatile fiziologice. Un soldat care iese dintr-o fortificatie pur si simplu ca sa mearga la toaleta poate sa fie expus si pentru cele 2-3 minute cand iese dintr-o zona fortificata. Si atunci, toate aceste aspecte trebuie sa fie luate in considerare.
Trebuie regandit si cum sunt folosite tancurile si vehiculele blindate.
General (r. ) Dorin Toma, fost comandant NATO: Nu prea mai poti desfasura actiuni, indiferent de orice fel, folosind platformele blindate clasice. Pentru ca instantaneu devine o tinta. Va spun din propria experienta: chiar daca il trimiti acolo, soldatul nu se va urca in masina de lupta. Prefera sa mearga pe jos ca sa se autoprotejeze.
Schimbarile sunt mult mai ample de atat. Trebuie luat in calcul inclusiv stresul post-traumatic la care un operator de drona va fi supus daca va vedea prin ochelari, ca si cum ar fi acolo, ultimele momente din viata unui soldat advers.
Adrian, student Academia Fortelor Terestre: Cea mai mare provocare ar fi stresul psihologic pe care il aduce un scenariu real de razboi, pentru ca esti presat de faptul ca, daca nu ai nimerit tinta, colegii tai s-ar putea sa nu se intoarca acasa.
In Ucraina, soldatii sunt echipati cu pusti ca sa aiba sanse sa nimereasca dronele. Iar cei din prima linie au inceput sa fie aprovizionati cu ratii si munitie cu ajutorul robotilor. Altfel nu se poate ajunge la ei din cauza sutelor de drone care pandesc din aer orice miscare. Intreg lantul logistic, inclusiv evacuarea ranitilor, trebuie adaptat.
General (r. ) Dorin Toma, fost comandant NATO: Sunt create «culoare de plasa» pentru protectia anti-drona pe kilometri intregi, in asa fel incat sa protejeze cumva convoaiele de aprovizionare. Un militar ranit poate sa stea si ore intregi pana cand mijlocul de evacuare ajunge. Standardul NATO era «ora de aur». Dar intr-o situatie reala, astazi, este absolut imposibil sa-ti mai propui ca fiecare militar ranit, intr-o ora, sa ajunga din locul in care a fost ranit sa fie evacuat pana la facilitatea medicala unde sa fie stabilizat.
Peste toate acestea se mai poarta inca un razboi, unul invizibil. Cel al undelor, frecventelor si bruiajelor.
Col. Marius Bojor, prorector Academia Fortelor Terestre: Sunt dispozitive care capteaza imaginea transmisa, iar adversarul poate sa vada ceea ce vede operatorul. Adica stie cum vine drona.
In Bucuresti, o companie specializata in securizarea calculatoarelor si a echipamentelor de comunicatii folosite de armata ne-a organizat un experiment.
Constantin Pintilie, director dezvoltare: Vorbim de un reportofon sau un monitor – orice dispozitiv emite un camp electromagnetic in mediul inconjurator sau prin reteaua de alimentare, iar acest camp electromagnetic poate fi interceptat.
Doua calculatoare, fara nicio legatura directa intre ele, au fost amplasate la cativa metri distanta unul de celalalt. Intre ele a fost pozitionat acest dispozitiv capabil sa intercepteze undele electromagnetice.
In timp ce noi scriem la unul dintre terminale, softul de pe celalalt calculator – al spionului – recompune din undele captate imaginea de pe ecranul nostru: Avem laborator de testare acreditat NATO.
Compania lui Constantin Pintilie se ocupa de securizarea echipamentelor electronice si de telecomunicatii folosite de armatele NATO. In acest laborator sunt testate dispozitivele pentru a se asigura ca nu mai emit semnale ce ar putea fi interceptate. Acum verifica mai multe microfoane si camere video.
Avem un sistem complet de videoconferinta folosit pentru un client videoguvernamental extern, explica el.
Procesul se numeste TEMPESTIZARE. Inginerii demonteaza laptopurile si calculatoarele primite de la clienti si securizeaza fiecare componenta in parte: aplica folii speciale pe ecrane, modifica placile electronice si invelesc cablurile in materiale care blocheaza emisiile electromagnetice. Ulterior, echipamentele sunt reasamblate si testate pentru a garanta ca pot fi utilizate in siguranta la stocarea si transmiterea informatiilor clasificate.
Compania dispune si de un laborator de cercetare, unde inginerii dezvolta diferite modele de drone. Expertiza in domeniul undelor electromagnetice le-a permis sa creeze si mai multe tipuri de pusti capabile sa bruieze dronele comerciale.
Constantin Pintilie, fondator companie tehnologie: Am adus acest ultim model – in jur la 9000 de euro. Absolut tot – vorbesc de carcase, antene, amplificatoare, software, sisteme de modulatie, sistemele de generare – totul este facut aici.
Am testat aceste tehnologii chiar in curtea din spate: pilotul nostru, Bogdan, si-a ridicat drona in aer. Dupa ce operatorii au identificat frecventa de control, au inceput sa o bruieze.
Nu mai am control, stanga-dreapta, sateliti nu mai am.
Nu, am pierdut cu totul semnalul de la drona.
Deci nu mai poti sa te misti deloc?
Nici macar nu o mai vad.
Drona s-a blocat in pozitia in care a fost bruiata si a revenit automat la punctul de decolare. Armata rusa este cunoscuta pentru capacitatile sale in razboiul electromagnetic, iar acest avantaj i-a determinat pe ucraineni sa inoveze, dezvoltand drone ghidate prin fibra optica si, mai nou, modele controlate direct de inteligenta artificiala. Astfel, este eliminata legatura vulnerabila dintre operator, consola si drona, care ar putea fi bruiata.
Ati auzit semnalul receptionat de la nano-satelitul romanesc trimis in spatiu luna aceasta cu o racheta Space X. Suntem in centrul Bucurestiului, la sediul firmei care l-a produs. Cercetatorul Mugurel Balan spune ca satelitul experimental ar putea, de exemplu, sa asigure comunicatii criptate intre ambasadele Romaniei din lume si Bucuresti, daca orice alta cale pica.
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: Este o metoda prin care un stat isi poate asigura comunicatiile critice independent.
Aici se fac echipamente de inalta tehnologie care sunt gandite si produse de zeci de tineri cercetatori si ingineri romani de top.
Au trimis deja tehnologie pe Statia Spatiala Internationala si lucreaza cu firme de armament din strainatate.
Reporter: Mai este un punct pe Terra peste care sa nu treaca un satelit macar o data la o ora?
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: Nu prea.
Reporter: Mai ai unde sa te ascunzi?
Mugurel Balan: Nu prea.
Tot ei au aratat anul trecut cat de puternic este bruiajul rusilor. Au lansat baloane cu GPS deasupra Buzaului si au constatat ca, dupa ce au ajuns la o anumita altitudine, brusc GPS-ul le pozitioneaza la mii de kilometri distanta. O tehnica des folosita in razboi pentru a pacali adversarii.
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: Lansate din zona Buzau, dupa altitudinea undeva spre 10-12. 000 de metri, se teleportau brusc in Crimeea.
Aproape in fiecare zi, Dobrogea si Estul Moldovei sunt bruiate masiv. Echipamentele de razboi electromagnetic le dau batai de cap pilotilor si controlorilor de trafic aerian, care trebuie sa fie mult mai atenti si sa navigheze cu instrumente alternative.
Capacitatea armatei ucrainiene de a rezista patru ani impotriva Rusiei a depins in mare masura de satelitii militari europeni si americani, la care au primit acces pentru informatii.
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: Poate sa vada prin nori, poate sa vada prin frunzele padurii.
Reporter: Sa vada cat de bine?
Mugurel Balan: Poti sa-ti dai seama daca e un tanc ascuns in padure. Poti sa-ti dai seama din analiza datelor daca acel tanc are motorul pornit sau nu. Putem vorbi pana la detectie de buncare. Adica ground-penetrating radar. Sa vada si un pic in pamant.
Deasupra noastra are loc un razboi in spatiu care se poarta intre satelitii americani si cei rusi.
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: In primul mandat al lui Trump a dat o poza cum a explodat nu stiu ce racheta iraniana pe rampa de lansare. In mai putin de o zi, baietii au calculat pozitia satelitului american de spionaj care a facut poza aia si i-au identificat orbita. Si au lansat un alt satelit pe aceeasi orbita cu el, care sa se tina dupa el.
Multe armate incearca acum sa-si lanseze proprii sateliti, ca sa nu mai depinda de alte state. Polonezii au deja sapte in orbita. Compania lui Mugurel Balan a livrat anul trecut un satelit experimental pentru Armata, capabil sa detecteze din spatiu sursele de bruiaj.
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: O sursa de bruiaj care nu e accesibila – nu stiu, intr-o zona montana, de exemplu – si este facuta sa bruieze spatiul aerian, adica sa emita mai mult in sus, si atunci de la sol e foarte greu sa o detectezi.
Satelitul sta la Armata de mai bine de jumatate de an. Nu se stie daca va fi sau nu lansat. In timp ce vicepresedintele Autoritatii pentru Comunicatii spune ca i-a gasit deja loc pe o racheta, ministrul Apararii spune ca nu este de acord sa-l trimita in spatiu.
Pavel Popescu, vicepresedinte ANCOM: Si am vorbit cu SpaceX. Noi incercam cu toata forta noastra sa trimitem, sa-i ajutam pe cei de la MApN prin SpaceX.
Radu Miruta, ministrul Apararii: Un milion de lei, daca nu ma insel, lansarea unui satelit. Eu am pus o singura intrebare: dupa ce platim lansarea asta, garantati ca el va functiona? Si raspunsul a fost "nu". Si zic "multumesc".
Reporter: Cine v-a spus nu?
Radu Miruta, ministrul Apararii: Cei care s-au ocupat de productia acestui satelit
Reporter: Ati discutat cu ei, le-ati spus asta, au fost discutii in sensul asta?
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: Nu am avut niciodata asemenea discutii.
Mugurel spune ca satelitul a trecut toate testele la sol in prezenta armatei, inclusiv cele de calificare pentru zbor, de vibratii sau cele de variatii climatice. Au incercat inclusiv sa dea de ministrul Apararii, dar nimeni nu le-a raspuns.
Mugurel Balan, cofondator firma spatiala: Nu am primit niciun raspuns inca. Suntem deschisi sa le stam la dispozitie despre orice detaliu despre construirea satelitului.
De la sateliti, avioane si drone pana la tancuri, vehicule blindate si arme de asalt, toate pot colecta astazi imagini si date de pe campul de lupta si le pot transmite in timp real. Coordonatorii militari sunt coplesiti de un volum urias de informatii, pe baza carora trebuie sa ia decizii rapide. Marile companii americane au testat deja, in conditii reale de lupta, sisteme de inteligenta artificiala capabile sa decida in cateva secunde cine, cum si cand sa fie neutralizata o tinta.
General (r. ) Dorin Toma, fost comandant NATO: Si atunci se face aceasta repartitie pentru un anumit mijloc de nimicire a acelei tinte, automat. Informatia ajunge, se prelucreaza automat, se stabileste ce vector este cel mai indicat sa lanseze si se da misiunea catre acel vector, automat. Si, bineinteles, ultimul cuvant il are operatorul uman. Dar toata aceasta prelucrare a informatiei se face automat.
Armatele trebuie sa stabileasca pana la ce nivel permit inteligentei artificiale sa ia decizii in punctele de comanda si in ce masura pot avea incredere ca aceste sisteme vor functiona fara erori.
General (r. ) Dorin Toma, fost comandant NATO: Odata cu introducerea inteligentei artificiale in punctele de comanda, in mod normal si numarul oamenilor care trebuie sa prelucreze inainte aceasta informatie se reduce drastic. Este vital sa reduci amprenta punctelor de comanda si sa le faci cat mai mobile, pentru ca punctele de comanda intotdeauna sunt principala tinta. Si fara a folosi astfel de tehnologii, vei ramane in continuare in aceeasi paradigma – puncte de comanda de zeci, sute de oameni, care e clar ca intr-o situatie reala vor fi scoase din lupta in primele ore.
Reporter: Si noi le folosim?
General (r. ) Dorin Toma: Din ce stiu eu, nu folosim si nici n-am vazut sa existe o initiativa in sensul de a experimenta.
Asa arata softul de comanda si control utilizat de Fortele Terestre. Firma care il produce lucreaza atat cu programatori, cat si cu veterani cu experienta in campul de lupta. Acesta este display-ul pe care il vad tanchistii, iar acestea sunt informatiile primite in centrele de comanda. Exista si o varianta pe tableta pentru fortele speciale. Toate pot fi interconectate, astfel incat informatiile despre aliati, dar si despre inamici, sunt actualizate in timp real. Inginerul Marian Ivanescu este fondatorul companiei si militar in rezerva.
Marian Ivanescu, fondator firma software militar: Ai diverse obstacole, cladiri; ei trebuie sa actioneze in mod sincron. Este important sa te uiti pe tableta si sa afli unde este pozitia partenerului tau din partea cealalta a cladirii, astfel incat tu sa poti sa actionezi in acelasi timp.
Fiecare vehicul de lupta este echipat cu senzori care transmit date despre nivelul de combustibil, stocul de munitie si starea tehnica a echipamentului. Aceste informatii sunt trimise in timp real catre centrele de comanda.
Pe soldati pot fi montati senzori care le monitorizeaza semnele vitale. Vorbim de puls, vorbim de tensiune – ele sunt transmise automat catre ceilalti parteneri de lupta in teatrul de operatii sau chiar in cadrul unui comandament explica specialistul.
Programul nu lucreaza inca cu inteligenta artificiala.
Marian Ivanescu, fondator firma software militar: Decalajul exista. Nu putem compara puterea financiara a Romaniei cu cea a Statelor Unite. Dar daca vorbim de know-how si de inteligenta umana care poate sa gestioneze astfel de sisteme, avem tot ce ne trebuie, mai putin partea bugetara. Si mai e un aspect: nu doar banii sunt importanti, este importanta o colaborare foarte stransa in a tine ritmul cu dezvoltarile acestea intre end-user, luptator si cel care iti face sistemul.
Armata trebuie sa stabileasca in ce masura va depinde, in acest domeniu, de companii private, fie ele din tara sau din strainatate.
Radu Miruta, ministrul Apararii: Sunt aproximativ 450 de oameni tehnici care au capabilitati in zona IT, comunicatii, programare in Armata Romana. Optim este sa ai un produs caruia inginerii armatei romane sa ii poata modifica liniile de cod din softul respectiv la fiecare situatie aparuta, in fiecare saptamana, daca asta va fi nevoie. Astazi poti sa faci o solicitare, o achizitie de modificare a unei aplicatii care vine peste un an de zile, care modifica un pic. Intre timp au mai aparut alte modificari.
Tehnologia redefineste rapid campul de lupta. Echilibrul dintre control uman si automatizare, dintre siguranta si eficienta, ramane esential. Iar intrebarea nu mai este daca aceste sisteme vor fi folosite, ci cat de responsabil vor fi integrate. Iar in cazul nostru, cat de repede vom reduce – cu un razboi la granita – decalajul fata de potentialele amenintari.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Armata Romaniei a intrat in era high-tech. Avem chiar un satelit anti-bruiaj, dar politicul s-a opus sa-l trimita pe orbita
armata romaniei intrat
armata romaniei a intrat in era high-tech # avem chiar un satelit anti-bruiaj # dar politicul s-a opus sa-l trimita pe orbita