„Comorile ascunse” din minele abandonate ale Romaniei, vanate de investitori straini. Cum a ratat statul valorificarea lor
Categoria:
romania-te-iubesc
2
„Comorile ascunse” din minele abandonate ale Romaniei, vanate de investitori straini. Cum a ratat statul valorificarea lor
Echipa Romania, te iubesc! a intrat alaturi de specialisti mineri intr-una din galerii si a documentat cum se redeschide o mina de uraniu, in conditii de pericol de radiatii. Imagini in exclusivitate si din locul unde e preparat uraniul, la uzina de la Feldioara, Brasov.
Perimetrul Stei – Nucet, in inima Apusenilor, adica la limita judetelor Alba si Bihor, are renumele unui loc de care sa te feresti. Perimetrul Baita-Plai si toate perimetrele cu uraniu de la noi au trecut de la Compania Uraniului, aflata in insolventa, la Radioactiv Mineral Magurele, alta companie de stat. Aici traiesc oameni, uitati parca intr-o fosta colonie.
Rares Nastase: Aici functiona candva cantina minei, un spatiu mare, aici scrie ca se dadea supliment hrana rece, acum e loc parasit.
Suntem tot in judetul Alba, iar drumul urca lent spre Avram Iancu, printre dealuri rotunjite si paduri care par sa fi acoperit, in timp, urmele unei lumi disparute. Aici, in urma cu cateva decenii, era o activitate continua. Oameni, utilaje, schimburi de tura. La marginea padurii, intrarea in vechea mina se deschide ca o rana in versant. Echipa se pregateste fara graba. Casti, lampi frontale, echipament de protectie.
Betonul e vechi, dar inca tine. Mina a fost inchisa acum 25 de ani. E o mina de uraniu abandonata si sigilata.
Doi mineri se apropie si incep sa sparga peretele. In spatele lor, inginerul miner Lucian Dogaru nu pierde nicio clipa din vedere aparatul pe care l-a montat la gura minei. Monitorizeaza radonul, gazul invizibil care se acumuleaza in astfel de galerii inchise.
Prima gaura apare, suficient de mare cat sa lase aerul sa iasa. Aparatul incepe sa reactioneze rapid.
Abia dupa ce concentratiile scad, echipa de exploratori poate intra. Galeria e umeda, intunecata, dar stabila. Din loc in loc e brazdata de puturi lungi, prin care era coborat minereul in trecut, de pe o galerie pe alta. Incepe verificarea. Fiecare metru e controlat. Aparatura intra in actiune, mai ales ca e destul de mult radon in subteran.
Uraniul nu e singur, ci in zacamant apar nichel si alte materiale critice.
In aceasta zona firma pentru care echipa lucreaza a luat licenta de explorare pe 5 ani de la statul roman. Ulterior, aici vor fi adusi geologi si vor fi ridicate multe probe, iar firma va decide daca este rentabil sa solicite si licenta de exploatare la expirarea celor 5 ani de cercetare.
Echipa se opreste, lucrarile vor continua peste cateva zile. Afara, in zona galeriilor de coasta care vor fi redeschise pe rand, se afla o uriasa halda de steril. Lucian Dogaru ne arata ca aceasta halda, ca multe altele din tara, reprezinta depozite secundare care abunda in materiale critice.
Mormanele nefolosite in trecut ascund adevarate bogatii, care zac la baza versantilor. Sunt mai sarace in elemente polimetalice decat zacamintele din subteran, dar haldele sunt mai usor de prelucrat, gramezile de steril fiind la suprafata.
In trecut, uraniul era tinta. Restul — cobalt, nichel si alte metale — ramaneau nevalorificate. Astazi, exact aceste elemente devin cheia.
Iar strict in privinta uraniului, pentru mult timp, Romania era una dintre putinele tari din Europa care isi asigura singura materia prima pentru energia nucleara. Acest lucru ii oferea nu doar independenta energetica, ci si un anumit statut in randul statelor care detin si exploateaza perimetre de uraniu — un club restrans, unde resursa este tratata ca activ strategic, nu doar economic.
Astazi, vorbim despre declinul Companiei Nationale a Uraniului, in 2021, dupa inchiderea treptata a tuturor minelor. Romania a pierdut prima veriga a lantului, adica acum suntem dependenti de importuri pentru productia nucleara necesara la Cernavoda.
Lucian Dogaru, inginer-miner: In ultimii ani asistam la o deschidere de la ANRM si Ministerul Economiei pe acest subiect.
In trecut, uraniul de la minele Romaniei era trimis la uzina de la Feldioara, unde era prelucrat si apoi trimis la Pitesti, inainte sa ajunga la Cernavoda. Feldioara e obiectiv strategic de interes national si, in premiera pentru o televiziune, ni s-a permis sa filmam la aceasta unitate, in special in zona laboratorului. Fabrica de la Feldioara este filiala companiei de stat Nuclearelectrica, specializata in prelucrarea materiei prime pentru combustibil nuclear.
Desi nu proceseaza nimic din plan intern, uzina de la Feldioara a procesat uraniu pentru Argentina. Un contract de 7 milioane de euro, din care unitatea a obtinut un profit de 2 milioane.
Gelu Maracineanu, director adj. FPCU Feldioara: Uraniul, minereul a fost trimis din Namibia, a mers in Statele Unite, apoi la Hamburg, mai departe rutier pana la noi, apoi l-am trimis inapoi in Germania si apoi Argentina.
Cresterea pretului uraniului si presiunea pentru surse stabile de energie au determinat mai multe state sa reevalueze zacaminte considerate, pana recent, neprofitabile.
In acest context, Romania apare ca un caz atipic: o tara cu infrastructura nucleara functionala, dar fara productie interna de uraniu. Pentru unii analisti, este rezultatul unor decizii economice inevitabile. Pentru altii, este un exemplu de pierdere a unei capabilitati strategice greu de reconstruit.
In timp ce alte tari isi calculeaza resursele in strategii si le transforma in industrie, noi le lasam in rapoarte. Le studiem, le arhivam, le amanam. Ca si cum simplul fapt ca exista ar fi suficient. Iar viitorul acestor locuri nu depinde doar de ce se gaseste in subteran, ci mai ales de ce se decide la suprafata.
E despre cum un element ignorat ieri devine esential azi. Si despre cum, intr-o culme de munte, trecutul si viitorul ajung sa se intalneasca exact in acelasi punct. Avem locuri care, pana ieri, pareau inchise definitiv, dar ar putea redeveni puncte de mare interes pentru viitorul pe care il ascund in subsol.
Taguri & Cuvinte Cheie:
„Comorile ascunse” din minele abandonate ale Romaniei, vanate de investitori straini. Cum a ratat statul valorificarea lor
„comorile ascunse” minele
„comorile ascunse” din minele abandonate ale romaniei # vanate de investitori straini # cum a ratat statul valorificarea lor